Rolul evaluarii complexe a elevului deficient de auz in proiectarea demersului educativ

Elevul cu deficiente de auz trebuie investigat din unghiuri diferite. Informatiile obtinute vor fi asamblate pentru a discrimina caracteristicile sale proprii si cele manifestate in raport cu grupul socio-scolar si familial de apartenenta. In mod obisnuit, comportamentul unei persoane care are un anumit handicap depinde de modul in care acesta a crescut cu handicapul sau.Se poate ca o persoana cu probleme de auz sa nu stie intotdeauna cum trebuie sa se comporte, nici care sunt normele sociale, pentru ca handicapul sau o impiedica uneori sa inteleaga ceea ce pare evident celorlalti. Este deci esential ca acesti elevi sa fie incurajati sa achizitioneze bune aptitudini sociale. Cadrele didactice pot veni in spijinul acestor elevi pentru a le explica ce se asteapta de la ei si cum sa se comporte in mod adecvat. Lista de verificare a aptitudinilor sociale se va dovedi utila. Increderea in sine si bunastarea sociala a elevilor pot avea o importanta egala cu rezultatele si aptitudinile lor scolare. Programul educativ trebuie deci sa tina cont de elev in totalitatea sa, adica de dezvoltarea sa sociala, afectiva, de varsta mentala si de competentele sale scolare si de aptitudinile de comunicare. Adolescenta este un stadiu de dezvoltare cu o anumita specificitate. In acesta perioada, tinerii se detaseaza de familia lor, se sustrag influentei parintilor si profesorilor si incep sa ia propriile lor decizii. Este deci esential ca elevii cu probleme de auz si de comunicare sa fie sustinuti si ghidati in acest stadiu de dezvoltare si de a beneficia de intelegere in ceea ce-i priveste. Adolescentii petrec mult timp vorbind intre ei intr-un limbaj propriu varstei si epocii lor. Elevii care prezinta o pierdere auditiva sunt dezavantajati din acest punct de vedere si ca urmare, socializarea lor este mai dificila, mai ales ca la adolescenta, tinerii depind mult de camarazii lor. In afara de cazul in care acesti elevi au un limbaj total (limbaj verbal structurat + limbaj mimico - gestual ) este necesar ca ei sa beneficieze de ajutor in comunicarea cu camarazii lor (auzitori, surzi nedemutizati). Personalul instructiv educativ si persoanele din jur , trebuie sa dea dovada de intelegere pentru ca elevii sa se simta confortabil cu colegii lor si cu personalul scolii. Consilierul scolar, dar si dirigintele si pedagogul pot sa-i ajute sa-si exprime sentimentele si sa discute problemele care ii preocupa. Consilierea parintilor este de asemeni foarte importanta . Drept urmare elevii vor putea in mai mare masura sa stabileasca raporturi bune cu ceilalti. Pentru o actiune conjugata a factorilor educativi, consilierul scolar poate oferi dirigintelui si celorlati factori interesati rezultatele investigatiilor sale precum si instrumente de evaluare. Dintre acestea enumeram:

FI DE EVALUARE INIIAL ...................................................................................... NUMELE ELEVULUI: DATA NATERII: COALA: PRINI: ADRESA: DIAGNOSTIC MEDICAL AUDIOLOGIC CAUZELE DEFICIENEI: VRSTA DE APARIIE: PROTEZARE: 1 EVALUARE PEDAGOGIC / CURRICULAR - Deprinderi instrumentale: -citit -scris -calcul -Capacitatea de comunicare verbal -Capacitatea de comunicare mixt -Capacitatea de comunicare mimico-gestual -Evoluia colar -Ruta colar -alte informaii semnificative:

2 EVALUAREA PSIHOLOGIC -Nivelul intelectual -Dezvoltarea senzorio-motorie -Dezvoltarea afectiv emoional -Integrare social

Data intocmirii fiei Psiholog

FI DE EVALUARE A LIMBAJULUI Nume i Prenume................................................................................................................... Data i locul naterii............................................................................................................... Adresa.................................................................................................................................... Diagnostic audiologic............................................................................................................

Cauzele deficienei ................................................................................................................ PROBE DE LIMBAJ / NIVELUL DE ACHIZIIE Evaluare fonematic Alctuire propoziii simple Punere ntrebri Executare comenzi dup labiolectur Alctuire povestire dup imagini Dictare dup labiolectur nelegere Text la prima vedere Vocabular Susinerea unei conversaii prin limbaj verbal Limbaj mixt Limbaj mimimicogestual Scala de cotare a performanei: 1 foarte bine 2 bine 3 mediu 4 suficient 5 insuficient

INIIAL 1

PARCURS 2

FINAL 1

Fisa de observare a dimensiunilor dezvoltarii sociale a elevilor

ELEVUL :

raspunde in mod voluntar la intrebari participa la discutii in grup mic participa la discutiile clasei este interesat de a invata cat mai mult intelege si urmeaza directivele este capabil sa munceasca singur cere explicatii, cand are nevoie este cooperant isi foloseste eficient timpul se face inteles de camarazii sai se face inteles de personalul scolii are relatii cu colegii sai

e acceptat de camarazii sai in situatii sociale are un cerc de prieteni are un prieten ( a) foarte bun (a) e sustinut de catre prietenii sai se stapaneste suficient se adapteaza la situatii noi e capabil sa-si stapaneasca mania si sa-si stapanesca frustarile se comporta corect in clasa se comporta in maniera acceptabila in afara clasei recunoaste si accepta diferentele isi asuma responsabilitati manifesta empatie are spirit de lider participa la discutii in grup mic intelege si respecta regulamentul cere explicatii cand are nevoie e capabil sa-si stapaneasca mania si sa-si depasesca frustarile se comporta corect in clasa are relatii pozitive cu ceilalti manifesta dorinta de a coopera , de a oferi ajutorul are un prieten foarte bun si / un cerc de prieteni se face inteles de colegii sai este acceptat de colegi se adapteaza la situatii noi gestioneaza starile de conflict. Investigarea integrarii si asimilarii in colectivitatea scolara a elevului deficient de auz presupune cunosterea valentelor sociale ale personalitatii sale. Dovezile sociometrice sunt foarte utile. Starea sociometrica a unui grup social, a colectivitatii de elevi, poate constitui un reper in orientarea profesorului, iar evolutia sociogramei rezultata din aplicarea periodica a testului sociometric un indice integrativ realizat de grup. Se aplica mai intai un test sociometric ca de exemplu: 1. Daca clasa ta ar trebui sa fie desfiinta, cu care dintre colegii tai de acum ai vrea sa mergi in alta clasa? De ce? 2. Numeste colegii de acum pe care nu i-ai lua cu tine in noua clasa. De ce ? 3. Cine crezi ca te-a ales (te-a nominalizat) la prima intrebare? De ce crezi ca te-au ales? 4. Cine crezi ca te-a nominalizat la a doua intrebare? De ce crezi ca nu mai vor sa fie colegi(e) cu tine? Se centralizeaza apoi raspunsurile intr-o matrice sociometrica si se exprima grafic distantele afective printr-o sociograma. Din sociograma putem citi : Tipuri de relatii socio afective ; atractiile reciproce ; atractiile simple ; atractii la care se raspunde cu respingeri ; respingeri simple ; respingeri reciproce. Statutele sociometrice : de lider informal, preferat partial, izolat, respins. Forta liderului informal, datorata fortelor sale intrinsece de orientare a energiilor grupului, poate fi folosita in favoarea procesului educativ.

Elevul respins, de obicei, este o sursa de conflict pentru grup. Comportamentul sau are adesea sindromul de excluziune. Fara simpatia camarazilor sai, el devine adesea agresiv; el poate fi atras in mijlocul elevilor cu ajutorul catorva responsabilitati care ii vor fi atribuite. Elevul izolat (marginalizat) face si el, de obicei , probleme membrilor grupului. Este nevoie de eforturi serioase pentru a-l integra in grup si in societate , trebuie sa i se exerseze capacitatile de asi face relatii. Pentru fiecare elev, apartenenta la grup este indispensabila pentru dezvoltarea sa socio afectiva. Surditatea , prin natura sa, franeaza comunicarea si poate impiedica in mod serios dezvoltarea sociala a persoanelor astfel afectate.Totusi, elevii care prezinta o surditate nu se prezinta toti la fel, fapt ce impune corelarea statutelor sociometrice ale elevilor cu informatiile obtinute pe alte cai: observarea, convorbirea, situatia scolara, analiza produselor activitatii, date de la asistentul social privind caracteristicile mediului familial etc.

BIBLIOGRAFIE Liliana Dragan si Anca Vacarescu _ Elemente de surdodidactica. Timisoara: Orizonturi Universitare, 2002
1. 2.

3.

Surditate si comunicare, Ghid pedagogic, 1992, Ministerul Educatiei din Ontario, traducere prof. psih. Maricica Botescu Asociaia RENINCO Romania, CENTRU DE RESURSE, 2005
PSIHOLOGIA ORGANIZATIEI MILITARE. MOTIVATIA. TESTUL SOCIOMETRIC - METODA DE CUNOASTERE A COLECTIVULUI DE ELEVI/STUDENTI MILITARI Psiholog Darius DURIGA*

- http://www.e-scoala.ro/psihologie/testul_sociometric.html