“MA DOARE ARTROZA?

”
DEFINITI
E
Afectiune degenerativa
avand etiologie si
patogenie plurifactoriala
ce determina distrugerea
cartilajului articular si a
osului subcondral, precum
si reactii ale tesuturilor
invecinate (capsula,
sinoviala)
ASPECTE PATOLOGICE ALE ARTROZEI

NORMAL ARTROZA
 CE ESTE
COXARTROZA
 COXARTROZA
Artroza
 boala degenerativa, non inflamatorie a articulatiei sodului

Studiile arata ca frecventa artrozei soldului este mare

si creste cu inaintarea in varsta modificari radiologice
ale degradarii soldului in 80% din cazurile peste 60
ani
 CLASIFICAREA COXARTROZELOR
DUPA ETIOLOGIE
Majoritatea autoril0r clasifica artroza soldului in doua
categorii:
Coxartroza primitiva (idiopatica) - generata de
factori necunoscuti, generali, a caror actiune influenteza
metabolismul cartilajului -> degenerare in scurt timp. Apare
dupa 60 ani, localizare bilaterala
Coxartroza secundara – data de factori locali ->cauza
generatoare
De Marneffe si Duchesne clasifica :
1. Coxartroza ca urmare a tulburarilor de statica articulara,
datorate alterarii mecanice articulare
a) Malformatii coxo-femurale congenitale:
-displazie congenitala de sold 25%-50%
-coxa vara si coxa valga
-protuzie acetabulara
-anteversiune exagerata a colului femoral
-displazii epifizare ale bolii Morquio

b) Malformatii coxo-femurale castigate:

-sechele epifizioliza
-sechele Legg-Calve-Perthes
-dupa osteonecroze cap femoral
- deformatii posttraumatice
-coxopatii secundare bolii Paget a bazinului sau femurului
2 . Coxartroze secundare in absenta tulburarilor de statica:
- osteoartrite specific si nespecifice
-coxite reumatismale (PR, SA, artropatie psoriazica)
- condromatoza sinoviala
-artropatii metabolice: guta, condrocalcinoza,
ocronoza
-sinovite: secundare hemartrozei. Sinovita
vilonodulara
 Patogenia artrozei soldului
Boala artrozica a soldului - Tulburare locala, fara caracter
sistemic
Deterioare progresiva a cartilajului articular si modificari de
condensare , scleroza si remodelare a osului subcondral insotita
de reactia celorlalte componente articulare
Primele leziuni artrozice - fisurarea suprafetei de cartilaj
congruent
Elemente clinice
Degradarea progresiva a structurii si arhitecturii
elementelor articulare caracterizeaza boala degenerativa
Reactiile sinovialei si a osului subcondral genereaza
simptomatologia bolii
Tabloul clinic – este acelasi indiferent de etiologia
primitiva sau secundara a bolii
Evolutia cronica a bolii are 3 faze :
Perioada de debut sau initiala – faza preartrozica
Perioada de stare sau medie – artroza instalata
manifesta
Perioada finala, avansata – artroza invalidanta
 De lunga Insidios
durata
DEBUTUL
BOLII

•Durere moderata la anumite miscari sau atitudini

•Localizata in regiunea inghinala, a triunghiului Scarpa,
• fesierului de aceeasi parte
• sau iradiata pe fata anterioara a coapsei pana in
genunchi
 Caracterul durerii:
 De tip mecanic (de incarcare)
 Intermitenta
 Accentuata in ortostatismul si mers prelungit, efort fizic cu incarcare coxo-
femurala, urcat, coborat, mers pe teren accidentat
 Ameliorandu-se sau disparand la repaus fizic sau articular -> descarcarea
articulatiei stresata prin adoptarea pozitiilor culcat, sezand sau mers pe
bicicleta
 durere
10%din coxopatii ->
gonalgia reflexa e
singurul simptom

Deficit de
ARTROZA mobilitate coxo-
femurala in
MANIFESTA toate planurile

Vor fi afectate
articulatiile supra Pozitii vicioase
si subiacente, Tulburari ale membrului
chiar bilateral compensatorii pelvin
de statica
vertebrala
 In pozitie ortostatica si
mers-dezaxarea si Scaderea
pozitie vicioasa musculaturii
centurii coxo-
femurale

Scurtarea membrului
pelvin de partea afectata
prin masurarea dist. Examinarea
SIAS-maleola interna a Hipotrofia de
clinica inactivitate a
gleznei comparative cu
mb bilateral cvadricepsului si
fesierilor de partea
afectata(inspectie+masu
rare si comparare)

• Cracmente articulare
DATE PARACLINICE-
Investigatiile imagistice
Element indispensabil

in stabilirea diagnosticului,

formei etiologice, anatomopatologice si topografice a
stadiului evolutiv,
 a prognosticului
 • De prima intentie
• Cel mai des utilizata • Executata din fata
• Pozitie ortostatica

Radiografia de bazin
Radiografie sold (f, p)

• Scheletul bazinului
• Modificari asupra segmentului • Articulatiilor coxo-femurale
vertebral lombar inferior, sacru • Masuratori coxometrice
si coccige • Starea articulatiilor sacro-iliace
1. Forma si conturul capului femural,
congruenta cu cavitatea
acetabulara

2. Masurarea spatiului articular , in

timp pe Rx repetate

3. Patognomonic
 Osteofite

4. Modificarea structurii osoase:

 Osteocondensare
 Demineralizare- geode
 Osteoscleroza
 Osteoporoza difuza
subcondrala

5. Deformari ale cotilului si capului

femural
 Turtirea capului femural
 Subluxatie supero-externa, cu
necongruenta articulara
 Oblicitatea supero-externa a
acoperisului cotiloidian
 Arcul cervico-obturator (Menard-
Shenton): marginea superioară a
găurii
obturatorii și marginea inferioară a
colului femural ► arc de cerc

Unghiul cervico-diafizar-
unghiul dintre axul colului
femural și axul
diafizei femurale.
N: 125-135
 Coxa valga ≥ 140

 Coxa vara < 120

 Unghiul de acoperire laterală a capului
femural = unghiul Wiberg
Unghiul de oblicitate acetabulară = unghiul
Hilgenreiner

scleroza subcondrală cap femural și

acetabul bilateral, geode la nivelul
capului femural și acetabulului bilateral,
fractura acetabulară stângă, bazin
asimetric
 Investigatii speciale
Incidente radiologice speciale: profil “ Lequenne”, incidenta
Dunlop
CT – mai rar de prima intentie
- utila in diagnosticul precoce si diferential- leziuni
incipiente discrete care nu sunt vizibile pe Rx
Ecografia musculo-scheletala
RMN
DEXA –Osteodensitometrie
Scintigrafie osteo-articulara
Artroscopie +/- lavaj
DIAGNOSTICUL POZITIV: ANAMNEZA+ EXAMEN
CLINIC + EXAMEN IMAGISTIC + EXAMEN
BIOLOGIC
Diagnosticul diferential
coxite: reumatismale, infectioase
NACF
Displazii congenitale
Discopatii lombare
Coxopatii din bolile metabolice
Algodistrofia membrului inferior
Osteocondromatoza sinoviala
Neoplasme primare si secundare
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
OBIECTIVE
PREVENIREA INVALIDITATII

ATENUAREA SAU ESTOMPAREA DURERII

OPTIMIZAREA FUNCTIONALA A SEGMENTULUI

DE MEMBRU ANATOMIC INTERESAT

REDUCEREA GRADULUI INVALIDITATII

INTERVENTII CHIRURGICALE PE
ARTICULATIA COXO-FEMURALA
Indicate in cazul unei coxartroze ireductibile si
dureroase

ARTROPLASTIA TOTALA DE SOLD

operatie reconstructiva
Rezultatele postoperatorii au un prognostic bun in circa
75% din cazuri
 Plan obiectiv- mobilitate
 Plan subiectiv – calmarea durerii
Numeroase tehnici pentru realizarea artroplastiei
Cele mai utilizate sunt artroplastiile cu material inert

1. Cupa metalica, proteza cefalica si proteza totala de

articulatie
 Artroplastia cu cupa metalica este ce mai veche forma
de artroplastie
 Realizata de Smith Peterson
in urma cu 30 ani
 Indicata in coxartroza secundara
dupa fractura de acetabul
Artroplastia cu proteza totala de sold
Este in prezent cea mai utilizata proteza
Indicata pentru ca in coxartroza, leziunea afecteaza atat
capul femural cat si cotilul
Inlocuieste intreaga articulatie bolnava cu una metalica sau
metal-acrilica
Indicata in formele de coxartroza grava bilaterala
-foarte dureroasa
-limitare importanta a miscarilor
-la persoanele in varsta peste 60
ani

Poate fi: -cimentata - varstnici

-necimentata-prin
pres-fit/suruburi(tineri) suburui
Alte interventii chirurgicale
 Intervenții chirurgicale
conservatoare (de păstrare a
integritatii articulare): osteotomiile
acetabulare/ femurale și
artroplastiile de resurfatare
- în stadiul preartrozic sau artrozic
incipient
 - scopul: corecția viciilor
arhitecturale
 COMPLICATII PRECOCE COMPLICATII TARDIVE

•Luxatia protezei -primele

4-6 saptamani

•Boala tromboembolica •Decimentare aseptica

•Lezini vasculare •Osteoliza

•Leziuni nervoase •Infectia

•Hematoame •Fractura acetabulului si

mare trohanter in proteze
•Inegalitate intre membre neciemntate
syn.
Necroză avasculară
Necroză aseptică
Necroză ischemică
Def.:
 dereglare a creșterii osoase normale care
apare intr-un grup de boli ce afectează
pacienții cu un schelet imatur (la copil) și
care implică în primul rând centrele de
osificare din epifiză;
 apare din dezvoltarea anormală sau
suprasolicitarea plăcii de creștere și a
centrelor de osificare;
 la adult, osteocondroza este o necroză
ischemică aseptică
 apariției bolii este datorată scăderii sau
intreruperii circulației sanguine in osul
subcondral in timpul puseelor de creștere
(la copil)
Osteonecroza
(femur proximal/distal, humerus proximal)
Cavitatea medulară a
metafizei (infarct medular)

Regiunea subcondrală a
epifizei (infarct subcondral)
Istoric
James Russell, 1794 – primul a descris osteonecroza
Munro, 1738 – primul a descris osteonecroza capului
femural

1835 Cruveilhier – descrie schimbările morfologice ale

capului femural datorate sistării fluxului sanguin
Phemister, 1930 – descrierea completă
Chandler, 1948 – boala coronară a șoldului
Epidemiologie
10-18% din 500.000 artroplastii totale de șold
effectuate annual în SUA
US 15.000 cazuri anual
Japonia 2500-3300 cazuri anual
Predilecție rasială – sicklemie (africani,
mediteranieni)
Sex-ratio: 8M:1F
Vîrsta: decada 4 – 5
Bilaterală 55% cazuri
Localizare
Femur: cap, condili
Cap humeral
Mandibulă
Oasele carpiene (scafoid, semilunar - Kienbock)
Oasele metatarsiene (capul metatarsianului III- Freiberg)
Corpul talusului
Etiologie
Idiopatică (40% )
Alcoolism (20%; pînă la 80% din cazurile atraumatice)
Traumatică (luxația capului femural, fractură intracapsulară de
col/cap femural)
Endotoxică (Schwartzman) datorită bacteriemiei sistemice
Hemoglobinopatii
Hipercoagulabilitate
Hipercorticism: endogen (Cushing), exogen (37%) – smpt.6m-3y!!!
↓LPL
Hiperlipidemia
SLE; IBD
Carcinom metastatic
Leucemie acută limfoblastică sau promieloblastică
Sarcina
Radioterapia
Virală: HIV, Hepatită, CMV
Disbarică
Etiologie
Osteonecroza
= un grup
multifactorial
de boli care
induc, posibil
prin
intermediul
unei căi
comune,
necroza osoasă.
A B
Forma infarctului: triungiulară clasică; ovoidă; multifocală
Fiziopatologie
Ischemie, prin mecanisme variate, inclusiv:
Întrerupere mecanică a arterelor
Tromboză
Embolie
Injurie a vasului (vasculită, radioterapie)
Creșterea presiunii intramedulare (sdr. de
compartiment osos)
De ce acest model de
localizare ?
Suprafață mare acoperită de cartilaj articular, prin
care nu trec vasele
Circulație colaterală limitată, inadecvată pentru a
susține circulația în lezarea căii principale
Histologic
Dispariția osteocitelor din lacunele osoase

Revascularizarea (extindere din osul sănătos

adiacent) determină:
Hiperemia țesutului osos adiacent -> osteoporoză
Resorbție osteoclasitcă a segmentului necrozat ->
colaps/fragmentare (în prezența încărcării mecanice) ->
suprafață articulară iregulară (artrită degenerativă)
Nu necroza, însă
resorbția
(component a
procesului
reparativ) induce
pierderea
integrității
structurale, colaps
subcondral și
incongruența
suprafețelor
articulare.
Acuze și istoric
Debut insidios
Durere localizată inghinal, fesa ipsilaterală, genunchi
sau regiunea trohanterului mare.
Accentuarea durerii la portajul greutății
Obiectiv
Amplituda mișcărilor pasive e limitată, acestea sunt
dureroase, în special rotația internă forțată.
Ridicarea piciorului împotriva rezistenței e dureroasa
Rotația internă/externă pasivă a membrului inferior
extins poate fi dureroasă, care este datorată sinoviitei
active.
Diagnostic imagistic Radiografia

-radiografie de fata
-fals profil Lequesne
-masurarea unghiului de acoperire a
cotilului
-aprecierea exacta a gradului de
anteversie a colului femoral
-stabilirea indicatie de osteotomie a
soldului
-profil Dunlap
 Clasificarea clinico radiologică
Ficat – Arlet
Stadiul 0 – infraclinic şi infraradiologic,
NACF poate fi confirmată prin examenul de rezonanţă
magnetică nucleară şi anamneză;
Stadiul I – preradiologic
 reprezintă stadiul în care apar modificări minime
(uşoară osteoporoză)la un şold simptomatic, dureros
 spațiu articular normal,simetric
 cap femural sferic;
 Clasificarea clinico radiologică
Ficat – Arlet
Stadiul II
 primele manifestări radiologice sub
forma unor arii de condensare
 zone porotice sau geode;
 aspectul capului femural este
caracteristic, „pătat”
 cap femural sferic
se evidențiază fractura subcondrală,
prin clasica imagine „în coajă de ou”
 spațiu articular păstrat ;
 Clasificarea clinico radiologică
Ficat – Arlet
Stadiul III
 este marcat de colapsul osului
subcondral
 incepe procesul de înfundare a
zonei necrotice care devine
evidentă, transformându-se
într-un veritabil sechestru,
cunoscuta ca semnul semilunei
şi este patognomonic pentru
NACF stadiul III
 multiple geode
 Clasificarea clinico radiologică
Stadiul IV Ficat – Arlet
 este stadiul evolutiv final
 constă în modificări artrozice avansate
 pensarea spaţiului articular
 osteofitoză marginală
deformarea capului femural
 afectarea acetabulară cu imagini in
oglindă
 modificările osoase radiologice, sunt
caracteristice unei coxartroze
secundare evoluată
Sectoare de radiolucență (resorbție ) și scleroză
Aplatizarea capului femural
(apoziție de os nou pe trabeculele necrozate)
Colaps a capului femural stîng
stage II plain film : mixed osteopenia &/or sclerosis &/or subchondral cysts, without
any subchondral lucency (crescent sign).
stage III plain film : crescent sign & eventual cortical collapse
stage IV plain film : end stage with evidence of secondary
degenerative change
Clasificarea Steinberg
 Tratament
Este variabil in funcție de stadiul evolutiv : inainte
sau dupa colapsul subcondral(prăbușirea
sechestrului) al capului femural
1. Tratamentul inaintea colapsului subcondral:
 -Tratamentul conservator nonchirurgical (oxigenoterapia
hiperbară, stimularea electrică)
 -Tratamentul conservator chirurgical (Forajul decompresiv,

Osteotomiile femurale)
 Tratament
2. Tratamentul dupa colapsul
subcondral:
 -Artroplastia totala a șoldului
 -Artroplastie de tip “resurfacing”

 -Hemiartroplastia de șold cu proteză

bipolară
VA MULTUMESC ! !