PSIHOMOTRICITATEA Exemple de bune practici si fise de lucru aplicate copiilor cu CES in terapia

tulburarilor de limbaj Propunatori: Amalia Bulea Beatrice Gardin PSYCHOMOTRICITY. Examples of good
practice and work sheets for children with special needs in SPEECH therapy

2. “If your body is like a car engine, sometimes it runs on low, sometimes on high or sometimes just
right.” Williams & Shellenberger(1996) Corpul uman este adesea asemuit cu o masinarie perfecta.
Pentru a putea intelege ce se intampla in corpul nostru trebuie sa intelegem cum functioneaza acesta
masinarie si , mai ales , rolul fundamental pe care il are stimularea senzorio-percepto -motorie pentru o
dezvoltare armonioasa.

3. SISTEMUL NERVOS CENTRAL SISTEMUL SENZORIAL Olfactiv Vizual Auditiv Gustativ Tactil Vestibular
Proprioceptiv INTELECTCOGNITIE Schema coeporala Maturitatea reflexelor Postura Lateralitatea
Motricitatea Capac.de transmitere msg Competente lingvistice Perceptie spatiala Atentia Coord. ochi-
mana Coord. oculo-motorie Reglare posturala Activitati zilnice Comporta ment Invatare academica

4. Sistemul senzorial: a. Cele 5 simturi -de baza b. Simturile *ascunse* -percep semnalele din interiorul
corpului nostru care ne transmit unde este corpul nostru in spatiu si cum se misca. -percep semnalele
care vin dinspre mediu spre corpul nostru PROPRIOCEPTIV ( definitie simplificata) : simtul care ne spune
unde sunt partile corpului nostru si ce fac intr-un anumit moment / miscari pe care nu intotdeauna le
constientizam Exemple: urmarim un film ,si in acelasi timp mancam pop-corn. Miscarea pe care nu o
constientizam este aceea ca putem lua pop-cornul din vas, fara a urmari mana cu privirea si fara a o
directiona intentionat. In acest timp putem rade, glumi cu ceilalti. Pozitie si miscare Spatialitate,
echilibru

5. Deci, cum functioneaza corpul nostru? Exploreaza "vitezele" motorului, în primul rând pe propria ta
persoana și apoi a copilului pe care vrei sa il ajuti! Ambele *motoare* trebuie sa functioneze in acelasi
ritm ,pentru a exista comunicare! High/Fast - ridicat/ repede Low/Slow – jos / lent Just Right - corect
jos / lent corect ridicat/ repede hiperactiv, lipsit de control, iritabil, frustrat, anxios calm, focusat,
relaxat, bucuros, pregatit pentru a invata obosit, plictisit, tonus scazut, bolnav, trist

6. Copilul este o personalitate în devenire, reprezintă un material maleabil sub influenţa factorilor de
mediu şi educaţionali care, ca orice fiinţă umană, are nevoi şi trebuinţe de deficienţă şi de creştere sau
dezvoltare. Putem să educăm bine un copil dacă-l cunoaştem şi îl cunoaştem mai bine educându-l.
Cunoaşterea, educarea şi formarea copilului se împletesc în procesul activităţii concrete, desfăşurată în
şcoală. Deosebirile dintre copii, deosebiri ce trebuie cunoscute, se răsfrâng asupra procesului instructiv-
educativ. Aceleaşi acţiuni sau măsuri educative pot să ducă la rezultate diferite, uneori contrare, în
funcţie de particularităţile individuale şi de vârstă ale copiilor căror li se aplică.

7. “Psihologia demonstreaza ca actul motor sta la baza organizarii cunoasterii si invatarii, determinand,
intr-o proportie considerabila, organizarea mintala a persoanei… “, spune C. Paunescu.
PSIHOMOTRICITATEA In acest fel, studiul psihomotricitatii are un rol determinant in organizarea
procesului instructiv-educativ-recuperator pentru toate varstele si tipurile de oameni. In general,
handicapul de intelect implica lipsa bagajului psihologic al primei copilarii, ceea ce necesita ca printr-o
educatie algoritmica sa se reia si sa se completeze cunostintele privitoare la mecanismele motorii si
psihomotrice care determina baza pentru toate mecanismele mentale, pregatind formele de activitate
intelectuala superioara.

8. Dezvoltarea psihomotricitatii la copil prezinta cateva caracteristici determinante pentru ca ele stau la
baza testarii nivelului si calitatii dezvoltarii la un moment dat. Aceste caracteristici sunt urmatoarele: 
dezvoltarea psihomotricitatii inregistreaza salturi calitative, pe baza unor acumulari cantitative; formele
noi de comportament sunt intotdeauna superioare celor precedente;  noile calitati nu le desfiinteaza
pe cele anterioare, ci le includ prin restructurari succesive  dezvoltarea psihomotricitatii se produce
stadial, in etape distincte, cu caracteristici proprii fiecarei varste  transformarile din domeniul
psihomotricitatii sunt continue si imperceptibile la intervale mici de timp. Miscarea incepe chiar din
perioada fetala. In ontogeneza functiile apar odata cu dezvoltarea tesuturilor si a organelor
corespunzatoare, inainte de a putea sa se justifice prin functionare. Abia catre luna a IV-a a sarcinii,
mama percepe primele deplasari active ale copilului. Dezvoltarea psihomotrica evolueaza dupa nastere
progresiv, in stransa legatura cu maturizarea neuromotrica si cu formarea educationala. Deseori
dezvoltarea psihomotorica nu este sincrona la nivelul diferitelor procese si insusiri, la diverse etape de
varsta, unele avand ritmuri proprii de dezvoltare.

9. 1.Motricitatea generala 5.Structuri perceptiv-motrice de baza: • culoare • forma si marime • spatiu •

timp Rezultatele se inregistreaza in *Fisa de evaluare psihomotrica* fisa care constituie unul din pilonii
de baza ai interventiei logopedice a)Mobilitatea capului si a gâtului b)Motricitatea membrelor
superioare c)Motricitatea membrelor inferioare 2.Motricitatea fina Educarea psihomotricitatii ocupa un
loc important in terapia educationala, tinand cont de faptul ca deficienta mintala este asociata, in
general, cu debilitatea motrica. include toate activitățile copiilor care au nevoie de precizie și un nivel
ridicat de coordonare.

10. COORDONAREA OCULO-MOTORIE Plimbarea degetului , creionului sau a altor obiecte pe un traseu
dat Insirarea de margele , obiecte pe ata/sfoara Asezarea pionilor pe tablita cu gaurele Colorarea unui
desen in format A4 Conturarea dupa sablon (mana) Teste proiective/autocunoastere: ex: *Omuletul*,
*Casa*, *Arborele* Utilizarea corecta a mouse-ului in cadrul soft-urilor educationale Stimulare
polisenzoriala (auditiva, tactila, kinestezica) se poate realiza prin:

11. Stimulare polisenzoriala (auditiva, tactila, kinestezica)

12. Cand ne descoperim in oglinda

13. Teste proiective

14. Decupaj/lipire  atenţia cocentrata (stabilitate, durată)  arcul oculo-motor ( abilitatea de a focaliza
şi de a urmări cu privirea oiecte/elemente din câmpul său vizual – urmărirea traseului)  coordonarea
mână – ochi (abilitatea de a realiza activiăţi în care mâna este ghidată de ochi, implicând criterii de
acurateţe, direcţie, orientare în spaţiu)  dexteritatea manuală (capacitatea de a manipula obiectele cu
măinile şi cu degetele, în activităţi precum scrisul de mână, decupat, lipit, cusut, etc) vizeaza:

15. Plimbarea degetului , creionului sau a altor obiecte pe un traseu dat Trasarea liniilor cu creta pe
tabla

16.  dezvoltarea abilităţilor grafomotrice – antrenarea perioadei pregrafice (perioadă ce precede şi

pregăteşte învăţarea şi dobândirea scrisului)  dezvoltarea arcului oculo-motor (abilitatea de a focaliza şi
de a urmări cu privirea oiecte/elemente din câmpul său vizual – urmărirea traseului)  dezvoltarea
coordonării mână – ochi (abilitatea de a realiza activiăţi în care mâna este ghidată de ochi, implicând
criterii de acurateţe, direcţie, orientare în spaţiu)  dezvoltarea atenţiei concentrate (stabilitate, durată)
Contur punctat

17. Imitatia grafica -dezvoltarea abilitatilor perceptive -atentie concentrata -coordonare ochi -mana

18. Incheierea/ descheierea nasturilor Legarea sireturilorInsurubare/desurubare

19. Utilizarea corecta a mouse-ului in cadrul soft-urilor educationale

20. Schema corporala ,este reprezentarea pe care o persoana o are cu privire la corpul sau in diverse
ipostaze: - corpul aflat miscare sau in repaus; - corpul in raport cu alte obiecte din mediul inconjurator; -
partile corpului in relatie unele cu altele sau cu intregul. Probe de verificare a achiziţiilor privind schema
corporală -indica/numeste notiuni corporale pe propriul corp /papusa / imagine; -reconstruire imagistica
a schemei corporaledintr-un numar gradat de piese -duce mâna dreapta la ochiul, urechea, piciorul,
mâna stânga; -duce mâna stânga la ochiul, urechea, piciorul, mana dreapta; -indica partile corpului pe o
imagine; -deseneaza o figura umana/asambleaza siluete din carton decupat; -completeaza o figura
umana lacunara; - reconstruire in plan obiectual (papusa demontabila)a schemei corporale

21. Semne ale unei tulburari de schema corporala: - nu poate indica/ denumi diverse parti ale corpului la
el insusi si/sau la alte persoane cu toate ca alti copii de varsta lui fac aceste lucruri; - orientare spatiala
deficitara: nu intelege concepte opuse (sus-jos, in fata-in spate, la stanga-la dreapta, inainte- inapoi); -
lateralitatea (stangaci sau dreptaci) nu este definitivata in ciuda varstei inaintate a copilului; -nu poate
spune unde se afla el/alte persoane in raport cu obiectele din jur (in spatele mesei, langa calorifer, in
fata pomului etc.); - apar dificultati perceptive care ii afecteaza performanta scolara: confunda stanga cu
dreapta, citeste cuvintele de la dreapta la stanga, confunda literele asemanatoare (b-d, p- q, u-n) etc.; - ii
este greu sa realizeze sarcini motorii fine, care necesita precizie si coordonare; - incepe sa evite
sistematic activitatile sportive, de coordonare; se observa izolare sociala datorata sentimentului de
nesiguranta de sine. Schema corporala deficitara apare la o gama larga de tulburari si deficiente,
incepand cu tulburarile de dezvoltare (autism, retard psihomotor, sindroame genetice etc.) , de invatare
(dislexie, discalculie, disgrafie), neurologice (de exemplu, leziuni ale cerebelului) si terminand cu
deficientele fizice punctuale (membre amputate).

22. Etapele formării schemei corporale  Cunoaşterea schemei corporale proprii (denumirea
elementelor propriului corp)  Cunoaşterea schemei corporale a partenerului sau a altei persoane 
Situarea obiectelor din mediul înconjurător în raport cu propriul corp sau cu alte obiecte  Orientarea în
spaţiu în raport cu diferiţi parametrii topologici sau elemente de mediufetita- baiat

23. Numeste si arata….

24. Partile capului FRUNTE SPRANEANA URECHE OCHI NAS GURA

25. -indica/numeste organele de simt pe propriul corp /papusa / imagine;

26. Imbracamintea

27. Coloraeza, decupeaza, imbraca!

28. suspicios plictisit fericit confuz ameţit surprins optimist trist Cum te simţi?

29. Autoportret Uita-te în oglindă şi încearcă să-ţi faci autoportretul. Desenează-ţi gura, nasul, părul.

30. Tulburări de însuşire a schemei corporale şi consecinţele acestora în activitatea şcolară Întârzieri
simple în ritmul formării noţiunilor de schemă corporală Incapacitate de a denumi părţile corpului
Agnozii digitale incapacitatea de a distinge, a arăta sau a denumi diferite degete de la mâna proprie sau
al altuia Acalculie incapacitatea de a lucra cu simboluri Dislexie şi disgarfie confuzii în procesul citirii şi
scrierii literelor, silabelor şi cuvintelor datorate orientării literelor(pot să apară confuzii optice între litere
ca p-b, m/n/u, la/al, nu/un)sau a cifrelor Dificultăţi în realizarea activităţilor ce necesită abilităţi manuale

31. Completeaza desenul!

32. -indica partea dreapta/stânga în raport cu propriul corp; - indica partea dreapta/stânga în raport cu
corpul altor persoane; -indica partea dreapta/stânga pe o imagine grafica data; LATERALITATE

33. *Dreapta* (la usa!) *In fata!* *Priveste sus!* *Du-te langa fotoliu* *Pe fotoliu!*

34. Lateralitatea

35. Opuse
36. inauntru pe la langa sub peste dedesubt deasupra in cerc prin printre intre in spate peste in fata de-
alungul de-alatul in sus in jos opus in afara inauntru afara din in urma urmatorul / alaturi impotriva peste
de la…la catre

37. Simetria

38. STRUCTURA PERCEPTIV –MOTRICA DE CULOARE- denumeste culoarea obiectelor; -denumeste

culorile din imaginile date; - realizeaza clasificari dupa criteriul culoare; -utilizeaza la cerere anumite
culori în cadrul unui desen; VERDE VIOLET ROZ ROSU

39. STRUCTURA PERCEPTIV –MOTRICA DE FORMA SI MARIME-prezinta si denumeste principalele forme

geometrice: patratul, cercul, triunghiul, dreptunghiul; -identifica forme geometrice dintr-o multime, pe
anumite criterii: mare/mic, subtire/gros; -construieste imagini simple cu ajutorul figurilor geometrice
(casa, masina);

40. Colorat simetric 1. dezvoltarea percepţiei vizuale 2. dezvoltarea atenţiei concentrate (stabilitate,
durată) 3. dezvoltarea capacităţii de imitare, de “copiere”, de respectare a unui pattern (matrice) 4.
dezvoltarea simţului de observaţie şi a abilităţii de comparare 5. dezvoltarea gândirii algoritmice
(urmărirea patternului)

41. Potriveste umbra 1. dezvoltarea percepţiei vizuale 2. dezvoltarea atenţiei concentrate (stabilitate,
durată) 3. dezvoltarea abilitatilor perceptive dezvoltarea simţului de observaţie şi a abilităţii de
comparare 4. dezvoltarea gândirii algoritmice (urmărirea patternului) 5. Discriminarea formelor si a
culorilor

42. STRUCTURA PERCEPTIV –MOTRICA DE SPATIU-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea

spatiului (stânga/dreapta, sus/jos, lânga, ) -executa miscari ale corpului în diferite directii; -indica
reperele spatiale fata de propriul corp; -cunoaste parametrii ce servesc la organizarea spatiului foii;

43. Structurarea spatiala implica miscarea copilului in spatiul general, si in spatiul personal. Spatiul
general este acel spatiu in care copilul se misca tinand cont de cei din jurul sau, iar spatiul personal
presupune propriile miscari ale copilului asupra carora acesta isi concentreaza atentia. Incepand cu
varsta de 2 ani si jumatate copilul isi va cunoaste spatiul familial, camera lui,jucariile, dormitorul,
bucataria etc.

44. In timpul terapiei , se vor crea conditii de dezvoltare a memoriei spatiale, prin:  regasirea locului
intr-un spatiu delimitat,  memorare a reperelor intr-un spatiu precizat,  exercitii de plasare a
obiectelor fata de un partener sau alt reper, inainte, inapoi, la dreapta, la stanga,sus,jos. De mare
importanta va fi si formarea aprecierii vitezei de deplasare a corpului sau a obiectelor in spatiu. Se vor
utiliza exercitii de mers, alergare, cu orpriri, porniri, cu diferite viteze de deplasare, mai incet, mai
repede, si mai repede, ne oprim, pornim, in diferite formatii in coloana, pe perechi,etc.

45. STRUCTURA PERCEPTIV –MOTRICA DE TIMP-cunoaste parametrii ce servesc la organizarea timpului

(înainte, dupa, ultimul); -parcurge o distanta, mai întâi încet, apoi cu pas normal si în final în fuga,
urmarind timpul necesar parcurgerii (timp mai scurt sau mai lung); -recunoaste momentul în care are loc
o actiune (bate din palme când cineva spune un cuvânt, când trece prin dreptul unui obiect); -cunoaste
momentul/succesiunea unei actiuni (mai întâi îmi pun haina, apoi caciula); -descrie actiuni ce vizeaza
propria persoana (programul zilnic); -raspunde la întrebari legate de reperele temporale de baza
(momentele zilei, zilele saptamânii, lunile anului, anotimpuri).

46. LEXIE- GRAFIE

47. Litere si imagini

48. Cuvinte,activitati, imagini

49.  “Ocupatia copilului este aceea de a se juca”. Copiii invata prin joc, deci dragi colegi , activitatile
trebuie sa fie destinse , distractive!  Copilul, sa fie in centrul atentiei dumneavoastra! Cand lucrati cu el,
limpeziti-va mintea, uitati de problemele personale, *fiti acolo!*  Invatati sa fiti un bun *detectiv* ,
observand copilul, ceea ce-l motiveaza , dar mai ales cum raspunde la anumiti stimuli si cum se
comporta in anumite activitati.  Incepeti cu acele activitati in care se simte confortabil si a avut
rezultate pozitive, apoi, treptat intoduceti noutatile, provocarile.

50. https://www.facebook.com/NewOdyssey.ro/photos https://www.pinterest.com/cupictograme

https://profesoriitineranti.wordpress.com/tag/ghid-invatam-cu-pictograme Cassie @ 3Dinosaurs.com
https:// Educacion preescolar http://www.orientacionandujar.es/2015/01/22/conjunto-de-sesiones-de-
psicomotricidad-para-3-anos-educacion-infantil-o-preescolar/
http://search.tb.ask.com/search/AJimage.jhtml?
searchfor=LA+PSICOMOTRICIDAD+EN+EDUCACIN+INFANTIL http://www.cabinet-logopedic-
alexia.ro/importanta-dezvoltarii-psihomotrice-a-copilului/
https://annetharesseconsulting.wordpress.com/2012/03/29/03-pictograme-actiuni-color/
http://www.imageneseducativas.com/wp-content/uploads/2015/02/Juegos-para-trabajar-la-
motricidad-fina.pdf www.audreyschilaty.com www.krokotak.com Imagini/fise de lucru : TATIANA
CORCIOVEI http://gabi.csms.ro/index.php?fel=5&pag=3 http://www.imageneseducativas.com/wp-
content/uploads/2015/02/Juegos-para-trabajar-la-motricidad-fina.pdf http://jucarii-vorbarete.ro/
http://www.orientacionandujar.es/2015/01/22/conjunto-de-sesiones-de-psicomotricidad-para-3-anos-
educacion-infantil-o-preescolar/ http://www.cabinet-logopedic-alexia.ro/importanta-dezvoltarii-
psihomotrice-a-copilului/ http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Dezvoltarea-
psihomotrica-un-fa43461.php Amalia Bulea si Angela Tata(coord),*Profesorul, cel care deschide o
fereastra catre lume*-ghid metodic pentru invatamantul special, Editura Gotic, Brasov 2013 Dawn
Hoffman, extras din cursul *Introducere in Intelegerea Procesarii Senzoriale* MOŢET, D ( 2001),
Psihopedagogia recuperării handicapurilor neuromotorii, Editura Fundaţiei Humanitas. VERZA, E (1982),
Ce este logopedia? VRASMAS, E (1994), Terapia tulburarilor de limbaj, Bucuresti. Bibliografie Surse
internet: Multumim tuturor celor preocupati de recuperarea diferitelor deficiente, materialele propuse
(fise de lucru), ne sunt foarte folositoare ,sunt adevarate surse de inspiratie pentru noi, si, ceea ce este
cel mai important, sunt foarte bine primite de copii.