CAMPULUNG

-IN CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE-

• ALEXANDRA FRATICA
• CIPRIAN ROBERT ENACHE
 CUM A AJUNS GARDA LUI HITLER SĂ
DEFILEZE PE STRĂZILE DIN CÂMPULUNG
MUSCEL?
Puţină lume ştie că, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când România era de
partea Axei, pentru o scurtă perioadă de timp la Câmpulung Muscel s-a aflat unitatea de
elită a Germaniei Naţional-Socialiste, Leibstandarte SS Adolf Hitler. Garda, ce purta
numele Führer-ului, a oferit câmpulungenilor, la plecarea spre Bulgaria, o spectaculoasă
paradă militară, alături de Regimentul 30 Dorobanţi. Unitate de elită a Germaniei
Naţional-Socialiste, Leibstandarte SS Adolf Hitler (LSSAH) avea, iniţial, misiunea de a
asigura paza şi protecţia noului cancelar german, învestit în funcţie la 30 ianuarie 1933,
şi număra 117 membri, aleşi pe criterii ultrasevere de SS-Gruppenführer-ul Josef
Dietrich. Constituită ca un nucleu, garda (care avea inclusiv atribuţii de escortă în timpul
deplasărilor Führer-ului pe cuprinsul Reich-ului) s-a extins mai târziu. În contextul
temerilor cancelarului în faţa pericolului bolşevic conturat de posibilitatea apariţiei unui
front balcanic la Est, Unitatea de elită a Germaniei Naţional-Socialiste, Leibstandarte SS
Adolf Hitler, a fost trimisă, în 1941, spre Bulgaria, cu destinaţia Grecia, misiune pentru
care a fost nevoie de tranzitarea României. Oprirea în Argeş venea după o altă
staţionare, în Transilvania, unde LSSAH fusese salutată cu urale în timpul unei defilări
ce avea să se repete şi la Câmpulung Muscel. „Nu întâmplător această oprire a fost la
Câmpulung, pentru că aici era o unitate de tradiţie a Armatei Române - Regimentul 30
Dorobanţi, o unitate de elită aflată în subordinea Diviziei 3 Infanterie de la Piteşti. Pentru
că aşa cum bine ştiţi, anterior, în Primul Război Mondial, Regimentul 30 Dorobanţi de la
Câmpulung Muscel şi regimentul Piteşti au constituit grupul operativ de acoperire
Rucăr-Bran, unde s-au desfăşurat lupte sângeroase în Lereşti, la Valea Mare Pravăţ şi
Rucăr”, mai spune istoricul Cornel Popescu. Ca şi în Transilvania, înainte de plecarea
unităţii germane din Câmpulung, a fost organizată o paradă. Se întâmpla pe 16 martie,
duminică, într-o zi importantă pentru germani - Tag Des Helden - când nemţii îşi
comemorau eroii. 
 CUM A AJUNS GARDA LUI HITLER SĂ
DEFILEZE PE STRĂZILE DIN CÂMPULUNG
MUSCEL?
Parada a plecat din apropierea mănăstirii Negru Vodă şi a trecut prin faţa a două dintre
cele mai importante clădiri din oraş, Casa Iorgulescu şi Casa Paul, prin Piaţa Regală,
apoi, pe lângă turnul clopotniţă al Bisericii Catolice Sfântul Iacob, spre centrul oraşului.
Ofiţerii de rang superior, români şi germani, alături de Josef Dietrich, au aşteptat parada
în faţa bisericii Sfântul Nicolae Popa Savu. „Defilarea a fost organizată în comun şi cu
militarii români, Regmentul 30, a avut loc pe B-dul. Pardon şi s-a oprit în dreptul
Hotelului Regal, în acel scuar triunghiular”, mai spune directorul Muzeului Judean
Argeş.
Închiderea defilării s-a făcut de către militarii români, care au intrat în dispozitiv pe
partea din nord, de undeva din apropierea Halei Comerciale. În faţa Hotelului Regal,
militarii LSSAH au fost dispuşi pe trei rânduri, iar oficialii germani au trecut în revistă
garda şi au primit onorul militarilor români şi felicitările oficialităţilor prezente. A urmat o
cuvântare ţinută de Josef Dietrich, iar steagurile batalioanelor au fost coborâte în onor.  
Toată această spectaculoasă parada a fost urmărită de mii de câmpulungeni, iar cei
mai entuziasmaţi au fost copiii. „La vremea aceea, o misiune militară germană
staţionată pe teritoriul României însemna ceva. După cum se ştie, România, în al
Doilea Război Mondial, a intrat în 1941, alături de Germania, pentru eliberarea
Basarabiei, care fusese ocupată de Uniune Sovietică, în urma ultimatului din 1940. În
Transilvania, unitatea germană fusese primită foarte bine, dar era de aşteptat, pentru
că acolo erau comunităţi de saşi. Dar şi la Câmpulung a fost primită la fel. Oamenii au
receptat destul de  bine, mai ales parada aceasta. Copiii au fost încântaţi de
somptuoasa defilare, cu foarte, foarte mulţi miltari şi oficialităţi”, mai spune istoricul
Cornel Popescu. 
De la Câmpulung Muscel, brigada şi-a continuat deplasarea cu destinaţia Grecia. „Au
plecat, prin Muscel, spre Teleorman, după care au trecut Dunărea spre Bulgaria. Aici a
avut loc gruparea pentru atacul din Grecia”, încheie istoricul Cornel Popescu.
 BĂTĂLIA DIN ZONA BRAN-
CÂMPULUNG (1916)
Bătălia din zona Bran-Câmpulung, numită uneori și Bătălia de la
Câmpulung, s-a desfășurat între 8-23 octombrie 1916 și a avut ca rezultat
anihilarea încercării Armatei 9 germane de forțare a Munților Carpați prin 
Culoarul Rucăr-Bran., în ea fiind angajate forțele Armatei 2 române și
forțele Armatei 9 germane.
Bătălia din zona Bran-Câmpulung a făcut parte din operația de apărare a
trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic
desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a
desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la
începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea
ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și
consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și
crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la
ofensivă.
 BĂTĂLIA DIN ZONA BRAN-
CÂMPULUNG (1916)
Gruparea de forțe inamică era comandată de arhiducele Carol, moștenitorul tronului
austro-ungar și era formată din trei armate: Armata 7 austro-ungară, acționând în
Bucovina, Armata 1 austro-ungară acționând între Târnava Mare și Olt și Armata 9
germană acționând în partea sudică a frontului, aflată sub conducerea generalului 
Erich von Falkenhayn, proaspăt demis din funcția de șef al Statului Major general.
Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă.
Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca
scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea
Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie
desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „deschiderea drumului peste
munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al
Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit”. Dacă aceste două operații reușeau, planul
prevedea o a treia operație care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate
sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concentrat asupra
Bucureștiului.
 BĂTĂLIA DIN ZONA BRAN-
CÂMPULUNG (1916)
Planul general al ofensivei Armatei 9 germane prevedea „trecerea
munților odată cu inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca el să
aibă timpul a se instala în lucrările de fortificație existente pe
înălțimile trecătorilor de pe granițe”. În acest scop urmau să fie
atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile
Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a
uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor
germane la sud de Carpați.
Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică
pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate
(1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii
„când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile”.
Multumim pentru
vizionare!!!