Au Realizat: - Palamaru Alexei

TEMA – CURBA PHILIPS

- Pîrvu Andrei
  P R E Z E N TA R E A C U R B E I P H I L I P S , E C U A Ț I E .
 Curba Philips – presupune că atunci când rata inflației crește, rata șomajului scade, deoarece sporirea prețurilor
stimulează extinderea activității economice, creșterea ocupării forței de muncă și atenuarea șomajului. Invers,
atunci când rata inflației scade, se înregistrează o creștere a ratei șomajului, agenții economici nefiind interesați în
extinderea activității. De aici ar rezulta concluzia conform căreia lupta împotriva șomajului ar necesita, într-o
anumită proporție inflație la rândul ei, combaterea accentuării fenomenului inflaționist ar presupune, într-o anumită
măsură, șomaj, care atenuează posibilitățile de cumpărare și urcare a prețurilor.
  METODE DE CALCULARE A INFLAȚIEI. DIFERENȚE DINTRE
D E F L A T O R P I B , I A P C , I P C , I P P.

 PIB – indicele general al preţurilor evidenţiază evoluţia preţurilor tuturor bunurilor şi serviciilor finale realizate de
către agenţii economici interni.
 IAPC – indicele armonizat al prețurilor de consum este un set de indici ai prețurilor de consum din UE, calculat în
conformitate cu abordare armonizată și un singur set de definiții. IAPC este conceput în principal pentru evaluarea
stabilității prețurilor în zona euro și convergenței evoluției prețurilor în UE, dar și pentru comparații ale inflației la
nivel european.
 IPC – indicele preţurilor de consum surprinde evoluţia preţurilor bunurilor şi serviciilor finale achiziţionate de către
populaţie, utilizează principiul național al consumului urmărind cheltuielile de consum ale rezidențiilor indiferent
dacă acestea sunt efectuate în interiorul sau în afara țării.
 IPP -  indicele preţurilor producătorului măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor și serviciilor
industriale fabricate şi livrate de producătorii interni, scopul acestui indicator este de a determina variaţia preţurilor
pentru evaluarea şi monitorizarea proceselor inflaţioniste în ţară, elaborarea instrumentelor de contracarare şi
micşorare a efectelor negative a acestora
 
R ATA Ș O M A J U L U I , M E T O D Ă D E C A L C U L A R E , T I P U R I A L E
 Metoda BIM (Biroul Internaţional al Muncii) ȘO M A J Uacesteia,
- conform L U I . o persoană este considerată a fi şomer dacă
indeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
I. are între 15-74 ani şi nu are loc de muncă;
II. s-a aflat în ultimele 4 săptămani în căutarea unui loc de muncă;
III. Este disponibilă să ocupe un job în următoarele 2 săptămîni.
 Metoda ANOFM - conform acesteia, şomerii sunt doar acele persoane care primesc indemnizaţie de şomaj sau sunt
înregistraţi la agenţiile de ocupare a forţei de muncă (după ce încetează plata indemnizaţiei).
 Rata şomajului - se calculează ca raport procentual între numărul de şomeri şi populaţia activă (forţa de muncă).
  Formele şomajului.

1. Şomajul ciclic - șomajul cauzat de reducerea cererii în economie ca urmare a recesiunii economice (decalajul
recesionist).
2. Şomajul sezonier – șomajul determinat de activităţile sezoniere.
3. Şomajul fricţional – este rezultatul fricțiunilor de pe piaţa muncii (în care există atât someri cât şi locuri de muncă
vacante). Aceşti şomeri sunt în tranziţie între 2 job-uri, căutându-şi un loc de muncă mai bine plătit într-un
domeniu în care există locuri de muncă vacante.
4. Şomajul structural – este rezultatul dezechilibrului dintre structura cererii şi structura ofertei de muncă (diferenţe
între competenţele lucrătorilor, oferite şi cerute pe piaţa muncii).
5. Şomajul natural - este acel şomaj care există în condiţiile în care economia produce la nivelul său potenţial. Este
format din șomaj fricțional și șomaj structural.
 R E L A Ț I A D I N T R E I N F L A Ț I E Ș I Ș O M A J , VA L I D A R E A S A U
I N VA L I D A R E A C U R B E I P H I L I P S , R O M Â N I A V S . Ț Ă R I L E E C E .

Rata șomajului 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Croația 13 11,6 9,9 8,6 9,3 11,8 13,7 15,8 17,4 17,2 16,1 13,4 11 8,4 6,9
România 7,1 7,2 6,4 5,6 6,5 7 7,2 6,8 7,1 6,8 6,8 5,9 4,9 4,2 3,9

Rata anuală a inflației IAPC 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Croația 3,0 3,3 2,7 5,8 2,2 1,1 2,2 3,4 2,3 0,2 -0,3 -0,6 1,3 1,6 0,8
România 9,1 6,6 4,9 7,9 5,6 6,1 5,8 3,4 3,2 1,4 -0,4 -1,1 1,1 4,1 3,9

Rata naturală a șomajului (NAIRU) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Croația 12,8 12,7 12,5 12,2 12,5 13,2 13,3 13,4 13,5 13,1 12,6 11,6 10,8 9,7 8,9
România 7,4 7,0 6,4 6,1 6,4 6,8 7,0 7,0 7,0 6,9 6,5 5,9 5,0 4,4 4,1

Rata inflației țintă 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Croația 3 3 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
România 7,5 5 4 3,8 3,5 3,5 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
 Anii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Rata 13 11,6 9,9 8,6 9,3 11,8 13,7 15,8 17,4 17,2 16,1 13,4 11 8,4 6,9
șomajului

Rata anuală
a inflației 3,0 3,3 2,7 5,8 2,2 1,1 2,2 3,4 2,3 0,2 -0,3 -0,6 1,3 1,6 0,8

Rata
naturală a 12,8 12,7 12,5 12,2 12,5 13,2 13,3 13,4 13,5 13,1 12,6 11,6 10,8 9,7 8,9
șomajului

Rata inflație
țintă 3 3 3 3 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
e validează

e validează

e validează

e validează

e validează

e validează

e validează
Curba
validează

validează

validează

validează

validează

validează

validează
Nu se

Nu se

Nu se

Nu se

Nu se

Nu se
Nu se
Philips