Tema 5. Scrierea academică.

Structura conceptuală a textului științific

Dr., conf. univ. Viorelia Lungu

• Cuprins
• 1.Principiile scrierii academice
• 2. Condițiile originalității rezultatelor cercetării științifice
• 3. Tipurile de lucrări științifice
• 4. Premise etice și normative ale procesului de cercetare științifică
Definiții
• Prin comunicare scrisa se intelege: scrisoare, continutul unei scrisori,
schimb de scrisori intre doua sau mai multe persoane, raport sau
legatura intre fapte, lucrari, fenomene si situatii.
• Prin comunicare scrisa se mai intelege totalitatea comunicarilor scrise
care intervin in activitatea unei persoane juridice cu privire la relatiile
si interesele ei.
• Comunicarea scrisă joaca un rol deosebit in pastrarea si raspandirea
stiintei si a culturii in precizarea si realizarea diferitelor raporturi
sociale.
Când folosim comunicarea scrisă?
• cand nu este posibila comunicarea orala,
• cand nu exista alt mijloc de comunicare,
• cand comunicarea scrisa este mai avantajoasa in
comparatie cu celelalte mijloace de comunicare
• când este necesara existenta unei forme scrise.
Obiectul comunicarii scrise
il formeaza:
• pastrarea relatiilor existente si convenabile dintre
oameni, dintre organizatiile lor, dintre ei si acestea,
• initierea, stabilirea si desfasurarea unor relatii noi,
• modificarea si stingerea relatiilor vechi,
• schimbul de stiri, ganduri, informatii, pareri si idei care
prezinta interes pentru relatiile lor,
• precizarea anumitor situatii si pozitii privind interesele
reciproce,
• clarificarea si aplanarea eventualelor neintelegeri care se
pot ivi in cadrul relatiilor si intereselor comune,
• rezolvarea diferitelor probleme pe care le ridica
Utilizarea comunicării scrise
• Pentru persoanele fizice, comunicarea scrisa constituie o activitate
ocazionala.
• Pentru organele de stat, institutii, intreprinderi si celelalte organizatii,
comunicarea scrisă constituie o activitate continuă, o metoda de
lucru, o modalitate de rezolvare a multor probleme.
 Elementele comunicării scrise:

• folosirea frazelor cu o lungime medie (15-20 de cuvinte), a

paragrafelor centrate asupra unei singure idei, a cuvintelor înţelese cu
siguranţă de receptor ;
• evitarea exprimării comune, tipică limbajului oral, a cuvintelor inutile,
redundante;
• alegerea cuvintelor încărcate de afectivitate optimă, a expresiilor
afirmative
Avantajele comunicării scrise:
• -durabilitatea în raport cu forma orală a comunicării;
• -textul poate fi văzut/citit de mai multe persoane;
• -poate fi citit la un moment potrivit şi poate fi recitit etc.
Paşii în comunicarea scrisă:
• faza de pregătire (stabilirea obiectivelor, a rolului şi a audienţei - cei
care vor citi textul - a punctelor-cheie pe care dorim să le reţină
aceştia din urmă)
• faza de redactare (ideile principale sunt dezvoltate urmărind o serie
de indicatori precum : claritate, credibilitate, concizie, folosind cele
trei părţi ale unei redactări: introducere, cuprins şi încheiere).
• 1.Principiile scrierii academice

• Etice:
• răspunde principiilor fundamentale ale eticii cercetării:
• principiul beneficiului,
• principiul respectului faţă de persoană,
• Principiul non-vătămării,
• confidenţialitatea subiecţilor şi protecţia datelor personale.
o Științifice:
o principiul obiectivării: cercetarea pornește de la obiectul cercetării în baza căruia se
identifică problema, scopul, obiectivele și metodele de cercetare;
o principiul adevărului: concluzii, generalizări, recomandări;
o principiul metodic: corelația dintre necesitățile obiectivării datelor;
o principiul demonstrației: orice rezultat trebuie demonstrat și argumentat;
o principiul unității teoretico-empirice: datele conferă adevăr teoriilor;
o principiul unității cantitativ - calitative: utilizarea metodelor statistice;
o principiul corelației: datele și rezultatele obținere trebuie corelate;
o principiul evaluării: valoare teoretică și aplicativă a cercetării realizate.
 • 2. Condițiile originalității rezultatelor cercetării științifice

• Cercetare proces ciclic de identificare a problemei, scopului,

obiectivelor, colectare și analiză a datelor, realizat prin efort comun.

Cercetare științifică - investigație, studiu care are drept scop

descoperirea și argumentarea unor legi, principii, procese,
valori etc.
O lucrare model se caracterizează prin următoarele calităţi:
▪ începe cu o definiţie şi o descriere clară a subiectului și tematicii abordate;
▪ este uşor de înţeles pentru cititorii care au fundamentul de cunoştinţe necesar în domeniul respectiv;
▪ acoperă întregul subiect şi merge până la un nivel suficient de detaliere;
▪ este redactată corect gramatical şi are toate semnele diacritice necesare, cele specifice limbii române, după caz şi
altor limbi;
▪ foloseşte corect termenii de specialitate şi îi explică, aşa încât cititorii sa înţeleagă mesajul științific;
▪ utilizează un limbaj cât mai îngrijit şi elegant, evitând construcţiile de frază preluate din alte limbi;
▪ foloseşte stilul de exprimare şi convenţiile de redactare încetăţenite în lucrări ştiinţifice de specialitate;
▪ textul este explicit, precis şi concis, nu conţine afirmaţii vagi, evită avalanşa de cuvinte;
▪ îi ajută pe cititorii să găsească alte articole legate de acelaşi subiect, de informaţie externe, legături spre alte
publicaţii;
▪ are un volum potrivit cu subiectul, nu conţine fragmente care ar merita lucrări separate şi nici nu îi lipsesc părţi
esenţiale;
▪ are o structură alcătuită din secţiuni bine organizate;
▪ conţinutul este neutru, echilibrat şi obiectiv atunci când descrie subiectul în cauză există mai multe puncte de vedere
deosebite;
▪ reflectă opinia experţilor şi nu cea a nespecialiştilor, atunci când cele două diferă;
▪ se bazează pe surse de încredere şi le precizează în suficiente detalii bibliografice;
▪ conţine tabele, figuri, grafice, imagini care ajută la înţelegerea subiectului;
Condiții:
• Utilizarea limbajului științific
• Utilizarea limbajului de specialitate
• Utilizarea citărilor și abrevieri
ibidem sau ibid. – “în acelaşi loc” şi referă la lucrarea şi pagina menţionate în nota imediat
anterioară; dacă referinţa este aceeaşi lucrare, dar la o pagină diferită, se menţionează şi noul
număr de pagină (ex. Ibid., p.34).

apud –“după” sau “după cum apare la” şi se utilizează pentru citatele preluate, adică se
referă la un autor, operă, pagină citat(e) de un alt autor, operă, pagină, care se află în
bibliografia citată (ex: Johann Wolfgang Goethe, Zur Farbenlehre, 1812, p.439, apud Lucian
Blaga,Experimentul şi spiritul matematic, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998, p.188).
(sic!) – se dă în corpul textului, dacă trebuie să cităm fragmente care conţin greşeli de
gramatică, de exprimare, anacronisme, inexactităţi recunoscute etc.
Cerințe pentru redactare (format, marimea literelor, formarea figurilor, tabele etc.)
Etape:
• 3. Tipurile de lucrări științifice
• Proiect de cercetare
• Teză de an capitol
• Teză de licență/master/doctorat
• Articol științific
• Monografie
• 4. Premise etice și normative ale procesului de cercetare științifică
• Analiza ar trebui să aibă în vedere:
• - caracterul etic al scopului cercetării,; - valoarea cercetării, - problemele etice ridicate, - beneficiile aduse de cercetare,
• - obiectivele ştiinţifice clare şi acceptabile din punct de vedere etic şi legal,
• - validitatea ştiinţifică a datelor şi a rezultatelor în general,
• - designul cercetării plauzibil,
• - în ce va consta participarea efectivă a persoanelor implicate în cercetare, - durata,- caracterul anonim şi protecţia
datelor participanţilor la cercetare, - caracterul voluntar al participării la cercetare, - eventualele beneficii directe, inclusiv
stimulente materiale şi financiare, a participanţilor la cercetare, - necesitatea utilizării unor strategii de inducere în eroare a
participanţilor cu privire la scopurile reale ale cercetării, - estimarea riscurilor participanţilor la cercetare, - strategii de
diminuare a riscului, - limitele participării subiecţilor umani la cercetare şi posibilitatea de retragere a acestora în orice
moment,
• - selecţia subiecţilor participanţi la cercetare, inclusiv metode de selecţie a eşantionului sau a lotului de participanţi, -
existenţa sau inexistenţa grupului martor, - criteriile de selecţie şi de includere sau excludere din eşantion, - utilizarea
efectului palcebo în cazul grupului martor,- utilizarea consimţământului informat, grija faţă de participanţi, în special faţă
de cei proveniţi din categorii vulnerabile,
• - abordarea eventualelor vătămări, protecţia subiecţilor,
• - inexistenţa metodelor alternative de cercetare, care să nu implice participarea subiecţilor umani,
• - eventualele conflicte de interese, atât la nivelul echipei de implementare, cât şi a instituţiilor implicate: cea
implementatoare, parteneri, finanţatori, -aspectele etice care intervin în cercetare (spre exemplu: utilizarea materialului
genetic sau a altor produse biologice umane, a embrionilor umani, a ţesuturilor/celulelor fetale umane, a celulelor stem
embrionare umane, procesarea informaţiilor genetice, studiul pe animale),
• - alte aspecte etice care pot interveni.