Mediul subpolar

Mediul subpolar
Mediul subpolar
ASEZARE GEOGRAFICA
Mediul subpolar ocupă 10% din Emisfera
Nordică, întalnit în extremitaţile polare ale
Americii de Nord (limita este la sud de
Cercul polar) şi în Eurasia din nordul
Norvegiei până în Peninsula Kamceatka. În
general acesta se dezvoltă dincolo de 66 º
latitudine, dar cu o limită foarte dantelată,
cu multe intrânduri şi retrageri.
 RELIEF
Regiunii de tundra este precumpanitor cu altitudini
reduse(campie si dealuri joase)dar cuprinde si munti nu
prea inalti.Modelarea acestuia se realizează prin îngheţ-
dezgheţ, din acţiunea zăpezii şi vântului rezultând forme
periglaciare.
In depozitele mai groase rezulta structure
tipice(pene,involutii).Retragerea periglaciara a versantilor
duce la individualizarea de glacisuri de eroziune si a
microreliefului residual(creste varfuri etc.)Ea se face prin
dezagregari intense dar si prin
solifluxiuni,avalanse.Aşezările sunt mai puţine,
concentrându-se fie în regiuni cu resurse de subsol
(petrol în Alaska, cărbuni şi minereuri în Eurasia), fie în
cele unde pajiştile au o dezvoltare mai mare, permiţând
creşterea animalelor
 CLIMA
Regiunea subpolara se caracterizeaza printr-un climat rece
determinat de prezenta maselor de aer polar.Le sunt
caracteristice temperaturi medii anuale de la o grade la
1,4 º C iar in scurta vara polara de cca.5º-8º C, consecinte
ale iluminarii si incidentei oblice a razelor solare care
determina reducerea cantitatii de caldura absorbita de sol
si de aerul din imediata apropiere a suprafetei
topografice,o amplitudine termica redusa ,precipitatii
putine ,nebulozitate accentuata si vanuturi intense.

graficul climei in kamceatca

Caracterul oceanic sau continental al
lor se transpune in unele diferente
de umiditate.In nordul Scandinaviei
intervin si influentele Curentului
Golfului (Gulf Stream) care ii dau o
nuanta moderata sub raport termic.
Existenta noptii polare ca o
consecinta a climatului, impune o
conditionare tuturor formelor de
viata; precipitatiile mai abundente ca
in mediul polar (200-500 mm/an),
dar tot sub forma de ninsoare,iarna
este anotimpul in care soarele nu se
ridica deasupra orizontului, noaptea
continua extinzandu-se pe perioada
catorva luni; aceasta explica
temperaturile foarte reduse ale
aerului in imediata vecinatate a
polilor terestrii,influenta ciclonilor
subpolari a caror activitate este mai
intensa pe oceane.
 APELE

Apa marilor si oceanelor inclusive a celor aduse de rauri si fluvii prin

temperatura,salinitate,dinamica au o importanta influenta asupra
celorlate continente mai ales in zona arctica,diversificand
peisajele component ale acestui mediu.
In stare lichida apa intra in alcatuirea Oceanulu Glagiar Arctic,a
marilor bordiere si a fluviilor care se varsa in aceasta.Mai ales
temperatura apei fluviilor ca si a marlor bordiere are o destul de
mare influenta asupra peisajului regiunilor pe care le traverseaza
sau le insotesc.Rocile ajunse la suprafata datorita
inghetului,capilaritatii subsecvente,actiunii apelor subterane care
prin inghet duce la marirea lentilelor de gheata.
Gheata fie cea ramasa din calota pleistocena,fie cea formata
azi,cantonata in ghetari acopera uscatul.Din calota se desprind
bucati mai mari sau mai mici de gheata care alcatuiesc
banchiza,bucati poate pot avea varste diferite,pot fi faramitate si
apoi reunite in alte agglomerate de gheata.Gheata plutitoare se
gaseste si in apele Oceanului Arctic,dar grosimea ei nu depaseste
70 m,este destul de faramitata,fapt datorat deplasarii in
deriva.Exista si aici ghetari plutitori desprinsi din diferite calote si
inainteaza catre latitudinile temperate producand uneori
neajunsuri navigatiei.
Deseori din calota glaciara
sau din ghetarii de self se
desprind blocuri de gheata
alungita de mari dimensiuni
care pultesc spre zona
temperate.Sunt asa
numitele iceberguri.Prin
actiunea vantului cristalele
de gheata rup din suprafata
corniselor neacoperite
provocand deplasari ale
materialelor pe distante
mari cu un varf de
180km/h. Alteori dse
formeaza adevarate limbi
glaciare care se prelungesc
pana la mare alcatuind
platform de gheata.
 VEGETATIA
Datorita faptului ca in zona subpolara temperaturile sunt
mici,inghetul de durata,iar vantul este intens singura vegetatie
ce se poate dezvolta in mediul subpolar , dar cu caracter
discontinu, este cea ierboasa la care se asociaza cateva specii
de arbusti.Este cunoscuta sub numele de tundra.Perioada
vegetative este foarte scurta(2-3 luni)iar conditiile vitrege de
viata impujn adaptari(inaltime mica si desfasurare sub forma de
pernite). In sectoarele situate in vecinatatea Cercului polar( din
Peninsula Kola si pana in Delta Lenei,in peisajul tundrei apar
frecvent mesteceni pitici,arini pitici,salcii pitice(in locurile
adapostite si umede),muschi,licheni,etc.La latitudini mai mari se
trece treptat de la un peisaj cu subarbusti
(merisori,afini,mesteacan pitic si ierburi)la altul specific
sectoarelor cu climat aspru in care peticele cu
muschi,licheni,unele gramine,rogoz,argintica etc.alterneaza cu
stancarie.
 FAUNA
Fauna polara se intalneste doar pe
tarmuri,fiind reprezentata prin
pasari
(pinguini,albatrosi,pescarusi) si
mamifere(foca etc.).
Dintre adaptarile specifice
ale plantelor si animalelor amintim:
gasca polara,ursul alb,vulpea
polara,marmot,hibernarea
animalelor, migrarea sezoniera a
pasarilor.

SOLURILE
Solurile sunt reprezentate de cele
poligonale de tundra,scheletice,cu
profil ingust, acide, lipsite de
fertilitate si care se afla mai mult in
stare inghetata.
BIOGEOGRAFIA
Tundrele sunt formatiuni ierboase , subarvustive si
aburstive scunde , deschise formate sub influenta
climatului subpolar, situate la limita padurilor de
conifere , intre silvotundre si deserturi nivoglaciare.
Tundrele din Eurasia ocupa mare parte din Islanda ,
nordul peninsulei Scandinave, extremul nordic al
Rusiei. Conditiile de clima si sol neomogene se reflecta
in mai multe subtipuri de tundra ce se succed de la sud
la nord;
-tundrele cu arbusti
tundrele cu subarbusti
-tundre mezofile
Tundrele din America de Nord sunt in general
asemanator celor din Eurasia; functie de
excesivitatea conditiilor climatice, se diferentiaza:
-tundre xerofile
-tundre cu muschi si licheni -tundre pietroase
 ARII PROTEJATE

Cel mai mare parc national

existent in lume: Northeast
Greenland National Park de 972.000
de kilometri patrati. reprezinta practic
de patru ori suprafata Romaniei!
Un loc fantastic in care traiesc , in
statiunile situate pe coasta, cateva zeci
de persoane implicate in operatiuni de
supraveghere si cercetare meteo,
plus cativa militari. In timpul verii,
numarul sporeste datorita oamenilor de
stiinta  care vin aici pentru diverse
proiecte de cercetare. In rest, parcul
national e locuit doar de boi moscati,
de morse si foci, de ursi polari, vulpi
polare si iepuri polari si de pasari
precum bufnite si potarnichi – polare
si ele. Corbi si cateva specii de rate si
gaste nordice, precum si narvali si
delfini beluga, completeaza ansamblul
faunei, alcatuind o mostra de
biodiversitate arctica de valoare
nepretuita in acesta lume care devine
tot mai fierbinte.