NEUROPSIHOLOGIE

CURS 6

LOBII OCCIPITALI
TRUNCHIUL CEREBRAL
CEREBELUL
LOBII OCCIPITALI

• Omul este in principal un

animal vizual, iar
perceptia vizuala si
interpretarea acestei
perceptii domina viata sa.
LOBII OCCIPITALI
• Lobii occipitali, legati de
prelucrarea si
integrarea informatiei
vizuale, realizeaza
esentialmente o functie
cognitiva
LOBII OCCIPITALI
• Centrul vederii a fost
plasat invariabil sub
emisferele cerebrale,
adica, in ventriculii
laterali (Galen), in
trunchiul cerebral
(Willis), in corpul pineal
(Descartes).
LOBII OCCIPITALI
• Aria 17 Brodmann
reprezinta nucleul
analizatorului optic,
realizeaza integrarea
modala primara,
concretizata prin
capacitatea de a avea
senzatii vizuale.
• Aria 17 = centrul
experientei vizuale
elementare
LOBII OCCIPITALI
• Ariile 18 si 19, prin
excelenta asociative,
realizeaza integrarea
secundara, pe care o
putem denumi obiectuala
sau sintactica
 FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
• Tulburarea perceptiei
formei, dimensiunilor si
miscarii obiectelor
• Palinopsie (paliopsie) –
persistenta vizuala in timp
sub forma de persistenta
sau recurenta a unei
imagini (are impresia ca
vede trecand din nou prin
fata sa o persoana pe care a
vazut-o cu cateva minute
inainte.
LOBII OCCIPITALI
• Agnozia vizuala poate fi
conceputa ca rezultat al
lezarii ariilor 18 si 19
care impiedica
transmiterea si eventual
integrarea informatiei
sosite din aria 17.
 FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
• Cecitatea corticala sau
cecitatea psihica se datoreaza
lezarii bilaterale a ariei striate
(aria 17). Deficitul este
asociat uneori unui tablou
confuzional, unei dezorientari
temporo-spatiale si uneori
unui usor deficit senzitivo-
motor. Cel mai des bolnavul
ignora deficitul sau este
indiferent fata de acesta.
CECITATEA CORTICALA
 FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
• Acromatopsia – un deficit dobandit al
perceptiei culorilor, secundar unei leziuni
corticale.
• Anomia culorilor – o afazie optica pentru
culori; pacientii pot potrivi fragmentele de
culori si pot asocia culorile cu obiectele, dar
cand prezentam o culoare specifica acesti
pacienti sunt incapabili de a o denumi.
 EPILEPSIA OCCIPITALA
• Iluzii si halucinatii, modificari tonice si clonice
ale capului si ochilor, inchiderea pleoapelor
sau fluturarea lor, tulburari vegetative, timice
si de automatism cand descarcarea se
raspandeste.
• Cand fenomenele vizuale pot actiona ca un
factor declansator al unei epilepsii
nefocalizate, se vorbeste despre o epilepsie
reflexa vizuala.
 FIZIOPATOLOGIA
LOBILOR OCCIPITALI
• Neglijarea campului vizual – lipsa de
raportare, raspundere sau orientare la stimuli
noi, semnificativi, prezentati de partea opusa
leziunii cerebrale, la cazurile la care acest
neajuns nu poate fi atribuit unor deficite
motorii sau senzoriale (Jones, Tranel 2001).
TRUNCHIUL CEREBRAL

• Mezencefal
• Punte (pons)
• Bulb (medulla
oblongata)
MEZENCEFALUL

• Substanta alba – tracturi

• Substanta cenusie –
nucleul rosu, substanta
neagra, nucleul
trohlearului, nucleul
oculomotorului, nucleul lui
Darkschewitsch, etc.
• Substanta reticulata.
PUNTEA
(lui Varolio)
• Substanta cenusie la
interior (nuclei) si
substanta alba la exterior.
• Reflexele lacrimal, salivar,
masticator, corneean,
audiopalpebral,
audiooculogir, secretorii
(sudoripare si sebacee),
mimica expresiva, tonusul
muscular, etc.
 BULBUL
(MEDULLA OBLONGATA)

• Trunchi de con de
3/2/1,25 cm cu nuclei de
substanta cenusie la
interior (senzitivi, motori
si vegetativi) si tracturi
de substanta alba la
exterior.
 FUNCTIILE BULBULUI
1. Centru reflex – respirator, cardiac, vasomotor;
centrii unor procese digestive (salivatie, deglutitie,
supt); centrii unor reactii de aparare (stranut, tuse,
clipit, voma); centrii de reglare a tonusului
muscular.
2. Functia de conducere – cai ascendente si
descendente.
3. Functia de reglare a tonusului si dinamicii activitatii
psihice prin intermediul substantei reticulate
NERVII CRANIENI
1. N. Olfactiv
2. N. Optic
3. N. Oculomotor
4. N. Trohlear
5. N. Trigemen
6. N. Abducens
7. N facial
8. N. Acusticovestibular
9. N. Glosofaringian
10. N. Vag
11. N. Accesor (spinal)
12. N. Hipoglos
NERVII CRANIENI
(V, VII, IX, X)
TRUNCHIUL CEREBRAL
CENTRII CARDIORESPIRATORI
 CEREBELUL

• 120 – 150 grame, 1/8 din

greutatea creierului.
• Doi lobi, uniti prin vermis
• Cortexul cerebelos are
1000 cm patrati.
CEREBELUL
• Leziunile emisferelor
cerebeloase produc
dismetrie, tremor
intentional, asinergie si
inabilitate in
modificarea rapida a
miscarilor ipsilaterale
laziunii cerebeloase
• Adiadocochinezie (proba
marionetelor)
CEREBELUL
• Joaca rol important in
invatarea motorie.
• Erorile de directie, rata si
ordine determinate de
disfunctiile cerebeloase
apartin conceptului
traiectoriei (Cook, 1980),
ca bucla de control
supraspinal asupra unei
singure miscari articulare.
CEREBELUL

• Leziunile cerebelului
produc hipotonie, ataxie
si tremor intentional la
membrele ipsilaterale