Schema generală a

diagnosticului de laborator
microbiologic
Diagnosticul de laborator în microbiologie poate fi:
- diagnostic bacteriologic sau micologic (direct)
- diagnostic imunologic (indirect)
- o combinaţie a celor două variante menţionate
Diagnosticul de laborator bacteriologic / micologic
1. Recoltarea şi transportul produsului patologic (p.p.):
Respectând un set de reguli:
- cât mai aproape de debutul bolii
- înainte ca pacientul să fi primit antibiotice sau chimioterapice (antimicrobiene)
- cât mai rapid şi corect din punct de vedere al tehnicilor utilizate
- respectând toate normele de asepsie şi antisepsie

- prelevând un produs patologic în funcţie de manifestarea clinică

- urină în cazul unei infecţii urinare
- materii fecale în cazul unei boli diareice
- lichid cefalo-rahidian în cazul suspiciunii unei meningite
- scuame în cazul unei micoze cutanate superficiale
2. Examinarea macroscopică și microscopică a p.p.:
a. Examinarea macroscopică poate fi uneori foarte utilă (ex. puroiul
colorat albastru este sugestiv pentru Pseudomonas aeruginosa).

b. Examinarea microscopică a produsului patologic reprezintă de multe

ori o etapă esenţială şi poate orienta paşii următori.
- se vor realiza minim 2 frotiuri din p.p. recoltat şi transportat corespunzător,
care se vor colora cu albastru de metilen (AM) şi respectiv Gram
- cel puţin încă un frotiu de rezervă, mai ales în cazul în care produsul patologic este
“preţios” (LCR, produs recoltat prin puncţie-biopsie etc)
- infecţie cu mycobacterie - frotiu suplimentar, colorat Ziehl-Neelsen
- frotiurile se examinează la microscopul optic cu imersie şi se notează
- prezenţa diferitelor celule
- prezenţa celulelor inflamatorii
- eventuala prezenţă a microbilor, interpretată cu precauţie, în contextul dat
- situații particulare - preparat proaspăt între lamă și lamelă / alte colorații
3. Cultivarea pe medii de cultură a produsului patologic se va face:
- în funcţie de situaţie
- se va realiza în aşa fel încât să se poată obţine
- colonii izolate
- cultură pură, care se va identifica.
4. Identificarea microorganismului:
- Caractere morfologice
- frotiu din colonia izolată care se va colora după caz şi se va examina microscopic
- Caractere de cultură
- se vor examina coloniile izolate apărute pe mediile de cultură solide (S, M, R)
- Caractere biochimice
- foarte variate
- Caractere antigenice
- reacții Ag-Ac (antigen-anticorp)
- Caractere de patogenitate
- capacitatea microorganismului de a elabora substanțe cu rol în patogenitate
- Lizotipie
- sensibilitatea la un anumit bacteriofag specific
- Caractere genetice
- prin tehnici de biologie moleculară
- Alte caractere / teste
5. Antibiograma şi respectiv antifungigrama:
- verificarea sensibilităţii (susceptibilității) germenilor la
antibiotice şi chimioterapice anti-bacteriene sau anti-
fungice, în vederea stabilirii tratamentului
Diagnosticul de laborator imunologic
(serologic şi / sau imunobiologic)

1. Diagnosticul de laborator serologic:

- se va determina prezenţa (sau se va dovedi absenţa)
anticorpilor necunoscuţi, în serul pacientului, utilizând
antigene cunoscute
- ne bazăm pe specificitatea reacţiilor antigen-anticorp şi
utilizând diferite tehnici trebuie să putem răspunde la minim trei
întrebări esenţiale:
I. Există anticorpi în serul pacientului investigat?
II. Care este titrul anticorpilor?
III. Cum evoluează în dinamică (în timp) acest titru?

- se vor realiza minim două determinări diferite la un interval de 7-10 zile

(pentru majoritatea infecţiilor care pot fi astfel diagnosticate);
- această analiză ne va permite să diferenţiem:
- afecţiune acută (titrul Ac - mai crescut la a doua determinare de 4 ori (4x))
- convalescenţă (titrul Ac - mai scăzut la a doua determinare)
- afecţiune cronică (titrul Ac - asemănător sau foarte apropiat la cele două
determinări succesive).

* În vederea identificării unei infecţii acute, o altă variantă de lucru ar fi

determinarea anticorpilor specifici de tip IgM.
2. Diagnosticului de laborator imunobiologic:
- se va studia reactivitatea pacientului faţă de un anumit antigen inoculat.
- ex. intradermoreacţia la tuberculină (PPD, derivat proteic purificat) sau la candidină