Situație didactică

1.Model de situație didactică

În procesul de colorare a unor desene,

copiii întâmpină dificultăți în
contemplarea integrală a desenului, nu
colorează după contur imaginea, nu au
abilități formate de creare a unei lucrări
complexe.
- În ce mod depășiți situația dată?

- Care sunt soluțiile?

1. Definirea problemei constatate în situația didactică propusă

Lipsa abilităților de colorare după contur a

imaginii și crearea unor lucrări complexe
 2.Explicarea noțiunii desprinsă din situația propusă:

 Dezvoltarea imaginației la preșcolari și elevii mai mici este o parte integrantă a dezvoltării
generale a copilului. Creativitatea și capacitatea de a crea ceva nou este una dintre principalele
calități ale unei persoane inteligente.
 Este important pentru preșcolarii mai mari cât de mult corespund ideile lor cu realitatea. Acest
lucru se vede clar în joc: copilului nu îi pasă ce subiect joacă, vrea să aleagă doar ceea ce se
potrivește cu adevărat planului său. Și aici imaginația joacă un rol important. Un preșcolar își
imaginează mai întâi mental o acțiune, un rezultat, apoi o face, iar acțiunile trebuie să fie în
concordanță cu realitatea.
 3.Justificarea actualității problemei identificate:

La început copilul nu poate realiza forme care să-i reprezinte ideile şi sentimentele
şi pentru aceasta el are nevoie să înveţe elementele unui limbaj nou, specific artei,
cu elementele sale de bază: punctul, linia forma, compoziţia. Primele sale
cunoştinţe sunt astfel legate de culoare, nu de formă.
Este foarte important ca preşcolarii să numească mai întâi culorile, să le
recunoască şi să le utilizeze.
Treptat, ei vor şti să aprecieze un lucru de artă, să privească şi să înţeleagă o
lucrare, un tablou pentru ca, în timp, să devină sensibili la frumosul din jur. Chiar
dacă la început compoziţiile lor sunt foarte simple şi nu sunt fidele realitaţii , ele
sugereaza impresii, trăiri, sentimente, gânduri.
Aici intervine abilitatea educatorului de a-i conduce în activitatea creatoare,
învăţându-i treptat , canalizându-i să facă arta din tot ceea ce rezultă din mâinile
lor.
 4.Contextualitatea problemei la nivel de curriculum:

Problema propusă este elucidată într-un șir de documente de politică educațională:

 CET, Domeniul de activitate: Educația plastică

Competența specifică 2: Explorarea materialelor instrumentelor și a tehnicilor de artă în diverse activități demonstrând
creativitate și originalitate în realizarea imaginilor compozițiilor plastice.
Unitatea de competență. 2.1. Identificarea și utilizarea conștientă a ustensilelor și materialelor necesare pentru a desena,
a modela și a crea colaje.
 SÎDC: Domeniul de dezvoltare C: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
Standardul 10: Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de grafism: desene, semne, forme, pregrafisme [545,
546, 547, 548, 549].
Unitatea de competență. 2.1. Identificarea și utilizarea conștientă a ustensilelor și materialelor necesare pentru a desena, a
modela și a crea colaje.
 SÎDC: Domeniul de dezvoltare C: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
Standardul 10: Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de grafism: desene, semne, forme, pregrafisme [545,
546, 547, 548, 549].
 5.Enumărarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care
abordează problema dată:

 Lucrarea metodică ”Învățarea scrisului” de E. Vrasmaș

(2011);
 Ghid metodic ”Pregătirea pentru scriere” de S. Cemortan
(2005);
 Ghid pentru cadrele didactice ”Metodologia proiectării
procesului educației la copiii de 5-7 ani în instituțiile
preșcolare” de S. Cemortan, S. Șimon, A. Dascăl etc.
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei , 2-3 metode relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru
colegi:

Pentru a învăța scrisul, copilul trebuie să posede o ”maturitate grafică” sau, cum o numește S. Borel-Maisonny, o vârstă grafică evaluată de ansamblu
particularităților afective, intelectuale și psihomotrice.
Modelul propriu de soluționare a problemei:
 Etapa I: Exerciții de dezvoltare a motricității generale, conștientizarea poziției corecte a corpului și coordonarea oculo-motorie.
 Jocuri literare cu recitarea expresivă a poeziilor și cu redarea mișcărilor care corespund textului literar: ”Sus-jos zboară fluturașii”, ”Căsuța piticilor”,
”Sărim ca iezișorii” (cu piciorușul drept, apoi stângul) etc.
 Etapa II: Exerciții de dezvoltare a musculaturii fine, suplețea și abilitatea mâinii.
 Jocurile cu mânuțele și degețelele (”Jocul degetelor”, ”Pălmuțele drăgălașe”, ”Morișca”, ”Lăcatul meu – al tău”, ”Pianiștii” etc.);
 Exerciții manuale de decupaj, modelaj, colorare, pictură, desen;
 Activități de mâzgălituri (trasare de linii neregulate), colorare, pe suporturi diferite, în ritmuri diferite (chiar însoțite de muzică de la ritm lent la rapid);
 Jocuri de înșirare a mărgelelor pe ață; jocul ”Creioane colorate”;
 Exerciții de urmărire cu degetul a traseului grafic efectuat anterior, pe ritmul unei melodii – când llent, când rapid;
 Exerciții de prindere, ”tăiere”, înârtire etc.;
 Exerciții de zig-zaguri (linii drepte, frânte etc.).
 Etapa III: Exerciții de imitare a unor modele, de copiere, de trasare a grafismelor.
 Exerciții de copiere de desene și de figuri geometrice (uneori cu foița);
 Exerciții pentru trasarea de linii prin mișcare continuă pe tablă de la un capăt la altul. Și la fel, pe foaia caietului;
 Exerciții de mișcare continuă pe verticală, orizontală, oblic, cu opriri la comandă, apoi continuare în aceeași direcție;
 Exerciții de imitare a unor modele trasate de educator;
 Exerciții de desenare a două linii paralele pentru dezvoltarea capacității de percepție a egalizării mărimilor;
 Exerciții de scriere de cercuri mari pe aceeași linie.
 7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu
principiile centrate pe copil :

Respectarea principiului individualității vizează, înainte de toate, crearea condițiilor de dezvoltare a individualității
copilului este esnțial nu numai a cunoaște posibilitățile, particularitățile copilului, dar și a contribui la dezvoltarea lor.
De menționat, la vârsta 6-7 ani, la băieți motricitatea grosieră este mai bine dezvoltată ca la fete, dar motricitatea fină
întârzie cu un an și jumate la debutul școlar. Iată de ce băieții întâmpină mari dificultăți la scriere și e necesar ca
educatorul să acorde mai multă atenție formării abilităților motorii fine, începând cu vârsta fragedă.
Principiul alegerii. Conform acestui principiu, copiilor trebuie să li se acorde posibilitatea de a alege modele de
scriere (forme, desene, elemente grafice etc.) după interes în caz contrar, este mai dificil a le dezvolta abilitățile
motorii fine. Aplicarea principiului alegerii va conduce la sporirea motivației interioare și treptat va trece la scrierea
grafismelor.
Principiul încrederii și susținerii. Promovarea acestui principiu înseamnă să ai încredere în capacitățile copilului de
la primele mâzgălituri până la scrierea unor elemente, să fie apreciat fiindcă el a depus un efort. Una din metodele
care le aplicăm în susșinerea și motivarea copilului ”Pixul verde”.
Principiul creativității și succesului. Potrivit acestuia, copilului i se oferă un model creativ de a scrie grafismele,
începând cu asocierea acestui element cu obiectele din jurul său (bastonata – bastonul umbrelei, bastonul bunicuței).
Fantezia copilului este ca o arenă de lansare către creație. Prin imaginație copilul realizează diverse comparații,
asocieri, combinări, sporindu-și capacitățile creatoare.
VĂ MULȚUMESC!