Efectele poluării aerului

asupra sănătății
 Unul dintre cei mai mari factori de risc ai erei noastre este poluarea aerului,
nu numai din cauza impactului asupra schimbărilor climatice, ci și asupra
sănătății publice și individuale, ca urmare a creșterii morbidității și
mortalității. Aproape nouă din zece persoane care trăiesc în zonele urbane
din întreaga lume sunt afectate de poluarea aerului. Există mulți poluanți
care reprezintă factori majori de îmbolnăvire la om. Printre aceștia, cei mai
importanți sunt particulele în suspensie. Aceste particule au diametru
variabil, dar foarte mic, și pătrund în sistemul respirator prin inhalare,
provocând boli respiratorii și cardiovasculare, disfuncții ale sistemului nervos
central și de reproducere, precum și cancer.
 În ciuda faptului că ozonul din stratosferă joacă un rol protector împotriva
iradierii ultraviolete, este dăunător atunci când este în concentrație mare la
nivelul solului, afectând sistemele respirator și cardiovascular. Oxidul de
azot, dioxidul de sulf, compușii organici volatili, dioxinele și hidrocarburile
aromatice policiclice sunt toate considerate poluanți ai aerului, fiind
dăunători pentru oameni. În ciuda încercărilor anterioare de îmbunătățire a
calității aerului, părți foarte mari ale populației din zonele urbane respiră aer
care nu respectă standardele europene, cu atât mai puțin Ghidurile
Organizației Mondiale a Sănătății pentru calitatea aerului.
Prin urmare, nu ar trebui să fie surprinzător că efectele particulelor în suspensie
asupra sănătății sunt studiate intens. Prima modalitate de a aborda această
problemă este prin sensibilizarea și conștientizarea la nivelul societății. Aceste
strategii trebuie dublate de implicarea factorilor de decizie înspre adoptarea
politicilor de reducere a emisiilor din transport, energie și agricultură și investiții
în a le face mai ecologice și mai durabile.
 POLUAREA

 Unul dintre cei mai mari factori de risc ai erei noastre este poluarea aerului,
nu numai din cauza impactului asupra schimbărilor climatice, ci și asupra
sănătății, putând conduce la creșterea morbidității și mortalității. Există
mulți poluanți care sunt factori majori de îmbolnăvire la om. Printre aceștia,
particulele în suspensie (PM), niște particule cu diametru variabil, dar foarte
mic, pătrund în sistemul respirator prin inhalare, provocând boli respiratorii și
cardiovasculare, disfuncții ale sistemului nervos central și de reproducere,
precum și cancer. În Uniunea Europeană, aproximativ 80% din populația
urbană europeană este expusă la poluarea aerului peste nivelurile
recomandate de ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) .
 În ciuda faptului că ozonul din stratosferă joacă un rol protector împotriva
iradierii ultraviolete, este dăunător când se găsește în concentrație mare la
nivelul solului, afectând sistemele respirator și cardiovascular.
 Bolile care apar de la substanțele menționate includ în principal probleme
respiratorii, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astmul,
bronșiolita și, de asemenea, cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare,
disfuncțiile sistemului nervos central și bolile cutanate.
 Este necesară o cooperare constantă și eficientă între agențiile de mediu și
autoritățile din domeniul sănătății, pentru a aborda noile provocări la adresa
sănătății umane și planetare, care decurg din poluarea aerului și schimbările
climatice. În acest scop, în cadrul autorităților locale de sănătate ar trebui
înființate unități sau echipe de cercetare multidisciplinare pe teme de
sănătate a mediului, lucrând împreună cu personalul medical și agențiile de
mediu pentru o integrare reciprocă a competențelor. De asemenea,
comportamentul fiecărui individ în parte este foarte important pentru a crea
un mediu prielnic pentru generațiile următoare.
Poluarea și schimbările climatice

 Poluarea aerului și schimbările climatice sunt strâns legate. Poluanții precum

carbonul negru, metanul, ozonul și aerosolii afectează cantitatea de lumină
solară. Ca urmare, temperatura Pământului crește, ducând la topirea gheții și
a ghețarilor.
 În acest sens, schimbările climatice vor afecta incidența și prevalența atât a
infecțiilor reziduale, cât și a celor importate în Europa. Clima și vremea
afectează puternic durata, momentul și intensitatea focarelor și schimbă
harta bolilor infecțioase de pe glob. Răspândirea epidemiilor este asociată cu
dezastrele climatice naturale și cu furtunile, care apar tot mai frecvent.
Malnutriția și dezechilibrul sistemului imunitar sunt, de asemenea, asociate
cu infecțiile emergente care afectează sănătatea publică.
Poluanții atmosferici
 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) raportează șase poluanți majori ai aerului, și anume
poluarea cu particule, ozon la nivelul solului, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot
și plumb [1].
 Poluarea aerului poate avea un efect dezastruos asupra tuturor componentelor mediului,
inclusiv a apelor subterane, a solului și aerului. În plus, reprezintă o amenințare serioasă
pentru organismele vii. Studiile au arătat o relație între particulele în suspensie (PM) și
efectele adverse asupra sănătății, concentrându-se fie pe expunerea pe termen scurt, fie pe
termen lung [2].
 Particulele (PM) se formează de obicei în atmosferă ca urmare a reacțiilor chimice dintre
diferiți poluanți. Pătrunderea particulelor este strâns dependentă de dimensiunea lor. Au
fost efectuate mai multe studii epidemiologice privind efectele PM asupra sănătății. S-a
demonstrat o relație pozitivă atât între expunerile pe termen scurt, cât și pe termen lung la
particulele PM și rinofaringita acută. În plus, expunerea pe termen lung la PM s-a dovedit a fi
legată de bolile cardiovasculare și mortalitatea infantilă. Mai mult, bolile respiratorii și
afectarea sistemului imunitar au fost înregistrate ca efecte cronice ale expunerii pe termen
lung la particulele PM [3].
 Ozonul (O3) este un gaz format din oxigen, sub descărcare electrică de înaltă tensiune. Este
un oxidant puternic, cu 52% mai puternic decât clorul.
 Ozonul (O3) este un gaz format din oxigen, sub descărcare electrică de înaltă
tensiune. Este un oxidant puternic, cu 52% mai puternic decât clorul.
 Absorbția ozonului are loc de obicei prin inhalare. Ozonul afectează straturile
superioare ale pielii și canalele lacrimale. Un studiu al expunerii pe termen scurt a
șoarecilor la niveluri ridicate de ozon a arătat formarea malondialdehidei în pielea
superioară (epidermă), dar și epuizarea vitaminelor C și E. Este probabil ca
nivelurile de ozon să interfereze cu funcția și integritatea barierei pielii,
predispunând la boli de piele. Efectele toxice induse de ozon sunt înregistrate în
zonele urbane din întreaga lume, provocând tulburări biochimice, morfologice,
funcționale și imunologice.
 Monoxidul de carbon este produs de combustibili fosili atunci când arderea este
incompletă. Simptomele intoxicației din cauza inhalării monoxidului de carbon
includ dureri de cap, amețeli, slăbiciune, greață, vărsături și, în final, pierderea
cunoștinței. Din cauza pierderii de oxigen ca urmare a interacțiunii cu monoxidul
de carbon, s-a observat dezvoltarea hipoxiei, ischemiei și a bolilor cardiovasculare.
 Oxidul de azot este un poluant legat de trafic, fiind emis de motoarele
automobilelor. Este un iritant al sistemului respirator deoarece pătrunde adânc în
plămâni, inducând boli respiratorii, tuse, respirație șuierătoare, dispnee,
bronhospasm și chiar edem pulmonar, când este inhalat la niveluri ridicate .
Dioxidul de sulf este un gaz nociv care este emis în principal din consumul
combustibililor fosili sau din activitățile industriale. Standardul anual pentru SO2
este 0,03 ppm. Afectează viața umană, animală și vegetală. Persoanele
susceptibile sunt cele cu boli pulmonare, bătrânii și copiii, care prezintă un risc
mai mare de leziuni. Problemele majore de sănătate asociate cu emisiile de
dioxid de sulf în zonele industrializate sunt iritația respiratorie, bronșita,
producția de mucus și bronhospasmul, deoarece este un iritant senzorial care
pătrunde adânc în plămâni, unde, interacționând cu receptorii senzoriali,
provoacă bronhoconstricție
 Poluarea aerului şi impactul său asupra mediului

 Poluarea aerului dăunează nu numai sănătății umane, ci și mediului în care trăim. Cele mai
importante efecte asupra mediului sunt prezentate în următoarele paragrafe.
 Ploaia acidă este formată din precipitații umede (ploaie, ceață, zăpadă) sau uscate
(particule și gaze) care conțin cantități toxice de acid azotic și sulfuric. Ele sunt capabile să
acidifice mediile apei și solului, să deterioreze copacii și plantațiile și chiar să deterioreze
clădirile, sculpturile în aer liber și construcțiile.
 Ozonul, așa cum s-a discutat anterior, apare atât la nivelul solului, cât și la nivelul superior
(stratosferă) al Pământului. Ozonul stratosferic ne protejează de razele ultraviolete (UV)
dăunătoare ale soarelui. În schimb, ozonul de la nivelul solului este dăunător sănătății
umane, fiind un poluant.
 Ceața se produce când particulele fine sunt dispersate în aer și reduc transparența
atmosferei. Este cauzată de emisiile de gaze în aer, provenite de la instalații industriale,
centrale electrice și automobile.
 Schimbările climatice globale sunt o problemă importantă care preocupă omenirea. După
cum se știe, „efectul de seră” menține stabilă temperatura Pământului. Din păcate,
activitățile antropice au distrus acest efect de protecție a temperaturii, prin producerea
unor cantități mari de gaze cu efect de seră, iar încălzirea globală este în creștere, cu
efecte dăunătoare asupra sănătății umane, animalelor, pădurilor, faunei sălbatice,
agriculturii și mediului acvatic.
Efectele poluării aerului asupra sănătății
 Cei mai frecvenți poluanți ai aerului sunt ozonul de la nivelul solului și
particulele. Poluarea aerului se distinge în două tipuri principale:
 poluarea exterioară este poluarea aerului înconjurător;
 poluarea interioară este poluarea generată de arderea casnică a
combustibililor.
 Persoanele expuse la concentrații mari de poluanți atmosferici prezintă
simptome de boli și stări de mai multă sau mai puțină gravitate. Aceste
efecte sunt grupate în efecte pe termen scurt și pe termen lung. Populațiile
susceptibile, care trebuie să fie conștiente de măsurile de protecție a
sănătății, includ vârstnicii, copiii și persoanele cu diabet și boli de inimă sau
plămâni predispozante, în special astmul
 Efectele pe termen scurt variază de la un simplu disconfort, cum ar fi iritația ochilor, nasului, pielii,
gâtului, respirația șuierătoare, tusea și senzația de apăsare în piept și dificultățile de respirație,
până la stări mai grave, cum ar fi astmul, pneumonia, bronșita și problemele pulmonare și cardiace.
Expunerea pe termen scurt la poluarea aerului poate provoca, de asemenea, dureri de cap, greață și
amețeli .
 Aceste probleme pot fi agravate de expunerea pe termen lung la poluanți, care este dăunătoare
sistemelor neurologice, reproductive și respiratorii și poate provoca cancer sau deces.
 Efectele pe termen lung sunt cronice, durează ani de zile sau toată viața și se pot încheia chiar cu
deces. În plus, pe termen lung, toxicitatea mai multor poluanți ai aerului poate induce, de
asemenea, o varietate de cancere.
 După cum s-a menționat deja, tulburările respiratorii sunt strâns asociate cu inhalarea poluanților
din aer. Acești poluanți vor invada căile respiratorii și se vor acumula la nivelul celulelor.
Deteriorarea celulelor țintă ar trebui să fie legată de componenta poluantă implicată, precum și de
sursa și doza acesteia. Efectele asupra sănătății depind, de asemenea, îndeaproape de țară, zonă,
sezon și timp. O durată prelungită de expunere la poluant ar trebui să încline spre efecte pe termen
lung asupra sănătății în raport și cu factorii de mai sus.
 Au fost observate efecte cardiovasculare multiple după expunerea la poluanții din aer. Modificările
apărute în celulele sangvine, după expunerea pe termen lung, pot afecta funcționalitatea cardiacă.
Ateroscleroza coronariană a fost raportată în urma expunerii pe termen lung la emisiile din trafic, în
timp ce expunerea pe termen scurt este legată de hipertensiune arterială, accident vascular
cerebral și insuficiență cardiacă .
 Poluanții atmosferici absorbiți de pielea umană pot contribui la îmbătrânirea pielii, psoriazis, acnee,
urticarie, eczeme și dermatită atopică. Expunerea la particulele PM și fumatul acționează ca agenți
de îmbătrânire a pielii, provocând pete, discromie și riduri. De curând, poluanții au fost asociați cu
cancerul de piele .
 Mortalitatea

 Efectul final al poluării aerului asupra sănătății este de a provoca moartea

prematură. Dovezile epidemiologice au apărut pentru prima dată din cercetările
americane. De remarcat, studiile recente pe termen lung arată asocieri între
particulele PM și mortalitate, calitatea aerului fiind la niveluri cu mult sub nivelul
actual anual al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
 O estimare a OMS a raportat că în 2012, din cauza poluării, aproximativ 3,7 milioane
de oameni au murit de cauză prematură, atât din mediul urban, cât și rural. Cauza
deceselor a fost defalcată astfel: cardiopatie ischemică (40%), accident vascular
cerebral (40%), boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) (11%), cancer pulmonar
(6%) și infecții acute ale căilor respiratorii inferioare, la copii (3%) .
 Concentrându-ne pe Europa, poluarea aerului este din nou cel mai mare factor de
risc din mediu, cauzator al morții premature (EEA, 2014). În 2012, cifrele
mortalității, legate de poluarea aerului în țările cu venituri mici și medii și în țările
cu venituri mari, au fost estimate la 203.000 și, respectiv, 280.000 (OMS, 2014). În
anii de referință 2010 – 2012, a crescut proporția populației urbane din cele 28 de
state membre ale Uniunii Europene (UE), care locuiește în zone în care valoarea
limită zilnică a UE pentru concentrațiile particulelor dăunătoare a depășit 21,
respectiv 10% .
 Afecțiunile cardiopulmonare
 Impactul poluării aerului cu particule asupra afecțiunilor cardiopulmonare a fost supus unui
studiu intens, care a dus la un consens științific cu privire la asocierile independente ale PM
din aer, cu impact negativ asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare în urma expunerilor
atât pe termen scurt, cât și pe termen lung .
 În sprijinul acestui fapt, expunerea pe termen lung la concentrații de PM, precum și locuitul
în mediile cu trafic intens, sunt asociate cu markeri preclinici ai aterosclerozei și, de
asemenea, cu progresia acestei patologii.
Alte efecte ale poluării asupra sănătății
 În afară de efectele bine documentate asupra sănătății respiratorii și cardiovasculare, tot
mai multe studii au investigat potențialul poluării aerului cu PM de a influența negativ mai
multe aspecte ale sănătății. Acum avem dovezi care leagă expunerea pe termen lung la PM
cu rezultate adverse la naștere, în timp ce datele emergente sugerează posibile efecte ale
expunerii pe termen lung la PM asupra diabetului, neurodezvoltării și funcției cognitive .
 Numărul de studii care leagă expunerea mamei la poluanții atmosferici, inclusiv la
particulele PM, în timpul sarcinii cu diferite rezultate ale nașterii este în creștere constantă
și prezintă un interes deosebit ca urmare a intervalului de timp crucial al dezvoltării
biologice și, ca atare, potențialului de a avea consecințe pe termen lung asupra sănătății
generale .
Conștientizarea și educația individuală

 Faptul că o calitate proastă a aerului poate avea un impact atât de

semnificativ asupra sănătății umane este de necontestat, iar secțiunile
anterioare s-au bazat pe cercetările efectuate în ultimii ani, care susțin ideea
că riscurile cresc pe măsură ce apar noi pericole.
 Dacă oamenii sunt conștienți de variațiile în calitatea aerului pe care îl
respiră, de efectul poluanților asupra sănătății, precum și de concentrațiile
susceptibile de a provoca efecte adverse și de acțiuni de reducere a poluării,
există o probabilitate mai mare de a motiva schimbări atât în ​
comportamentul individual, cât și public. La rândul său, o astfel de
conștientizare are potențialul de a crea un mediu mai curat și o populație mai
sănătoasă.