VERTEBRATELE

Găgăuţu Ioana-Mădălina
Cls: a IX-a F
Vertebratele sunt animalele care populează toate spaţiile de viaţă ale
Terrei,mai ales datorită modului activ de procurare a hranei.Ele
prezintă un schelet intern axial sub formă de coloană vertebrală
(cartilaginoasă sau osoasă) şi de craniu.
Corpul este alcătuit,la majoritatea,din:cap,trunchi,coadă şi
membre,adaptate la diferite moduri de locomoţie.La
majoritatea,tegumentul este format din epidermă pluristratificată,
dermă şi hipodermă.
Grupa Vertebratelor cuprinde mai multe încrengături:

1. PEŞTII: Trăiesc în apă,sunt poichiloterme,forma corpului este

hidrodinamică,au solzi osoşi dermici,înfipţi în piele.Ei au un schelet intern
(cartilaginos sau osos),înotătoare perechi şi neperechi.Respiraţia se face prin
branhii (cu unele excepţii).Majoritatea se înmulţesc prin ouă,fecundaţie
externă (cu unele excepţii – speciile vivipare).

Peştii se împart în 2 categorii:

- Peştii cartilaginoşi:
Trăiesc în mări şi oceane ,au schelet cartilaginos pe toată durata
vieţii,alcătuit din neurocraniu şi viscerocraniu, coloană vertebrală (se
păstrează rămăşiţe din coarda dorsală şi centurile de prindere ale înotătoarelor
perechi.Au solzi formaţi din dentină,prevăzuţi cu un ghimpe.Gura are poziţie
subterminală şi este prevăzută cu dinţi.Înotătoarea codală are lobi
inegali.Majoritatea au cinci fante branhiale.Nu au vezică înotătoare.
Reprezentant:
 Pisica de mare
- Peştii osoşi
Trăiesc în mări,oceane şi ape dulci.Majoritatea au schelet osos,din
notocord rămânând doar discurile intervertebrale.La sturioni,scheletul este
cartilaginos,dar prezintă porţiuni osificate.Tegumentul este acoperit cu solzi
(ex. crap) sau cu plăci osoase (morun) .De obicei, înotătoarea codală are lobii
egali.Majoritatea au respiraţie branhială (branhii acoperite de operculi).Au
vezică înotătoare care face posibilă mişcarea pe verticală. Icrele sunt
eliminate în apă ,unde sunt fecundate de lapţii depuşi de mascul.

Reprezentant: sturionul
2.AMFIBIENII: Sunt vertebrate adaptate atât la mediul acvatic cât şi la mediul
terestru.Ele fac trecerea de la viaţa acvatică la cea terestră , de mediul acvatic
rămânând legate prin modul de respiraţie şi prin reproducere.Corpul este
împărţit în: cap, trunchi susţinut de membre şi coadă (sunt animale tetrapode –
au patru membre poziţionate lateral).Pielea este bogat vascularizată,subţire şi
umedă,cu rol în respiraţie.Coloana vertebrală se împarte în 4 regiuni:
cervicală , dorsală cu rudimente de coaste, sacrală cu centura pelviană,
codală.

Amfibienii se împart în 2 categorii:

-Urodele: sunt amfibienii cu coadă,ele au membrele scurte şi egale.

Reprezentant: salamandra
-Anure: sunt amfibienii fără coadă,membrele posterioare sunt mai lungi ca
cele anterioare.

Reprezentant: broasca de lac (Rana ridibunda)

3.REPTILELE: Sunt tetrapode,majoritatea terestre.Formele acvatice au adaptări
secundare.Au tegumentul uscat,îngroşat şi acoperit de solzi cornoşi sau plăci
osoase,care le asigură o protecţie împotriva uscăciunii.Stratul cornos,la şopârle şi
şerpi ,împiedică creşterea şi de aceea ele năpârlesc.
Reptilele,cu excepţia şerpilor,au patru membre scurte,dispuse lateral şi terminate
cu cinci degete cu gheare.Majoritatea se deplasează prin târâre , de unde şi
numele de târâtoare.Mulţi şerpi au în cavitatea bucală glande cu venin.
Sistemul respirator cuprinde plămânii alveolari.Circulaţia este
dublă,incompletă.Sunt animale poichiloterme.Reproducerea depinde de mediul
acvatic sau umed.Fecundaţia este internă.Dezvoltarea este directă,fără
metamorfoză,în general,sunt animale ovipare,foarte rar vivipare (‘nasc’ pui).
Oul este învelit cu o coajă tare,care îl protejează de deshidratare.Embrionul
prezintă două anexe embrionare: amniosul (rol de protecţie) şi alantoida (rol în
respiraţie).
Reptilele se împart în 4 categorii:

-Chelonienii: sunt reptile terestre sau acvatice cu corpul adăpostit în ţest ,

format din plăci osoase dermice (exoschelet) acoperit cu plăci cornoase
ectodermice,fălcile formează un cioc acoperit cu lame cornoase,lipsit de
dinţi,depun ouă pe care nu le clocesc.

Reprezentant: broasca ţestoasă de uscat (Testudo hermanni)

 -Lacertilienii: sunt reptile cu corpul fusiform ,coadă mobilă,lungă şi
ascuţită,care se poate rupe,membrele sunt scurte,majoritatea sunt
ovipare,dar există şi specii vivipare.

Reprezentant: şopârla cenuşie (Lacerta agilis)

 -Ofidienii: cuprinde reptile adaptate la târâre;corpul este cilindrinc,lipsit
de membre;osul pătrat este articulat mobil cu craniul printr-un ligament
elastic,ceea ce le permite deschiderea largă a gurii pentru înghiţirea
prăzii;lipsa centurilor face posibilă dilatarea corpului în funcţie de
dimensiunile prăzii;majoritatea sunt ovipari.

Reprezentant: pitonul (Python reticulatus)

 -Corcodilienii: sunt reptile acvatice ,cu coada turtită lateral,degetele
membrelor posterioare cu membrană interdigitală. Urechile şi nările se
închid la intrarea în apă prin valve.Au caractere de superioritate: dinţii sunt
infipţi în alveole şi inima tetracamerală.

Reprezentant: crocodilul de Nil (Crocodilus niloticus)

4.PĂSĂRI:
Sunt vertebrate superioare răspândite pe tot Globul,adaptate la zbor,având corpul
aerodinamic.Păsările prezintă un metabolism intens ca o adaptare la zbor.Ele sunt
animale homeoterme (au temperatura corpului constantă : 42C).Membrele
anterioare sunt transformate în aripi;membrele posterioare sunt adaptate la sprijin şi
deplasare pe substrat solid (mers) sau prin înot (păsări acvatice).Tegumentul este
uscat,lipsit de glande şi acoperit cu pene,fulgi şi puf.Oasele sunt subţiri şi pline cu
aer.Respiraţia este exclusiv pulmonară.Plămânii sunt în legatură cu sacii aerieni.Au
un organ fonator specific(sirinx).

Păsările se împart în 2 categorii:

-Acarenatele: au aripi slab dezvoltate,oase pline cu măduvă,musculatură
puternica la picioare,terminate cu 2 sau 3 degete,fiind adaptate pentru alergat
(fugă).

Reprezentant: struţul african ( Struthio camelus)

 -Carenatele: cu prind numeroase ordine dintre care amintim…

• paseriforme (păsărele) : rândunica (Hirundo rustica),ciocârlia (Alauda

arvensis),vrabia (Passer domesticus) , codobatura ( Motacilla alba).
• galiforme: găina (Gallus) ,prepeliţa (Coturnix coturnix), potârnichea
(Perdix perdix) , cocoşul de munte (Tetrao urogallus).
• anseriforme : păsări adaptate la înot,cu picioare scurte având degetele
anterioare unite printr-o membrană înotătoare;al patrulea deget este liber:
gâsca (Anser anser) , raţa ( Anas platyrhynchos).

Reprezentanţi: rândunica, prepeliţa, gâsca:

5.MAMIFERELE: Sunt cele mai evoluate vertebrate.Fiind animale
homeoterme,capacitatea de termoreglare le permite să trăiască în toate zonele
geografice şi mediile de viaţă: terestru,acvatic,aerian,subteran;majoritatea
sunt terestre.
Tegumentul lor are o structură complexă,având două feluri de
producţii:cornoase şi glandulare;producţiile cornoase sunt: părul , ghearele,
unghiile, coarnele , copitele etc. ; glandele sunt sudoripare,sebacee,
mamare.Cavitatea toracică este desparţită de cea abdominaală prin muşchiul
diafragm; plămânii şi inima se găsesc în cavitatea toracic.
Respiraţia este pulmonară, iar circulaţia este dublă şi completă ,cu cârja aortică
orientată spre stânga.Hematiile adulte nu au nucleu.
Dentiţia se diferenţiază, în general, în : canini,premolari şi molari, toţi înfipţi în
alveole.Mandibula este un os independent şi mobil care se articulează direct la
craniu.
Coloana vertebrală are 5 regiuni: cervicală,dorsala,lombară,sacrală şi
codală.La toate mamiferele,regiunea cervicală are 7 vertebre.
Scheletele membrelor suferă o serie de modificări legate de tipul de locomoţie.
Sistemul nervos este dezvolatat prin perfecţionarea encefalului (cu apariţia unor
formaţiuni noi – neocortex) şi creşterea numărului de circumvoluţiuni (la
mamiferele superioare).
Organele de simţ s-au perfecţionat.Urechile au pavilioane,iar ochii sunt protejaţi
de două pleoape,gene şi aparat lacrimal.
Mamiferele sunt vivipare,cu excepţia monotremelor care sunt ovipare.Sexele
sunt separate,fecundaţia este internă,embrionul dezvoltându-se în uterul
matern,unde este aprovizionat cu substanţe nutritive şi oxigen la nivelul
placentei.
Dupa naştere,puii sunt hrăniţi cu laptele secretat de glandele mamare,de unde şi
numele acestor vertebrate.
Mamiferele se împart în 3 categorii:

-Marsupialele: glandele mamare sunt bine dezvoltate în regiunea

abdominală , în interiorul unei pungi (pliu al pielii) numită
marsupiu ,susţinut de două oase marsupiale articulate la oasele
bazinului.Embrionul se dezvoltă în uter,nasc pui vii.Placenta este slab
dezvoltată;puii sunt incomplet dezvoltaţi;ei trăiesc în marsupiu până la
completa lor dezvoltare.
Conformaţia membrelor este diferită în funcţie de adaptarea la viaţa
terestră;unele sunt arboricole,având coada prehensilă (opossumul) sau
prezintă un pliu tegumentar pentru zbor (veveriţa marsupială)

Reprezentant: cangurul ( Macropus giganteus)

- Placentarele : sunt mamiferele superioare vivipare ,cu placenta
dezvoltată.
Embrionul se dezvoltă complet în uterul mamei.Emisferele cerebrale au
neocortexul foarte dezvoltat.
Dinţii sunt diferenţiaţi şi specializaţi pentru un anumit regim
alimentar,criteriu esenţial pentru identificarea ordinelor.
-Insectivore – au talie mică,bot alungit şi mobil,iar dinţii sunt adaptaţi
pentru perforarea insectelor : cârtiţa (Talpa europaea) , ariciul
( Erinaceus europaeus) , chitcanul (Sorex araneus)

Reprezentant: ariciul (Erinaceus europaeus)

Curiozitati despre vertebrate:

1. Părul ursului polar nu este alb, ci incolor. Firele de păr groase sunt
transparente şi reflectă lumina, ceea ce face ca blana ursului polar să pară
albă. Pielea de sub blana transparentă este însă neagră, pentru a absorbi
căldura de la soare, astfel că ursului îi este bine la temperaturile extrem se
scăzute din zonele polare.
2. O girafă are şapte oase în gât, precum oamenii, dar sunt mult mai mari.
3. Ridurile de pe nasul gorilelor sunt unice pentru fiecare animal în parte şi
este cunoscut sub numele de „amprentă de nas”. Conservaţioniştii
monitorizează indivizii cu ajutorul fotografiilor şi schiţelor nasurilor gorilelor.
4. Cele mai apropiate rude ale hipopotamilor sunt mamiferele acvatice:
balenele, delfinii şi marsuinii.
5. Cele mai apropiate rude ale hipopotamilor sunt mamiferele acvatice:
balenele, delfinii şi marsuinii.
6. Limba unui cameleon are cel puţin lungimea corpului lui, dar poate apuca
prada într-o fracţiune de secundă.

7. Ochii unui vultur au capacitatea de a vedea de cel puţin patru ori mai clar
decât cei ai oamenilor.

8. Ochii unui vultur au capacitatea de a vedea de cel puţin patru ori mai clar
decât cei ai oamenilor.

9. Ţestoasa de Galapágos, cunoscută şi sub denumirea de broasca ţestoasă gigant

din Galápagos (Chelonoidis nigra), poate ajunge la o greutate de 250 kg, similar
ursului brun.

10. Atunci când găsesc o sursă de apă, cămilele sălbatice bactriane (unele dintre
cele mai rare mamifere de pe planetă) beau până la 50 de litri. Spre deosebire de
alte mamifere, consumă şi apă sărată.