Alexandru Lăpușneanul -

Prezentare
CRISTUȚIU TEODOR – X E
NUVELA- TRĂSĂTURI GENERALE
Nuvela este specia genului epic, în proză, de dimensiuni relativ reduse (între schiță și
roman), cu un fir narativ central și o construcție epică riguroasă, cu un conflict puternic,
concentrat, din care derivă conflicte secundare .
Aceasta implică, în general, un număr relativ redus de personaje, iar accentul se pune
mai mult pe caracterizarea complexa a personajelor, decât pe acțiunea propriu-zisă.
Timpul și spațiul sunt bine precizate, iar evenimentele sunt relatate în ordine
cronologică.
Acțiunea este structurată pe momentele subiectului.
Modul principal de expunere este narațiunea, care se îmbină cu dialogul și descrierea.
Naratorul este omniscient și omniprezent, narațiunea se desfășoară la persoana a III a,
într-o manieră preponderent obiectivă.
ALEXANDRU LĂPUȘNEANUL- NUVELĂ ISTORICĂ
 
Opera literară „Alexandru Lăpusneanul” de Costache Negruzzi este o nuvelă, deoarece are
trăsăturile menționate mai sus.
Aceasta evocă cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanul.
Construcția epică este realizată pe patru capitole, fiecare debutând cu un motto semnificativ care
îl rezumă.
Conflictul principal este de natură exterioară, având conotații sociale: lupta pentru putere între
domnitor și boieri. .Conflictele secundare exterioare sunt: între Moțoc și boieri, între Alexandru
Lăpușneanul și Doamna Ruxandra, între Moțoc și norodDorința de răzbunare a domnitorului este
sursa conflictului interior din conștiința sa. Pradă unor conflicte interioare cad, de asemenea,
Moțoc și Doamna Ruxandra.
Alexandru Lăpușneanul este personajul principal. Personaje secundare sunt Moțoc, Doamna
Ruxandra, norodul (personaj colectiv), boierii (personaj colectiv) .
Sunt narate evenimente din perioada 1564-1569, principala scena de desfășurare a acțiunii fiind
cetatea Hotin din Moldova.
Expozițiunea prezintă întoarcerea lui Alexandru Lăpușneanul pe tronul Moldovei, in 1564,
pentru cea de-a doua domnie.
Intriga derivă din dorința arzătoare a acestuia de a reveni pe tron și de a se răzbuna, totodată, pe
boierii trădători.
Desfășurarea acțiunii prezintă evenimentele care au loc în momentul revenirii lui Alexandru
Lăpușneanul în țară, pentru a își relua tronul: fuga lui Tomşa în Muntenia, incendierea cetăţilor
moldovene din ordin turcesc, confiscarea averilor boierilor și omorârea unora dintre ei ,
intervenţia Doamnei Ruxandra pe lângă domnitor pentru a pune capăt omorurilor şi
promisiunea acestuia că va face acest lucru.
Punctul culminant este reprezentat de o înlănțuire de scene: participarea şi discursul
domitorului la slujba duminicală de la mitropolie, urmată de ospăţul de la palat şi uciderea celor
47 de boieri, omorârea lui Moțoc de mulţimea revoltată, leacul de frică" al domnitorului pentru
doamna Ruxandra.
Deznodământul este reprezentat de moartea domnitorului tiran prin otrăvire.
"Alexandru Lăpușneanul " este prima nuvelă istorică din literatura română, fiind publicată în
1840, în primul număr al revistei „Dacia literară”. Nuvela are ca temă evocarea artistică a unei
perioade zbuciumate din istoria Moldovei, la mijlocul secolului al XVI-lea; cea de-a doua
domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-1569). Sursa de inspirație este de natură istorică, si
ALEXANDRU LĂPUȘNEANUL- NUVELĂ ROMANTICĂ
ANTITEZA CA PROCEDEU COMPOZIȚIONAL
Romantismul este un curent artistic si iterar apărut in Anglia, Franța și Germania, la sfârșitul
secolului al XVIII-lea.În nuvelă regăsim caracteristici ale romantismului.Ea este inspirată din trecutul
național. Nuvela prezintă un personaj excepțional, Alexandru Lăpușneanul , aflat in situații
excepționale: un domnitor detronat, însetat de dorința de revenire pe tron, dar și de răzbunare față de
trădători, dominat de contraste în interiorul propriei personalități: șiretenie în episodul chemării
boierilor la masă, dar și respect față de cuvântul dat, cruzime în scena construirii "piramidei" de
capete, dar și episoade de tandrețe față de soția sa.Procedeul compozițional specific este antiteza.Sunt
plasate în antiteză personajul principal-tiran și soția sa-blândă și gingașă, dar și personaje episodice:
Spancioc şi Stroici se detaşează de Moţoc prin refuzul lor de a-l sluji pe Lăpuşneanul şi prin rolul lor
important în înlăturarea din scaunul Moldovei domnului tiran.
Se remarcă marcile prezenței naratorului: topica afectivă-antepunerea adjectivelor "aceasta desântată
cuvântare", "ticălosul boier" , "nenorocitul domn".
Sunt prezente motive romantice: calugăria, înlăturare/"ungere"de domn, ucidere/schingiuire.
EROUL EXCEPTIONAL ÎN SITUAȚII EXCEPȚIONALE
Titlul nuvelei este dat de chiar numele personajului, ceea ce anticipează poziția centrală și rolul
esențial pe care acesta îl joacă în operă.
Situația excepțională centrală este revenirea lui Alexandru Lăpușneanul in Moldova, pentru a își
redobândi tronul pierdut.
Ospătul însuși poate fi considerat o situație excepțională, fiind poate, cel mai sângeros și
înfricoșător masacru descris atât de expresiv în literatura română. La fel și moartea tiranului.
Eroul este, el însuși, unul exceptional, prin personalitatea lui contradictorie, dominată de calități
și defecte extreme:inteligența sclipitoare dar si perfidie, hotărâre dar și cruzime, puse toate în
slujba scopurilor propuse.
Gândirea profundă, inteligența, caracterul energic, îi permit acestuia să își construiască o strategie
riguroasă prin care să își atingă cele două scopuri propuse: să urce din nou pe tron, dar să se și
răzbune pe cei care îl trădaseră.
Personajul se dovedește maestru în arta disimulării în scena de la biserica, de exemplu.
Trăsătura negativă cea mai evidentă a acestuia este cruzimea, el sfârsind prin a construi, în
imaginația autorului, o "piramida de capete" ale boierilor uciși la ospăț.
"ALEXANDRU LĂPUȘNEANUL"- ROMANTISM ÎMBINAT CU CLASICISM ȘI
REALISM
Trăsăturile clasice includ:
Echilibrul compoziției: cele patru părți precedate fiecare de un motto semnificativ:
"Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu..."sunt cuvintele lui Alexandru Lăpușneanul , rostite atunci
când boierii îl anunță că țara nu îl mai vrea;
"Ai să dai sama, doamna!..." este o amenințare la adresa Doamnei Ruxandra, adresată acesteia
de catre soția unui boier ucis de domnitorul-tiran;
"Capul lui Moțoc vrem..." este strigătul de răzbunare al mulțimii dezlănțuite;
"De mă-i scula, pre mulți am să popesc și eu..."- sunt cuvintele spuse de domnitor pe patul de
moarte, când nu își mai dă seama că el a cerut să fie călugărit;
Evenimentele sunt prezentate într-o manieră riguroasă, într-o perioadă de timp bine precizată
Trăsăturile realiste includ:
Subiectul e inspirat din realitatea istorică;
Relatarea este obiectivă, naratorul fiind omniscient și omniprezent;
Este folosită tehnica detaliului semnificativ pentru a realiza descrieri sau portrete marcate de
autenticitate;
Sunt descrise detaliile vestimentare, obiceiurile epocii.
Venind la mitropolie, Alexandru Lăpușneanul era îmbrăcat astfel ” cu toata pompa domnească.
Purta corona Paleologilor, și peste dulama poloneză de catifea roșie, avea cabanița turcească”.
Ruxandra este “îmbrăcată cu toata pompa cuvenită unei soții, fiice si surori de domn. Peste
zobonul de stofă aurită, purta un benișel de felendreș albastru blănit cu samur, a cărui manice
atârnau dinapoi ; era închisă cu un colan de aur, ce se închia cu mari paftale de matostat”. “Părul
ei, după moda de atunci se împarțea despletit pe umerii si spatele sale.”
Este realizată și o descriere a meniului servit, care este prezentat astfel “In Moldavia, pe vremea
aceea, nu se introdusese încă moda mâncărurilor alese. După borșul polonez, veneau mâncăruri
grecești fierte cu verdețuri, apoi pilaful turcesc și fripturi cosmopolite. Pe masă erau servețele și o
pânză de filaliu țesute în casă. Tipsiile pe care aduceau bucatele, talgeriile si paharele erau din
argint, iar ca băutură, se servea vin, în curte, în poloboace desfundate"
 
RAPORTUL ÎNTRE REALITATE ȘI FICȚIUNE
 Nuvela cuprinde numeroase elemente realiste, reprezentate de adevărul istoric.
Acestea sunt:
 A doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanul a avut loc între anii 1564-1569, acesta
reprezentând un adevăr istoric
 Indicii spațiali sunt cei reali, acțiunea desfășurându-se în Moldova secolului al XVI-lea
 Revenirea în țară a lui Lăpușneanul este menționată și în cronica lui Grigore Ureche:
"Iară Ștefan vodă, daca omorî pre Dispot vodă la Suceava și bătu pre Mircea vodă la Milcov,
să întoarse la Iasi și gătind ca să trimită boieri și oameni de țară la împăratul, să-i ceaie steag,
veniră-i olăcării de-i "de domniie veste, cum ieste dată lui Alixandru vodă și el au venit la
Brăila și să gătește ca să intre în țară."
 
 Omorârea de către Ștefan Tomșa a lui Despot Vodă este și ea un fapt real, cât și faptul că
acesta, aflând că Lăpușneanul s-a întors în țară ca să-și ocupe din nou tronul, a trimis soli ca să
îl anunțe că " țara nu-l va, nici-l iubescu", asa cum este menționat și în cronică.
 Un alt capitol al cronicii, care descrie această domnie, se numeste ""Cându au omorât Alixandru vodă 47 de
boieri"., de unde este inspirată memorabila scenă a măcelului, descrisă de Negruzzi.
" Adunându-se boieri, 47 la număr, Lăpușneanul se puse în capul mesii"
„În minut, toți slujitorii de la spatele boierilor, scoțând junghiurile, îi loviră"
 Replica dată de Lăpușneanul în "Letopisețul Țării Moldovei", "De nu mă vor, eu îi voiu pre ei și
de nu mă iubescu, eu îi iubescu pre dânșii și tot voiu merge, ori cu voie, ori fără voie",, devine motto-ul
primului capitol din nuvelă.
 Referiri directe la cronică sunt făcute de narator atunci când realizează prezentarea Doamnei
Ruxandra:"La moartea părintelui său, bunul Petru Rares, zice hronica, [...] s-au îngropat la sf
monastirea Probota"
""nu hălăduia de raul sau nici o jupâneasă, dacă era frumoasă"zice hronicarul, în naivitatea
sa"'.
Ficțiunea, termen care provine din latinescul "fictio", care înseamnă creație a imaginației,
presupune folosirea unor elemente aparținând realității pentru a da naștere unei lumi noi,
originale, rod al creației autorului.
 De exemplu, boierii trădători, Moțoc, Spancioc si Veveriță, nu mai trăiau în timpul celei de a
doua domnii a lui Alexandru Lăpușneanul . Cronica lui Grigore Ureche menționează faptul că
ei se refugiaseră în Polonia, unde fuseseră omorâți : "i-au tăiat capul lui Moțoc vornicul și lui
Spancioc spătariul si lui Veverită postelnicul". Aceștia sunt menținuti, totuși, în nuvelă, pentru
a ilustra un tip uman, cel al boierului mârșav.
 Atât prezența lui Moțoc la ospăț, cât și linșarea acestuia de către mulțime, dar și "piramida de
capete"sunt elemente ficționale, dar cu o mare forță sugestivă și un puternic impact emoțional
asupra cititorului nuvelei.
 Dialogul dintre domnitor și Doamna Ruxandra este ficțional, servind la crearea antitezei între
RELAȚIA DINTRE INCIPIT ȘI FINAL
În raport cu incipitul , finalul înfățișează o imagine antitetică a personajului principal.
Domnitorul care, în incipit, era puternic dominat de voinţa puternică de a-şi relua tronul şi
de a-şi impune autoritatea, devine, în finalul nuvelei, neputincios şi supus duşmanilor săi.
Pe de altă parte, atât incipitul cât și finalul se remarcă prin stilul sobru, asemănător cu cel
cronicăresc.
În timp ce în incipit se rezumă direct si fidel evenimentele care preced și justifică revenirea
pe tron a lui Lăpușneanul, frazele finale prezintă lapidar sfârșitul tiranului: „Acest fel fu
sfârşitul lui Alexandru Lăpuşneanul, care lăsă o pată de sănge în istoria Moldaviei. La
monastirea Slatina, zidită de el, unde e îngropat, se vede şi astăzi portretul lui şi al Familiei
sale".
CONSTRUCȚIA PERSONAJELOR
Personajul principal este surprins în evoluţie.Portretul lui se construieşte printr-o serie de
opoziţii şi de antiteze El are o trăsătură dominantă de caracter –setea de putere –care
impune celelalte trăsături –cruzimea exacerbată, disimularea, abilitatea de a manipula
conştiinţe
Caracterizarea directă, realizată de către narator, relevă:
 privirea amenințătoare și fermă, care scânteiase "ca un fulger" al personajului principal,
atunci când refuză categoric să renunțe la tronul Moldovei;
 temperamentul, trăsăturile fizice și morale ale acestuia "sângele într-însul începu a
fierbe", „în momentul acela era foarte galben la față", „împotriva obiceiului său, era
imbrăcat cu toata pompa domnească"
 delicatețea Doamnei Ruxandra "gingașa Ruxandra"
 satisfacția lui Moțoc, când vodă îi promite că sabia lui nu îl va ucide- acesta este
"multumit de făgăduința ce câștigase"
 ticăloșia lui Moțoc "ticălosul boier"
 Din faptele , atitudinea si replicile personajelor, reies, de exemplu:
 ura înverșunată a lui Lăpușneanul față de boieri și dorința de răzbunare a acestuia:
"Voi mulgeți laptele țării, dar au venit vremea să vă mulg și eu pre voi"
 caracterul nemilos și rău al acestuia, atunci când îi amenința pe calugări, pe soție și pe copii,
supărat că a fost călugărit
"Ieșiți! Că pre toti vă omor! "Iar pe cățeaua asta voi s-o tai în patru bucăți, împreună cu
tancul ei...."
 calitățile de mamă iubitoare și devotată ale Doamnei Ruxandra, care își "strânge cu furie copilul
la sân"atunci când este pusă să aleagă între bărbat și fiu
 lașitatea lui Moțoc, care începe să se văicărească în fața domnitorului, atunci când acesta este pe
cale să îndeplinească dorința mulțimii de a îl linșa: "fie-vă milă de jupâneasă și de copilașii mei!
Lăsați-mă să mă spovedesc!"
Personajul pricipal nu se aseamănă până la a se confunda cu personajul real al istoriei
noastre naționale, Alexandru Lăpușneanul .
Toate personajele literare sunt, de fapt, simboluri ale unor tipuri umane, care întruchipează
viziunea artistică a autorului.
CONCLUZII
 
Referindu-se la această nuvelă, George Călinescu afirmă că "ar fi devenit o scriere
celebră ca și Hamlet, dacă literatura română ar fi avut în ajutor prestigiul unei limbi
universale" și "nu se poate închipui o mai profundă sintează de [...] cuvinte
memorabile, de observatie psihologică acută[...]"
Nuvela ilustrează afirmația lui Mario Vargas Llosa, „Ficţiunea nu este viaţa trăită, ci
altă viaţă, inventată cu materialele oferite de prima şi fără de care viaţa adevărată ar fi
mai sordidă şi mai sărăcăcioasă decât este.”
Putem spune ca Negruzzi, pornind de la adevărul istoric, dă nastere, în final, unei
capodopere unice in literatura română.
 BIBLIOGRAFIE
http://www.autorii.com/
http://www.scrierile.com
https://lucibrezaiu.wordpress.com
http://www.ebacalaureat.ro
http://www.ebacalaureat.ro
http://invatamromana.blogspot.com
http://www.10laromana.ro/
https://www.4bac.ro/
https://www.didactic.ro/
Mariana Badea- Limba si literatura romana pentru
elevii de liceu-clasa a X a- Editura Badea
Professional Consulting, Bucuresti, 2014