R E S U R S E

C L I M A T I C E
E L A B O R AT D E E L E VA
GRUPEI C-21
  C O J O C A R U TAT I A N A
 Energia eoliană:
Forța vântului a fot folosită încă din antichitate pentru navigație, pomparea apei, măcinarea grânelor. Energia vântului
constituie o sursă regenerabilă și nepoluantă.

Vântul se formează în straturile inferioare ale atmosferei în urma încălzirii neuniforme a suprafeței Pământului. Conform
calculelor, mai puțin de ¼ din energia solară de care beneficiază Terra se transformă în energie eoliană.

Forța vântului se consideră utilă acolo, unde viteza medie a vântului este de 3-5 m/sec și frecvența vânturilor este foarte
ridicată. Potențialul energetic al vântului atinge valori deosebit de ridicate în zonele de litoral ( Antarctida, Arctica
americană, zona Golfului Mexic și a Mării Caraibelor, Europa de Vest), la nivelul culmelor montane și în zonele fără
vegetaţie.

Pentru a valorifica energia eoliană, sunt construite centrale eoliene, care transformă energia vântului în energie electrică.
Astfel de centre sunt construite în țări precum SUA, Germania, India, Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Spania, Suedia,
Italia, China, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Rusia, România. Acestea însă au un potențial mic: de la 0,1 până la 3000
KW.
 Avantaje: Dezavantaje:

-Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero • -resursa energetică relativ limitată, -inconstanţa datorată
de substanțe poluante și gaze cu efect de seră, datorită variației vitezei vântului -numărului redus de
faptului că nu se ard combustibili. -Nu se produc amplasamente posibile; -risc mare de distrugere în cazul
deșeuri. Producerea de energie eoliană nu implică furtunilor;
producerea nici unui fel de deșeuri. -Costuri reduse pe
unitate de energie produsă. Costul energiei electrice
produse în centralele eoliene moderne a scăzut
substanțial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar
mai mici decât în cazul energiei generate din
combustibili, chiar dacă nu se iau în considerare
externalitățile negative inerente utilizării combustibililor
clasici.
 Curiozități:
-Energia eoliană disponibilă depășeșete de 30 ori
 
cererea energetică a omenirii actuale;
 -Primele mori de vânt au fost atestate
documentare în Asia Mică, apoi în India, China și
Egipt în sec. II î.Hr. Pe teritoriul actual al RM în
1901 funcționau 6208 mori de vânt;
 -Cea mai mare fermă eoliană din lume (2010) este
The Roscoe Wind Complex (Statele Unite, Texas),
cu o capacitate de 781 MW, capabilă de a oferi
electricitate pentru 230 000 gospodării. Ea are 627
turbine, a costat 1 miliard de dolari, construcția ei
a început în 2007 și se întinde pe 100 000 acri de
teren. Prin comparație o uzină de cărbune
generează în medie 550 MW.
 -În prezent, parcul eolian Whitelee din Scoția este
cel mai mare parc eolian terestru din Europa;
 -Mulțumită aportului energiei eoliene, doar în
Europa s-a evitat importarea de hidrocarburi în
valoare de 250 de milioane de euro și emisia de 1,7
milioane de tone de CO2, adică echivalentul
plantării a 850.000 de copaci.
 Resurse
agroclimatice:
Resursele agroclimatice reprezintă totalitatea elementelor
climatice ce asigură creșterea plantelor, și deci, dezvoltarea
agriculturii. O importanță primordială în dezvoltarea acestora
o au factorii climatici: căldura, umezeala și lumina. Resursele
agroclimatice includ: -zona de asigurare cu căldură și suma
temperaturilor medii diurne active mai mari de 10°C pe
perioada de vegetație; -coeficientul de umezire; -tipul de
iarnă (de la regiuni fără iarnă până la regiuni cu iarnă aspră).
În digerite regiuni ale Globului, îmbinarea acestor
componente diferă, fapt de care se țin cont la creșterea
culturilor.
 Aerul atmosferic reprezintă un amestec de
gaze, fiecare având un rol important în
Aerul procesele și fenomenele naturale. După
volum, aerul conține: 78.084% Azot (N2)
atmosferic: 20.947% Oxigen (O2) 0.934% Argon (Ar)
0.033% Dioxid de carbon (CO2) Aerul
atmosferic este utilizat în industria
chimică pentru fabricarea îngrăşămintelor
chimice, la producerea acidului azotic.
Sursele de poluare ale aerului se împart în 2
categorii:
Naturale Antropogene
• erupții vulcanice; • transport;
• furtuni de praf; • obiecte industriale;
• etc. • centrale termoelectrice;
• etc.
Consecinte negative la
scarp globală:
distrugerea stratului de ozon
 efectul de seră 
ridicarea temperaturii planetei
 impact negativ asupra sănătății
oamenilor
 impact nociv asupra faunei și
florei.
Principalele măsuri de conservare a
calității aerului sunt:
• implementarea unui sistem eficient de monitoring (supraveghere); folosirea mijloacelor
tehnice de combatere a poluării şi a emisiilor de poluanţi, care presupun:
•  utilarea întreprinderilor cu instalații antipoluante de reținere și captare a pulberilor
(separatoare, precipitoare electrostatice, scrubere, filtre), a gazelor şi vaporilor toxici
(dispozitive de neutralizare, comprimare, lichefiere etc.);
•   perfecţionarea motoarelor cu ardere internă, trecerea lor la combustibili mai puțin
poluanți (de exemplu: metan, hidrogen etc.); 
•  utilizarea ca agent tehnic a gazelor naturale, a energiei electrice; 
•  amenajarea zonelor verzi; 
•  reglementarea traficului rutier în vederea evitării aglomerațiilor de auto- vehicule.
 un metru cub de aer cantareste 1,3kg. 

Aerul bogat in ozon, din zona muntoasa, exercita un

Știiați că....
efect stimulant asupra organismului, crescandu-i
rezistenta la frig si la actiunea substantelor toxice, si
avand efecte oxidative si bactericide. 

Cinci minute fara aer provoaca leziuni ireversibile la

nivelul celulelor nervoase, cu consecinte grave asupra
sanatatii, amenintand viata.