1917.

Bă tă lia de la Mă ră ști
Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii
desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război
Mondial. S-a desfășurat între 11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1
august 1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și
armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a
Germană. Operațiunea a fost planificată a se desfășura în
paralel cu operațiunea ofensivă de la Nămoloasa la care s-a
renunțat între timp.
Forțele oponente:

Mareșalul Alexandru Averescu

La începutul lunii iulie, pe baza planului de campanie elaborat
în luna mai 1917 de către Înaltul Comandament s-au definitivat
instrucțiunile pentru Armatele 1 și 2 române. Astfel, armata 1
trebuia să execute lovitura principală in zona Nămoloasa, apoi,
pe terenul pregătit de aceasta, armata a 2-a, condusă de
generalul Alexandru Averescu trebuia sa execute o lovitură
secundară pe direcția Mărăști. Obiectivul operațiunii era luarea
sub control a pozițiilor inamice din sectorul Poiana
Încărcătoarea – Răcoasa. Pe ansamblu raportul de forțe era
destul de echilibrat, însă pe direcția loviturilor preconizate de
Armata a 2-a, Înaltul comandament român a masat forțe
suplimentare generând astfel un raport de forțe mai avantajos.
Unitățile combatante erau urmatoarele:
Situația frontului:
În momentul declanșării operațiunii situația frontului în zona
Mărăști-Nămoloasa era următoarea: Armata a 2-a română era
poziționata între dealul Arșița Mocanului și satul Răcoasa având
în flancul drept Armata a 9-a rusă și pe flancul drept Armata a
7-a rusă. Fiecărei din cele 3 divizii din eșalonul frontal al
Armatei a 2-a îi revenau circa 12 km de linie de front. În fața
românilor se sprijinea flancul drept al armatei 1-a austro-
ungare, mai precis elemente ale grupului Gerok cu forțele
principale dispuse între dealul (vârful) Momâia și dealul Arșița
Mocanului. Distribuția liniei de front era tot 12 km/divizie.

Pe 28 iulie regimentul 7 vânători, după ce a respins un

contraatac inamic a ocupat creasta dealului Sboina Neagră, iar
divizia 7 infanterie, dupa lupte grele a ocupat muntele Tiua
Neagră. Divizia 8 infanterie a luat cu asalt Cornul Măgurii și
Măgura Cașin ( 1167 m), însă în ciuda luptelor grele și a
eroicului asalt al ostașilor români, forțele inamice de pe Măgura
Cașin au rezistat. În data de 30 iulie o grupare română a pus
stăpânire pe vârful Războiului situat la sud de Magura Cașinului
despărțit de aceasta de valaea râului Cașin. Tot în acastă zi, la
ora 13.30 gen. Alexandru Averescu hotăra prin ordinul 2050
încetarea operațiunilor ofensive deoarece s-a considerat ca
obiectivul a fost îndeplinit și anume: stabilirea liniei frontului pe
aliniamentul Măgura Cașinului – muntele Seciului – Sboina
Neagră – Tiua Neagră – Tiua Golașă – Tulnici – Bârsești - Valea
Sării. Astfel, bătălia de la Mărăști se încheiase. O ultimă acțiune
de amploare a diviziei 8 infanterie a mai avut loc în data de 19
iulie/01 august cu scopul de a cuceri Măgura Cașinului, însă
datorită puternicelor fortificații și a sprijunului slab venit din
partea forțelor ruse, rezultatul fost negativ. Luptele au mai
continuat dar numai pentru fixarea unor amplasamente,
mascare, îmbunatățirea unor poziții, întărirea unor puncte de
observație si direcționarea focului, etc.
Mausoleul de la Mărăști:
Pentru cinstirea memoriei eroilor de la Mărăști și în amintirea
luptelor care s-au dus aici, în anul 1928 s-a încept construcția
Mausoleului de la Mărăști. Mausoleul a fost înălțat la cota 536
la inițiativa unui grup de ofițeri și generali constituiți
în Societatea Mărășești în comuna Răcoasa - sat Mărăști. La
intrarea în localitate este amplasat un portal cu
inscripția Câmpul istoric de la Mărășești. Proiectul mausoleului
aparține arh. Pandele Șerbănescu iar basoreliefurile au fost
executate de A. Bordenache. Întins pe e suprafață de 1000 mp,
mausoleul se sprijină pe doi piloni mari de beton de secțiune
dreptunghiulară pe care au fost amplasate 2 urne în care ardea
o flacără veșnică. Pilonii sunt împodobiți cu ample basoreliefuri
de bronz care înfățișează trecerea unui țăran român peste linia
frontului cu informații despre inamic și primirea unui general
român făcută de locuitorii din Marăști. Între cei doi piloni, pe un
perete de beton, sunt fixate 13 plăci de marmură albă pe care
sunt inscripționate numele a 900 de ostași căzuți la datorie. La
subsol se află osuarul ostașilor precum și criptele ofițerilor
cazuți în bătălie. Aici au fost așezate, ulterior, sarcofagul
mareșalului Alexandru Averescu si criptele generalilor Arthur
Văitoianu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu.