Situație didactică

Model de situație didactică

În procesul scrierii unor cuvinte și mesaje

simple, copiii întâmpină dificultăți în
trasarea elementelor grafice și conturul
literelor cu greu se integrează în activități de
grup
- În ce mod depășiți situația dată?

- Care sunt soluțiile?

1. Definirea problemei constatate în situația didactică propusă

Lipsa abilităților motrice de a scrie grafisme pe spații mari și

mici, constă în:
 lipsa de organizare a grafismelor în pagină;
 neîndemânatic (deformări, poticniri, copilul nu se supune
caligrafiei);
 comite erori de formă și de proporție.
 2.Explicarea noțiunii desprinsă din situația propusă:

 Noțiune de grafism semnifică orice traseu grafic prin a cărei

efectuare se realizează învățarea mișcării grafice în sine (Olizaux,
R). Se consideră că scrierea propriu-zisă este precedată de
grafisme. Multe dintre tehnicile pregătitoare în învățarea scrisului
pornesc de la acesta. Trebuie să ținem seama că la început, primele
elemente grafice pe care copilul le execută sunt lipsite de
semnificație. Trecând de la simplu divertisment grafic, la desenul
spontan, apoi la desenul figurativ, care primește tot mai mult o
semnificație, dezvoltarea grafismului cuprinde tot atâtea trepte spre
scriere.
 3.Justificarea actualității problemei identificate:
La etapa actuală problema însușirii scrierii este actuală, deoarece
scrisul reprezintă instrumentul principal al muncii intelectuale al
copilului care constituie fundamentul activității școlare. Pentru a avea
dezvoltate abilitățile motrice de a scrie grafisme pe spații mari și mici
este necesar de o pregătire a musculaturii fine a copilului începând cu
vârsta de 1,5 – 2 ani pentru activitatea de scris. Formarea premiselor
scrisului marchează întreaga activitate psihică a copilului.
Sensibilitatea sa vizuală și chinestetică cunoaște o evoluție specifică în
perioada educației timpurii, dezvoltându-se percepția discriminativă
a formelor (caracteristice literelor), coordonarea oculomotorie, fără
de care însușirea scrisului nu este posibilă.
Actul învățării scrisului este un proces didactic esențial dar și un
proces psihologic.
 4.Contextualitatea problemei la nivel de curriculum:

Problema propusă este elucidată într-un șir de documente de politică

educațională:

 CET, Domeniul de activitate: Limbaj și comunicare, dimensiunea Educație

pentru limbaj și comunicare.
Competența specifică 5: Producerea de mesaje simple scrise, manifestând
interes și creativitate.
Unitatea de competență. 5.2. Realizarea unor elemente grafice.
 SÎDC: Domeniul de dezvoltare C: Dezvoltarea limbajului, a comunicării și
premisele citirii și scrierii
Standardul 10: Copilul va fi capabil să utilizeze diferite modalități de grafism:
desene, semne, forme, pregrafisme [545, 546, 547, 548, 549].
 5.Enumărarea a 2-3 surse bibliografice sau autori care
abordează problema dată:

 Lucrarea metodică ”Învățarea scrisului” de E. Vrasmaș

(2011);
 Ghid metodic ”Pregătirea pentru scriere” de S. Cemortan
(2005);
 Ghid pentru cadrele didactice ”Metodologia proiectării
procesului educației la copiii de 5-7 ani în instituțiile
preșcolare” de S. Cemortan, S. Șimon, A. Dascăl etc.
6. Prezentarea modelului propriu de soluționare a problemei , 2-3 metode relevante care asigură rezolvarea problemei și o recomandare pentru
colegi:

Pentru a învăța scrisul, copilul trebuie să posede o ”maturitate grafică” sau, cum o numește S. Borel-Maisonny, o vârstă grafică evaluată de ansamblu
particularităților afective, intelectuale și psihomotrice.
Modelul propriu de soluționare a problemei:
 Etapa I: Exerciții de dezvoltare a motricității generale, conștientizarea poziției corecte a corpului și coordonarea oculo-motorie.
 Jocuri literare cu recitarea expresivă a poeziilor și cu redarea mișcărilor care corespund textului literar: ”Sus-jos zboară fluturașii”, ”Căsuța piticilor”,
”Sărim ca iezișorii” (cu piciorușul drept, apoi stângul) etc.
 Etapa II: Exerciții de dezvoltare a musculaturii fine, suplețea și abilitatea mâinii.
 Jocurile cu mânuțele și degețelele (”Jocul degetelor”, ”Pălmuțele drăgălașe”, ”Morișca”, ”Lăcatul meu – al tău”, ”Pianiștii” etc.);
 Exerciții manuale de decupaj, modelaj, colorare, pictură, desen;
 Activități de mâzgălituri (trasare de linii neregulate), colorare, pe suporturi diferite, în ritmuri diferite (chiar însoțite de muzică de la ritm lent la rapid);
 Jocuri de înșirare a mărgelelor pe ață; jocul ”Creioane colorate”;
 Exerciții de urmărire cu degetul a traseului grafic efectuat anterior, pe ritmul unei melodii – când llent, când rapid;
 Exerciții de prindere, ”tăiere”, înârtire etc.;
 Exerciții de zig-zaguri (linii drepte, frânte etc.).
 Etapa III: Exerciții de imitare a unor modele, de copiere, de trasare a grafismelor.
 Exerciții de copiere de desene și de figuri geometrice (uneori cu foița);
 Exerciții pentru trasarea de linii prin mișcare continuă pe tablă de la un capăt la altul. Și la fel, pe foaia caietului;
 Exerciții de mișcare continuă pe verticală, orizontală, oblic, cu opriri la comandă, apoi continuare în aceeași direcție;
 Exerciții de imitare a unor modele trasate de educator;
 Exerciții de desenare a două linii paralele pentru dezvoltarea capacității de percepție a egalizării mărimilor;
 Exerciții de scriere de cercuri mari pe aceeași linie.
 7. Argumentarea faptului că modelul propus este relevant și corelează cu
principiile centrate pe copil :

Respectarea principiului individualității vizează, înainte de toate, crearea condițiilor de dezvoltare a individualității
copilului este esnțial nu numai a cunoaște posibilitățile, particularitățile copilului, dar și a contribui la dezvoltarea lor.
De menționat, la vârsta 6-7 ani, la băieți motricitatea grosieră este mai bine dezvoltată ca la fete, dar motricitatea fină
întârzie cu un an și jumate la debutul școlar. Iată de ce băieții întâmpină mari dificultăți la scriere și e necesar ca
educatorul să acorde mai multă atenție formării abilităților motorii fine, începând cu vârsta fragedă.
Principiul alegerii. Conform acestui principiu, copiilor trebuie să li se acorde posibilitatea de a alege modele de
scriere (forme, desene, elemente grafice etc.) după interes în caz contrar, este mai dificil a le dezvolta abilitățile
motorii fine. Aplicarea principiului alegerii va conduce la sporirea motivației interioare și treptat va trece la scrierea
grafismelor.
Principiul încrederii și susținerii. Promovarea acestui principiu înseamnă să ai încredere în capacitățile copilului de
la primele mâzgălituri până la scrierea unor elemente, să fie apreciat fiindcă el a depus un efort. Una din metodele
care le aplicăm în susșinerea și motivarea copilului ”Pixul verde”.
Principiul creativității și succesului. Potrivit acestuia, copilului i se oferă un model creativ de a scrie grafismele,
începând cu asocierea acestui element cu obiectele din jurul său (bastonata – bastonul umbrelei, bastonul bunicuței).
Fantezia copilului este ca o arenă de lansare către creație. Prin imaginație copilul realizează diverse comparații,
asocieri, combinări, sporindu-și capacitățile creatoare.
VĂ MULȚUMESC!