Cauzele care înlătură

caracterul penal al faptei

Considerații generale despre cauzele
care înlătură caracterul penal al faptei

Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei-

stări, situații, împrejurări, în prezenţa cărora acţiunile
persoanei, care formal includ în sine toate trăsăturile unei
infracţiuni, însă sunt săvârşite pentru înlăturarea unui pericol
ce ameninţă interesele ocrotite de lege, nu sunt calificate ca
infracțiune.
 Cauzele care înlătură
caracterul penal al faptei

Legitima
Reținerea Starea de Constrângerea Riscul Executarea
apărare
infractorului extremă fizică sau întemeiat ordinului
Art.36 CP
Art.37 CP necesitate psihică Art.40 CP sau
Art.38 CP Art.39 CP dispoziției
superiorului
Art. CP
Legitima apărare

Este în stare de legitima apărare persoana care săvârșește

fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real,
îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui
interes public şi care pune în pericol grav persoana sau
drepturile celui atacat ori interesul public (alin.2 art. 36 CP al RM).
Este în legitima apărare şi persoana care săvârșește aceeaşi
faptă, pentru a împiedica pătrunderea însoțită de violența
periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori de
amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, într-un
spațiu de locuit sau într-o altă încăpere (alin.3 art.36 CP al RM).
 Condiții în care legitima apărare
va fi considerată o faptă legală

Condiții referitoare la Condiții referitoare la

atac apărare
 Condiții referitoare la atac
Atacul trebuie să fie social-periculos (prejudiciabil), adică
să constituie o infracțiune.
Atacul trebuie să fie direct, adică în mod nemijlocit să
pună în pericol valorile ocrotite de normele penale.
Atacul trebuie să fie imediat, adică s-a declanşat deja sau
urmează să se declanșeze.
Atacul trebuie să fie material, adică să fie format din
anumite acțiuni fizice, materializate în lumea obiectivă.
Atacul trebuie să fie real, adică să existe în realitate sau să
existe o amenințare reală de atac. Atacul presupus dă
naştere apărării fictive, și în prezența vinovăției atrage
după sine răspunderea penală.
 Condiții referitoare la apărare
Se admite apărarea intereselor proprii, a unei terțe persoane
sau a unui interes public.
Apărarea trebuie să fie îndreptată contra atacantului, şi nu
contra terțelor persoane (rude, prieteni etc.).
Apărarea trebuie să fie înfăptuită în limitele de timp, de la
momentul începerii atacului, până la consumarea lui de facto.
Paguba cauzată în timpul legitimei apărări nu se cere să fie
echivalentă cu cea evitată (poate fi mai mică, egală sau chiar
mai mare).
Nu se admite depăşirea limitelor legitimei apărări. Depăşirea
limitelor legitimei apărări cuprinde acțiunile intenționate ce
nu corespund vădit caracterului şi pericolului social al
atacului.
Reținerea infractorului

Nu constituie infracțiune fapta, prevăzută de legea

penală, săvârșită în scopul reținerii persoanei care a
comis o infracțiune şi al predării ei organelor de drept
(art.37 CP al RM).
Condițiile în care reținerea infractorului va fi legală
Temei pentru reținerea persoanei este săvârşirea de
către aceasta a unei infracțiuni. Pricinuirea pagubei
persoanei ce a comis o altă încălcare (contravențională,
civilă, disciplinară) nu se admite și atrage după sine
răspunderea penală pe baze generale.
Pricinuirea pagubei în momentul reţinerii trebuie să
fie unicul mod de a curma evadarea acestuia.
Paguba cauzată infractorului trebuie să corespundă
pericolului social al infracţiunii şi situaţiei reţinerii.
Scopul reținerii infractorului este de a-l preda pe acesta
organelor de drept.
Este permisă reținerea infractorului la orice etapă a
activității infracţionale (pregătire, tentativă,
infracțiune consumată).
Se permite reținerea doar a celei persoane care a
săvârşit infracțiunea. Eroarea în persoana celui retinut
exclude dreptul la reținerea lui, iar aplicarea violenței
față de el nu formează retinerea în sens juridico-penal,
Starea de extremă necesitate

Este în stare de extremă necesitate persoana care

săvârşeşte fapta pentru a sălva viața, integritatea
corporală sau sănătatea sa, a altei persoane ori un interes
public de la un pericol iminent care nu poate fi înlaturat
altfel
(alin.2 art.38 CP al RM).
 Condiții în care paguba cauzată în
stare de extremă necesitate va fi
legală

Condiții referitoare la Condiții referitoare la

pericol acțiunea de sălvare
 Condiții referitoare la pericol
Izvor de pericol pot fi: acțiunile oamenilor; acțiunile
agresive ale animalelor domestice sau sălbatice;
calamități naturale sau sociale; acțiunile diferitor
mecanisme; procese fiziologice (foame, sete) sau
biologice (boală).
Pericolul trebuie să fie iminent.
Pericolul iminent trebuie să ameninţe valorile sociale
descrise în alin.2 art.38 CP al RM.
Pericolul trebuie să fie inevitabil, adică să nu existe
posibilitatea de a înlătura pericolul decât prin
săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Condiții referitoare la acțiunea de sălvare
Acţiunea de salvare să se realizeze prin comiterea unei
fapte prevăzute de legea penală.
Acţiunea de salvare prin săvârşirea faptei prevăzute de
legea penală să fie singurul mijloc de înlăturare a
pericolului.
Prin acţiunea de sălvare să nu se cauzeze urmări vădit mai
grave decât cele care s-ar fi putut produce dacă pericolul
nu era înlăturat (prejudiciul cauzat să fie mai mic decât cel
evitat).
Să fie respectate limitele de timp, adică acţiunea de salvare
să aibă loc în intervalul de timp de la momentul apariţiei
pericolului, până la momentul dispariţiei lui.
Constrângerea fizică sau psihică

Nu constituie infracțiune fapta, prevăzută de legea

penală, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege
ca rezultat al constrângerii fizice sau psihice, dacă în
urma acestei constrângeri persoana nu putea să-şi
dirijeze acţiunile
(alin.1 art. 39 CP al RM).
Constrângerea fizică - influenţă asupra integrității
corporale sau libertății persoanei, când ea este lipsită
de posibilitatea de a-şi dirija acţiunile după libera
voinţă.
Constrângerea psihică - influenţă asupra psihicului
persoanei, care sub imperiul acesteia și ca urmare a ei
îşi pierde capacitatea de a-și dirija liber acțiunile.
 Condițiile
Să existe o acțiune de constrângere asupra fizicului unei persoane.
Constrângerea la care a fost supusă persoana să nu i se fi putut rezista.
Sub imperiul constrângerii fizice persoana să săvârşească o faptă
prevăzută de legea penală.
Să existe o acțiune de constrângere asupra psihicului unei persoane.
Persoana constrânsă sau o altă persoană trebuie să fie expusă unui
pericol grav.
Pericolul trebuie să fie de aşa natură încât să nu existe posibilitatea de
a-l fi înlăturat în alt mod decât prin săvârşirea faptei prevăzute de legea
penală.

Răspunderea penală pentru cauzarea de daune intereselor ocrotite de

legea penală prin constrângerea psihică sau fizică, în urma căreia
persoana menține posibilitatea de a-şi dirija acţiunile, se stabileşte în
condițiile art.38 CP al RM (alin.2 art.39 CP al RM).
Riscul întemeiat

Nu constituie infracțiune fapta, prevăzută de legea

penală, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege
în cazul riscului întemeiat pentru realizarea scopurilor
socialmente utile (alin.1 art.40 CP al RM)
 Riscul se consideră întemeiat, dacă:
fapta va fi îndreptată spre atingerea scopului
socialmente util;
scopul socialmente util nu a putut fi realizat fără
acțiunile (inacţiunile) legate de rise;
persoana a luat toate măsurile necesare pentru a
preveni cauzareade daune intereselor ocrotite lege;
 riscul nu trebuie să fie îmbinat cu pericolul pentru
viața persoanei sau cu pericolul provocării unui
dezastru ecologic sau social.
Executarea ordinului sau dispoziției
superiorului
Nu constituie infracțiune fapta, prevăzută de legea
penală, săvârşită de o persoană în vederea executării
unui ordin sau dispoziții a superiorului care sunt
obligatorii pentru aceasta, dacă ordinul sau dispoziția nu
sunt vădit ilegale și dacă persoana care le-a executat a
stiut că ordinul sau dispoziția sunt ilegale.
Condițiile în care executarea ordinului sau dispoziției
superiorului nu atrag după sine răspundere penală

Condiții Condiții
referitoare la ordin referitoare la
sau dispoziție executarea
ordinului sau
dispoziției
Ordinul sau dispoziția de consideră ilegale, dacă:
nu a fost emis de persoana imputernicită cu acest
drept de lege;
ordinul sau dispoziția nu corespund cerinţelor legale
din punct de vedere al conținutului şi a formei;
ordinul sau dispoziția este în afara competenței
persoanei care l-a emis;
ordinul sau dispoziția presupune comiterea unei fapte
ilegale.