Îngrijirea

aparatului
dentar în
perioada
sarcinii

Asistent universitar,
doctor în științe
medicale, Sagaidac Irina
Departamentul
Obstetrică și ginecologie
 Dezvoltarea sistemului dentomaxilar in
perioada antenatala

Toţi dinţii pe care o persoană îi vă

avea în timpul vieţii se formează în
timpul existenţei intrauterine.

Dentiţia primară se formeaza între

a 5-a şi a 8 săptămână, în timp ce
dentiţia permanentă se formează la
20 săptămână de la concepţie.
Dezvoltarea dinţilor are loc în
mai multe etape.

• Țesutul dur al dinţilor temporari- dentină- se formează în perioada

intrauterină,
• Smalţul se formează postnatal, in mai multe stadii.
• Smalţul dinţilor frontali este completat la o luna după naştere,
• iar smalţul celor de-ai doilea molari este completat pina la vârstă
de un an şi jumatate.
• În momentul în care smalţul este pe deplin dezvoltat, dintele
erupe.
 Maxillary (upper) teeth
Central Lateral First Second
Primary teeth
incisor incisor Canine molar molar
Initial calcification 14 wk I.U. 16 wk I.U. 17 wk I.U. 15.5 wk I.U. 19 wk I.U.
Crown completed 1.5 mo 2.5 mo 9 mo 6 mo 11 mo
Root completed 1.5 yr 2 yr 3.25 yr 2.5 yr 3 yr
Mandibular (lower) teeth
Initial calcification 14 wk I.U. 16 wk I.U. 17 wk I.U. 15.5 wk I.U. 18 wk I.U.
Crown completed 2.5 mo 3 mo 9 mo 5.5 mo 10 mo
Root completed 1.5 yr 1.5 yr 3.25 yr 2.5 yr 3 yr
Etapele
odontogenezei sunt:

• Toti dintii pe care o persoana ii

va avea in timpul vietii sale se
formeaza in timpul existentei
intrauterine. 
• Dentitia primara se formeaza
intre a cincea si a opta
saptamana, in timp ce dentitia
permanenta se formeaza la 20
de saptamani de la conceptie.
• 1. Faza de inițiere – se pot
observa lamina dentară și
lamina vestibulară.
Etapele odontogenezei sunt:

• 1. Stadiul de mugure - Reprezinta o agregare de celule ce vor

forma dintele - mezenchimul odontogen.
• Mugurele este format din trei organe: smaltul, papila dentara si
foliculul.
• Smaltul este format din epiteliu adamantin intern, stratul epitelial
intermediar si epiteliu adamantin extern. Toate aceste celule dau
nastere smaltului.
• Se formează 10 structuri epiteliale rotunde, corespunzătoare a 10
muguri dentari, de-a lungul laminei dentare, la nivelul fiecărei
arcade – aceste structuri reprezintă primordiul dinților de lapte.
Din folicolul dentar iau naştere:

 Osteoblastul (determina
formarea osului alveolar)
 Cementoblastului ( va
sintetiza cementul )
 Fibroblastul ( formeaza
ligamentul periodontal)
 Stadiu de mugure

• Locul în care se întilnesc

epiteliile adamantin intern şi
extern se numeste bucla
cervicala (teaca Hertwig) care
mai tirziu va determina
formarea cementului dentar.
• Papila dentara contine celule ce
vor forma dentina.
• Pulpa dentara este formata din
celule mezenchimale prezente
tot in papila dentara.
Stadiul de cupă
• In aceasta etapa mugurul
incepe sa creasca,
capatind forma de cupă.
• Organul smaltului incepe
sa produca smalt imatur,
papila dentara produce
pulpa si dentina, iar
folicolul produce structura
de sprijin a dintelui.
• Nervii și vasele sanguine
se apropie de mugurele
dentar în cadrul acestei
etape
Stadiul de clopot

• La aceasta etapa are loc

morfo si
histodiferentierea.
Organul dentar are forma
de clopot.
• Etapa de maturizare- in
care are loc formarea
tesuturilor dure.
Stadiul de clopot

• Etapă de morfodiferențiere și histodiferențiere a organului smalțului

în cele 3 straturi.
• Lamina dentară se dezintegrează, dinții în dezvoltare nu mai au
influență epitelială (nu mai au contact cu epiteliul oral). Cele două
structuri nu se vor mai reuni decât în momentul erupției dinților pe
arcadă.
• Forma coroanelor se conturează, prin intermediul epiteliului
adamantin intern.
• Nu se cunoaște cauza exactă a formelor diferite pe care le iau
coroanele dentare, dar există diferite ipoteze. De exemplu, ipoteza
„modelului clonal” pune această diferențiere a formei coroanelor pe
seama epiteliului, care „comandă” celulelor ectomezenchimale să se
orienteze astfel încât să confere o formă individuală fiecărui dinte.
Stadiul coronar și radicular:
Erupția dentară:
Faza coronară – se diferențiază
ameloblastele și odontoblastele, care vor
compune dentina și smalțul.
Faza radiculară – se diferențiază
cementoblastele, care vor compune
rădăcina.
Erupția dentară reprezintă procesul prin
care dintele este împins prin arcadă și
devine vizibil în cavitatea bucală.
Unii consideră că dintele este împins în
cavitatea bucală datorită creșterii
rădăcinii, alții „blamează” presiunea
vasculară, iar cea de-a treia teorie are la
bază ideea că dintele erupe datorită
creșterii osului alveolar din jurul dintelui.
Etapele de dezvoltare video:
Statistic

Conform Asociaţiei Stomatologiilor din Republica Moldova într-un

studiu din 2012,
aproximativ 40% din populaţia generală din R.Moldova nu spală zilnic
dantura.
 Sănătatea cavităţii bucale la gravide:
Rolul medicului stomatolog

• 1. De a informa asupra
necesităţii unor măsuri
profilactice de sanare
şi/sau tratament,
• De a preveni stările de
urgenţă,
• De a consilia şi sfătui când,
unde, trebuie de efectuat
tratamentul stomatologic.
Patologia dentară în sarcina

1. Gingivita de sarcină
2. Granulomul de sarcină
3. Periodontita
4. Cariile și eroziunile dentare
5. Mobilitatea dentară
Gingivitele de sarcină

• Conform studiilor care utilizează indici bine definiți, inflamația

gingivală este un răspuns sporit sau exacerbat la placa dentară în
timpul unei perioade de dezechilibru de progesteron și estrogen.
• În plus, efectul sarcinii asupra inflamației gingivale preexistente se
observă mai întâi în a 2-a lună de gestație și crește în a 8-a lună .
• În ultima lună de gestație, apare în general o ameliorare a
gingivitelor, iar starea gingivală imediat postpartum este similară cu
cea din a doua lună de sarcină.
• Cea mai mare creștere relativă a gingivitei în timpul sarcinii se
observă în jurul dinților anteriori, deși molarii demonstrează cele mai
mari scoruri ale gingivitei pe tot parcursul sarcinii.
• Papilele (zonele interproximale) sunt cele mai frecvente locuri de
inflamație gingivală atât în ​timpul sarcinii, cât și după naștere.
Gingivita de sarcină
 Etiologia gingivitelor
• Creșterea nivelurilor circulante de progesteron în timpul sarcinii
determină dilatarea capilarelor gingivale, permeabilitatea capilară
crescută și exsudatul gingival. Vittek et al. au descris efectul
progesteronului asupra vasculaturii gingivale și rezultatul exudat
crescut. Efectele au inclus o acțiune directă a progesteronului asupra
celulelor endoteliale, posibile efecte asupra sintezei prostaglandinelor
și suprimarea răspunsului imun celular.
• Scade keratinizarea gingivală în sarcină, iar glicogenul epitelial crește,
respectiv scade rezistența epiteliului ca barieră.
• Placa dentară este principalul factor etiologic în gingivită. În
parodontită, este bine stabilit că placa sub-gingivală se caracterizează
printr-o deplasare către o floră mai anaerobă. Dovezi puternice susțin
observația că inflamația gingivală în timpul sarcinii rezultă dintr-o
modificare a florei sub-gingivale într-o stare mai anaerobă.
• Raportul anaerob-aerob crește semnificativ în timpul săptămânii a 13-
a până la a 16-a de sarcină și rămâne ridicat în timpul celui de-al
treilea trimestru.
Deci, cauzele gingivitelor gravidare:

• Placa dentara, prezența și până la sarcină,

• Igienă bucală defectuoasă
• Propiu-zis influența estrogenului și progesteronului asupra capilarelor
• Factori iritanţi locali,
• La purtători de proteze cu tartru cu resturi radiculare
Gingivita gravidară
semne:
• Edemaţierea gingivei, cu
afectarea papilelor
interdentare,
• Congestie
• Sângerare uşoara spontană la
atingere
• Durere ușoară,
• Agravarea inflamției odată cu
avansarea termenului de
sarcină,
• Suprafețe strălucitoare ale
gingiei.
Pregnancy granuloma –
Granulomul de sarcină

• Nu există o corelație cu termenul de

sarcină, cu toate că mai frecvent acuzele
apar în trimestrul 2 de sarcină,
• Este o formațiune tumorală unică, de
culoare violet-albăstruie, cu diametrul de
aproximativ 2 cm, localizată cel mai des
în zona maxilară frontală, la nivelul
papilelor interdentare. Se manifestă
printr-o tendință crescută la sângerare.
• Afecțiunea apare la aproximativ 5% din
femeile însărcinate, de obicei pe fondul
unei gingivite deja existente. 
• Granuloamele de obicei sângerează la
atingere, sâși au tendința de recurență
frecvent.
Granulomul de sarcină

• În afară de aceste modificări gingivale generalizate, sarcina poate da naștere și

la formarea de creșteri tumorale (epulide), de-a lungul marginii gingivale (Fig.
2). Au fost sugerați o serie de termeni pentru această leziune, cum ar fi
tumoarea sarcinii, epulis gravidarum și granulomul sarcinii.
• Dintre acestea, granulomul de sarcină este preferat, deoarece structura
histologică este similară cu structura în granulomul piogen (telangiectatic) .
• Frecvența raportată a granuloamelor de sarcină variază de la 0% la 9,6% .
• Granulomul apare mai frecvent în maxilar. , favorizând aspectul vestibular al
regiunii anterioare.
• De obicei granulomul are o origine interdentară, din țesut moale, pedunculat,
roșie aprins, uneori acoperită cu arii de fibrină
Granulomul de sarcină

• Cauza acestor leziuni pare să fie o accentuare a

reacției inflamatorii a gingivitei în timpul sarcinii,
incluzând modificările endocrine și bacteriene
descrise anterior.
• În plus, mărirea dramatică a acestor leziuni poate fi
parțial legată de efectul hormonal asupra
metabolismului colagenului.
• Este bine cunoscut faptul că colagenaza gingivală
endogenă este enzima cheie implicată în rotația
fiziologică a colagenului. În timpul sarcinii, inhibarea
producției de colagenază duce în cele din urmă la
acumularea de colagen în exces în țesutul
conjunctiv, furnizând astfel un posibil mecanism
suplimentar pentru lărgirea dramatică gingivală a
unor granuloame de sarcină.
Granulomul de sarcină

• Tratamentul constă în detartrajul

și periajul zonei afectate sau
excizia formațiunii dacă este
prea mare și are tendința la
sângerare crescută. Poate
involua de la sine după naștere.
• Excizia sau înlăturarea
chirugicală se va efectua în
cazul cînd apar probleme
funcționale,
• În sarcină excizia poate fi
efectuată sub analgezie locală,
• Exciziile incomplete pot duce la
recurențe
 • Gingivita este considerată a fi un proces reversibil. În schimb,
parodontita are ca rezultat pierderea atașamentului dentar
(ligamentul parodontal și osul alveolar) și formarea
buzunarului.
Periodontita • Deși gingivita este adesea asociată cu parodontita, gingivita nu
se dezvoltă neapărat în parodontită, deoarece bacteriile
patogene din parodontită diferă de cele asociate gingivitei și
deoarece se crede că parodontita este dependentă de diferite
mecanisme imune.
 • Studiile au arătat că, spre deosebire de subiecții cu gingivită, nu se
observă diferențe semnificative în numărul total de bacterii și în
proporția de P. intermedia în buzunarele parodontale ale femeilor
însărcinate față de cele care nu sunt însărcinate.
• Totuși gingivitele netratate progresează cauzând acoperirea dinților cu
un biofilmfilm din bacterii, numită placă, care aderă la dinți,
Periodontita eliberează toxine, care crează buzunare cu infecție destructivă în
gingie și os. Se poate complica cu bacteriemie.
• Intervenția chirurgicală poate fi luată în considerare dacă există o
necesitate acută, în timp ce procedurile elective ar trebui considerate
postpartum.
• Mobilitate dentară, pierderea tesutului osos, pierderea dinților.
Riscuri obstetricale posibile:

• Crește riscul nașterii premature (până la 37 săptămâni),

• Crește riscul nașterii copiilor cu masă mică la naștere (sub 2500g)
• Crelte riscul stărilor hipertensive în sarcină – preeclampsie, eclampsie
Mobilitatea dentară

• Termenul de dinti mobili sau

mobilitatea dentară se referă
mișcarea anormală a dinților în plan
orizontal și vertical.
Mobilitatea fiziologică a dinților în
plan orizontal are următoarele
valori:
– 0,1 mm pentru dinții
pluriradiculari;
– 0,15 mm pentru dinții
monoradiculari;
• Mobilitatea apare în timpul sarcinii, chiar
și în absența bolii gingivale, din cauza
nivelurilor crescute de progesteron și
estrogen care afectează parodonțiul (adică
ligamentele și osul care susțin dinții).
• starea este temporară și singură nu va
provoca pierderea dinților.
Cariile și eroziunile
dentare  
• Modificările hormonale
determină schimbări în compoziția
salivei care favorizează depunerea plăcii
bacteriene pe suprafețele dentare și un atac
acid mai puternic decât în mod normal.
• De asemenea, stările de greață favorizează
vărsăturile repetate care asociate cu
episoadele de reflux gastric cresc mult
aciditatea din cavitatea bucală, având un
efect negativ asupra smalțului dentar,
cauzând demineralizari care duc fie la
eroziuni dentare, fie la apariția cariilor.
• În plus, stările de vomă ingreunează
menținerea unei igiene corecte, la asta
adaugându-se și o dietă mai bogată în
glucide din cauza “poftelor”.
 Cariile dentare – concepții greșite

• Multe dintre populațiile neinformate par să creadă că sarcina este o cauză

directă a cariilor dentare.
• Povestea din trecut: „cu fiecare copil, un dinte dispare” a fost citată atât
în ​literatura dentară, cât și în literatura medicală.
• În 1875 Coles scria: „Avem în timpul sarcinii o răspundere crescândă față
de cariile, cu fiecare generație.”
• El a menționat că în primele luni de sarcină, pacienții pot avea o „durere
de dinți severă” secundară cariilor. El a explicat acest lucru ca „o
diminuare a sărurilor” în timpul sarcinii.
• Această idee a fost susținută și a fost una dintre cele mai încăpățânate
concepții greșite care au apărut în literatura dentară și medicală. Nu există
dovezi dovedite științific care să susțină această concepție greșită.
• Cristalul de hidroxiapatită, din care este fabricat smalțul, nu răspunde la
modificările biochimice și metabolice ale sarcinii și nici nu răspunde la
modificările metabolismului calciului
Tratamentul Cariei dentare

• Cariile timpurii apar ca zone albe, demineralizate,

care ulterior se descompun în cavitații maronii.
Umpluturile sau coroanele sunt un semn al cariilor
anterioare. Cariile dentare netratate pot duce la
abces oral și celulită facială.
• Copiii mamelor care au un nivel ridicat de cariie
sunt mai predispuși la apariția cariilor.
• Pacienții cu carie netratată și complicații asociate
ar trebui să fie îndrumați la un dentist pentru
tratament definitiv.
• Tratamentul nu se amână, se face obligatoriu în
perioada sarcinii
• Obligatoriu cu anestezie locală
• În toate trimestrele de sarcină!
• Perioada optimă trimestrul II (14-22SA)
Recomandări:

• Pacientele însărcinate ar trebui să scadă riscul de apariție a cariilor

prin periaj de două ori pe zi
• Se recomandă utilizarea de pastă de dinți cu fluor
• Limitarea alimentelor cu zahăr sau aportului excesiv de carbohidrati
în timpul sarcinii,
• Sănătatea orală defavorabilă auto-evaluată a mamei ar trebui
considerată ca un posibil indicator de risc pentru o sănătate orală
precară în rândul descendenților mai târziu în viață.
• În plus, este important ca mamele să fie informate că sănătatea lor
orală poate avea un impact și asupra copilului lor.
 De ce sănătatea bucală în
sarcină este importantă?

• Într-un reviu sistematic recent a studiilor între

1996 și 2006 din 15 țări, cercetătării au
identificat 24 de studii care demonstrează o
relație pozitivă între parodontită și naștere
prematură, greutate mică la naștere sau
ambele .
• Aceste studii au implicat aproximativ 15.000
de mame.
• Trei dintre studii au fost studii randomizate
controlate.
• În schimb, 14 studii nu au raportat nicio relație
între parodontită și rezultatele nefavorabile
ale sarcinii.
• Un RCT recent, mare, bazat pe SUA, nu a găsit
nicio asociere între parodontită și naștere
prematură și greutate mică la naștere.
Studii care demonstrează eficiența tratamentului
în reducerea nașterilor premature
• Gestionarea parodontitei în timpul sarcinii se bazează pe
diagnosticarea precoce și pe scalarea profundă a rădăcinilor. Autorii
unui RCT au demonstrat că scalarea profundă a rădăcinii a redus
riscul nașterii înainte de 37 de săptămâni de gestație, cu 0,5 (interval
de încredere [CI], 0,2 la 1,3).
• Pentru naștere înainte de 35 de săptămâni de, reducerea riscului a
fost de 0,2 (CI, 0,02 până la 1,4) pentru femeile cu parodontită.
• Într-un alt ECA de scalare profundă a rădăcinilor combinat cu
educația pacientului, îndepărtarea regulată a plăcii și clorhexidina de
rutină clătiri, cercetătorii au observat, de asemenea, o reducere a
incidenței greutății premature scăzute la naștere (reducerea riscului,
0,18; CI, 0,05 până la 0,6).
Cum să reducem riscurile?

• Femeile cu boală parodontală preexistentă pot reduce riscul de

reapariție sau agravare a bolii în timpul sarcinii printr-o igienă orală
adecvată.
• Academia Americană de Parodontologie recomandă ca toate femeile
gravide sau care intenționează să rămână însărcinate să fie supuse
unui examen parodontal și a oricărui tratament necesar.
• În Republica Moldova spre deosebire de multe țări, gravida în primul
trimestru beneficiază de o vizită la medicul stomatolog conform
Standardelor de îngrijire a gravidelor – ceea ce reprezintă un avantaj
față de gravidele din alte țări în care tratamentul dentar inclusiv în
sarcină este contra plată.
 Programarea unei gravide la consultația
medicului dentist:
• Evită pe cât posibil programările de
dimineață deoarece poți avea o senzație
de greață accentuată,
• Recomandați gravidei să meargă la
toaleta înainte de consultație/tratament,
astfel încât timpul alocat tratamentului
să nu fie intrerupt și ședința să fie cât
mai eficientă
• Divizarea unui tratament mai complex
în câteva ședințe, în zile diferite,
• Oferiți pozitții comfortabile pacientei.
Scaunul stomatologic situat într-o
poziție semișezândă cu o pernă așezată
sub șoldul drept (se evită astfel
compresia  vaselor sanguine de către făt
Etapele consilierii:

• 1. Întrebăm ce acuze are

doamna, de cât timp le are?
• - Ne vor interesa atât acuzele
legate de sănătatea cavității
bucale cât și alte acuze ce țin
de alte sisteme și organe.
• Acuzele ne-ar putea ajuta să
determinăm timpul
optimpentru tratament dentar.
• Putem sa o ajutăm prin
întrebări directe: Sângerează
gingiile? Aveți dureri dentare?
Etc.
Etapele
consilierii:

• 2. Punem întrebări legate de

ultima vizită la medicul
stomatolog, câți ani sau luni în
urmă a avut loc, ce tratamente
au fost efectuate.
- Ținem cont de faptul că pentru
unele gravide această vizită la
medicul stomatolog ar putea fi
prima din viața lor.
3. Obligator întrebăm despre
alergiile cunoscute.
 • Cînd a fost ultima vizită la stomatolog?
• Dacă efectuiază periajul dentar zilnic?
• Numărul de periaje dentare şi durata lor?
• Prezenţa de implanturi dentare?
Întrebări
• Carii dentare sau lipsa de dinţi?
posibile: • Pierderea unui dinte în ultimile 12-24 luni?
• Dacă are un medic stomatolog pe care-l
frecventează anual sau la fiecare 6 luni?
• Anumite patologii dentare în anamneză?
 Etapele consilierii:
• 4. Măsurăm Tensiunea arterială! Aceasta investigație
foarte simplă poate să evite complicații severe precum
Creșterea tensiunii arteriale la gravidele cu o stare
hipertensivă preexistentă, sub forma unei patologii ca
Preeclampsia și Eclampsia (după 20 săpt. de sarcină).
• Tensiunea arterială poate crește din cauza anxietății
pacientei, din cauza sindromului dolor pronunțat, și
alte cauze preexistente vizitei la medic
• Tratamentul dentar nu se va incepe la gravidele cu TA
peste 140/90mmHG.
• De asemenea în primul trimestru, mai ales de
dimineață gravidele pot avea hipotensiune – ceea ce
este absolut fiziologic, astfel dacă nu s-au alimentat
înainte de vizita la dentist, pot avea senzații de
slăbiciune, chiar pînă la leșin.
• Măsurarea TA este obligatorie, la orice termen de
sarcină!
Etapele consilierii:
• 5. Examinarea cavității bucale.
• Cavitatea bucală se va examina atent, fără a aplica
spatule pe limbă, sau a provoca reflexe de vomă.
Pacienta trebuie prevenită din start despre toate
manevrele efectuate.
• Se vor inspecta atent uvula, faringele, palatul moale,
sulcusurile gingivobucale, și propriu zis dantura.
Uneori în cavitatea bucală se pot vedea semnele unor
infecții cu transmitere sexuală de exemplu, sau alte
patologii.
• Stabilirea diagnosticului.
• Diagnosticul fie va fi stabilit drept – Sănătoasă – din
punct de vedere al sănătății cavității orale și atunci
medicul vine cu recomandări de ordin general pentru
gravidă, fie va stabili un diagnostic ce necesită
tratament sau investigații supplimentare.
Poziţia gravidei în
scaunul stomatologic
• În trimestrul III de sarcină
uterul poate conprima vena
cava inferioara şi anume returul
venos care cauzează sindromul
hipotensiune (pierderea
cunoştinţei).
• În scaun capul gravidei trebuie
să fie mai sus ca picioarele.
• Folosirea unei pernuţe pentru
deplasarea spre stânga a
uterului evitând compresia
v.cave.inf.
Etapele consilierii:

6. Înainte de stabilirea diagnosticului medicul are nevoie uneori de

investigații suplimentare. Sunt 2 discuții importante, pe care
medicul dentist le va avea cu gravida:

• Necesitatea în Rentgen
• Necesitatea tratamentului antibacterian
Radiografia NU este contraindicată în sarcină 

 Utilizarea diagnosticelor de rutină și a radiografiilor dentare este un

subiect sensibil în timpul sarcinii.
 Deși cantitatea de radiații absorbite, atunci când este utilizată o
protecție adecvată, este minimă, poate fi deranjantă pentru un
pacient.
 Urgențele dentare grave necesită evaluare radiografică pentru
diagnostic și trebuie luate calculate, în special în primul trimestru .
 Conform American College of Radiology au stabilit că utilizarea
radiografie dentare mai puţin de 5 rad nu reprezintă risc teratogen
pentru sarcina, nici risc de RDIU şi nici de avort spontan sau naştere
prematură,etc
Radiografia NU este
contraindicată în sarcină 

 O radiografie dentară
retroalveolară (film mic) necesită
0.01 milirad de radiație, un nivel
de 40 de ori mai mic decât
nivelul periculos.
 De exemplu, expunerea fătului
când mama poartă șort cu plumb
este de aproximativ 0.0001 cGy
(centi Gray/rad) de radiație, pe
când radiația la care este expus
fătul zilnic din cauza radiațiilor
cosmice este de 0.004 cGy (centi
Gray/rad) de radiație.
Radiografia în perioada sarcinii

American College of Radiology recomandă:

Trebuie luate însă măsuri suplimentare de
protecție (purtarea șorțului cu plumb și
expunerea strict a zonei interesate) mai ales în
trimestrul I de sarcină, moment când are loc
organogeneza care poate fi influențată de
efectele teratogene ale radiațiilor Roentgen.
Deci:
• Utilizarea fularului şi şorţului de protecţie de Pb
• Folosirea radiografiei tip ALARA (As Low As rea-
sonably Achievable)
• Radiografie digitală a fi de preferat
Extrase din Ghiduri internaționale:

• Oral Health During Pregnancy and Early Childhood:

Evidence‑Based Guidelines
for Health Professionals, 2010, USA
• Prevention, diagnosis and treatment of oral
diseases (including needed dental X-rays and use of
local anesthesia) are highly beneficial and can be
undertaken any time during pregnancy with no
additional fetal or maternal risk as compared to
not providing care.
Extrase din Ghiduri internaționale:

• The American College of Obstetrician and Gynecologists. Committee

opinion, numer 569, august 2013
• Prevention, diagnosis and treatment of oral diseases (including
needed dental X-rays and use of local anesthesia) are highly
beneficial and can be undertaken any time during pregnancy with
no additional fetal or maternal risk as compared to not providing
care.
 Anestezia în sarcină? Ce putem utiliza?
• Pentru a facilita înțelegerea acțiunii diferitelor medicamente asupra
femeilor gravide a fost creată o scală de notare a influenței negative
asupra fătului de la A la D și X unde X reprezintă contraindicație absolută:
• A  - studii adecvate şi bine controlate efectuate pe femei gravide nu au
demonstrat creşterea riscului de anomalii fetale
• B - studiile pe animale nu au demonstrat efect nociv asupra fătului, dar nu
există studii adecvate sau bine controlate pe femei gravide sau studiile pe
animale au demonstrat prezenţa efectelor adverse, dar studiile adecvate şi
bine controlate  pe femei gravide nu au demonstrat nici un risc pentru făt
• C - studiile efectuate pe animale au demonstrat efect nociv pentru făt, dar
nu există studii efectuate pe femei gravide sau nu s-au efectuat studii pe
animale şi nici studii adecvate şi bine controlate pe femei gravide
• D - studii adecvate şi bine controlate sau studii observaţionale pe femei
gravide sau animale au demonstrat anomalii fetale, dar beneficiile
tratamentului pot depăşii riscul potenţial
Clasificarea medicamentelor în funcție de
gradul de risc:
• grad B – apele de gură cu clorhexidină (atenție evită produsele cu
conținut de alcool), nistatina, cimetidina, famotidina, ranitidina,
omeprazol, antiacizii cu hidroxid de aluminiu/hidroxid de magneziu
• Lidocaina(B)-Xilina
• Prilocaina(B)
• Etidocaina(B)
• grad C – paracetamol asociat cu codeină, aspirina, codeina,
clotrimazol, ketoconazol, fluoconazol, epinefrina (C)
• grad D – tetraciclina, vancomicina, eritromicina (esolate), doxaciclina
Anestezia locală- Vasoconstrictori
• Deobicei medicii stomatologi preferă
anestezia locală cu efect de vasoconstricţie
pentru a prelungi efectul anestetic se
utilizează preparate cu adaos de epinefrină.

• În cazul gravidelor utilizarea lor cu atenţie şi

respectând balanţa risc-beneficiu, deoarece
ar putea teoretci cauza vasocnstrictia in
circulatia utero-placentară!
• Epinefrina este recomandată de unele
ghiduri cu toate ca face parte din clasa C de
medicamente

Briggs GG, Freeman RK, Yaffe SJ. Drugs in Pregnancy and Lactation: A Reference Guide to Fetal and Neonatal Risk. 7th ed. Philadelphia,
Pa.: Lippincott Williams & Wilkins; 2005.
Tratament antibacterian
în sarcină

• Dacă este prezentă inflamația/celulită

ușoară - penicilina, amoxicilina și
cefalexina (categoriile de sarcină FDA
ale B) sunt antibiotice rezonabile de
primă linie.
• Eritromicină (nu estolatul de
eritromicină, care este asociat cu
hepatita colestatică în timpul sarcinii)
sau clindamicina (ambele categorii de
sarcină FDA) pot fi utilizate la pacienții
alergici la penicilina de
hipersensibilitate de tip 1.
• Pentru celulita severă, pacientul
trebuie internat și tratat cu
cefalosporine intravenoase sau
clindamicină.
 • Pentru a gestiona durerea
dentară:
• acetaminofen (categoria de
sarcină B a FDA),
• ibuprofen (categoria de sarcină
Durerea FDA în primul și al doilea
trimestru, categoria D în al
dentară treilea trimestru)
• și utilizarea limitată a oxicodonei
(primul și al doilea trimestru,
categoria D în al treilea
trimestru) sunt adecvate în
funcție de etapa gestațională.
 • Tratamentul nu se va amâna după naștere!
• Pentru femeile însărcinate este considerat
Tratamentul perioada optimă trimestrul II între 14-20
săptămâni pentru tratament dentar,
stomatologic • În această perioada risc teratogen mic,
complet deoarece organogeneza a avut loc
poate fi • Dispariţia greţurilor, vomei, sialoreei – ceea
ce face tratamentul mult mai confortabil
efectuat la pentru pacientă,
orice • Dimensiunile uterului sunt optimale şi nu
termen dacă cauzează disconfort pentru gtavidă.
• În perioada a III-a este necesară o anumită
este o poziționare a gravidei, plus ședințele nu pot
necesitate! fi prea lungi,
• În primul trimestru, greța, voma, sialoreea
pot împiedica tratamentul.
 Recomandri pentru gravide:

• Dieta bogată în proteine și lipide – evitarea consumului excesiv de

carbohidrati, bauturi carbogazoase,
• Periajul dinților de cel puțin 2 ori pe zi, cu pasta cu fluor,
• Schimbarea periutei dentare frecvent,
• Utilizarea aței dentare,
• Clatirea gurii, cu anumite solutii, ca de axemplu apa cu sare, sau altele
la necesitate (in gingivite) sau cu bicarbonat de sodiu dizolvat in apa
pentru a neutraliza acizii (eroziile dentare, dar fără a exagera din cauza
riscului dăunării enamelului),
• Discutarea semnelor de urgență – când gravida ar trebui să se
readreseze – durere dentară, sângerarea gingiilor la atingere, etc.
 Concluzii
• Sarcina poate fi unicul moment când gravida beneficiază de consultație
stomatologică gratuită!
• Informați gravida ca extracțiile dentare, cariiile netratate, s.a. Sunt situații care
nu pot fi amânate și trebuie tratate în sarcină!
• Complicațiile care pot apărea țin de sănătatea cavității bucale dar și de posibile
complicații materno-fetale, ca de exemplu nașterea prematură.
• Îngrijirea aparatului dentar, reduce posibilitatea transmiterii bacteriilor
producătoare de carii către copii, micșorând probabilitatea patologiilor dentare
la copii lor.
• Efectuați consultația din primul trimestru în mod conștiincios, nu doar formal,
pentru a preveni anumite complicații posbile.
• Oferiți recomandări gravidelor, chiar și celor care nu au nevoie de tratament,
pentru că unele patologii apar spre sfârșitul sarcinii și pot fi prevenite.
Surse bibliografice:

• This chapter should be cited as follows: Robinson, P,

Schmerman, M, Glob. libr. women's med., (ISSN: 1756-
2228) 2015; DOI 10.3843/GLOWM.10105
• https://www.glowm.com/section_view/heading/influence-of-pregna
ncy-on-the-oral-cavity/item/105#35418

• ALAN B. DOUGLASS, MD, Family Medicine Residency Program,

Middlesex Hospital, Middletown, Connecticut. JOANNA M. LAURA
SILK, MD, Health Alliance, Leominster, Massachusetts. Am Fam
Physician. 2008 Apr 15;77(8):1139-1144.
https://www.aafp.org/afp/2008/0415/p1139.html#afp20080415p11
39-b20

• https://www.acog.org/-/media/project/acog/acogorg/clinical/files/co
mmittee-opinion/articles/2013/08/oral-health-care-during-pregnanc
y-and-through-the-lifespan.pdf