TEFAN CEL MARE

tefan al III-lea, supranumit tefan cel Mare (n. 1433, Borzeti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei ntre anii 1457 i 1504. Calitile umane, cele de om politic, de strateg i de diplomat, aciunile sale fr precedent pentru aprarea integritii rii, iniiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraia unor ilutri contemporani, iar, graie tradiiei populare, a fost transformat ntr-un erou legendar.

Moldova n timpul domniei lui tefan cel Mare

n vremea lui tefan cel Mare, Moldova se ntindea peste toate inuturile de la Carpaii rsriteni pn la Nistru. tefan cel Mare - dup Evangheliarul de la ranii rzei, proprietari de pmnt, erau chemai la Humor, considerat cea mai exact redare a solicitarea domnului la "oaste" n schimbul unor privilegii. domnitorului. Alturi de ei, un rol important jucau cetele boierilor, care veneau cu oteni de pe moiile lor, i cetele trgurilor, Domnie 1457 - 1504 alctuite din trgovei, care se puteau strnge mai repede n caz de nevoie. Oastea mare a lui tefan era deci o "oaste de Nscut 1433 ar", la vremea aceea puini fiind lefegii (mercenari). ara era aprat de ceti ca Soroca, Tighina i Cetatea Alb la Borzeti Nistru, cetatea Chilia la Dunre, cetile Hotinului i Sucevei la Nord, spre Carpai Cetatea Neamului, iar pe Siret Decedat 2 iulie 1504 cetatea Romanului. ara era stabil politic i bogat. Suceava Incursiunile pretendenilor la domnie rare, opoziia boierilor slab i buna securitate a drumurilor mbia pe negustorii Predecesor Petru Aron italieni, polonezi sau armeni, s treac prin Moldova de la Marea Neagr spre Liov (Lemberg) i invers, aducnd din Succesor Bogdan al III-lea cel Orb Orient mirodenii, covoare, blnuri, metale i pietre preioase Cstorit cu Evdokia Olelkovici iar din Apus postavuri i arme. Vmile culese de la acetia Maria din Mangop aduceau multi bani n visteria domneasc. Astfel se explic Maria Vochia cum a avut tefan mijloace materiale ca s lupte i s construiasc fr ncetare n lunga lui domnie. Cci el Tat Bogdan al II-lea trebuia s se bizuie numai pe puterile Moldovei, pe sprijinul vecinilor - polonezi sau unguri - nu se putea bizui, i unii i Mam Doamna Oltea alii voiau s aib sub suzeranitatea lor Moldova. Pericolul mare l reprezenta ns expansiunea Imperiului Otoman, care - dup cucerirea Constantinopolului la 1453 - de ctre sultanul Mehmed al II-lea Fatih i continua naintarea n inima Europei.

Conflictul cu Imperiul Otoman

Moldova n timpul lui tefan cel Mare

Spada lui tefan cel Mare Mohamed al II-lea nu putea lsa nepedepsit amestecul lui tefan n treburile domniei rii Romneti. De aceea n iarna anului 1474 trimise n Moldova pe beylerbeyi Hadm Suleiman Paa (Hadin Sleyman Paa), cu 120.000 de oameni, cu misiunea de a supune pe domn i a-i nimici oastea. tefan i organizeaz tabra n faa Vasluiului n locul numit Podul nalt i n ziua de 10 ianuarie 1475, nainte de a se lumina de ziu, ddu atacul pe neateptate. Marea otire a Turcilor se cltin i se destrm ntr-o nvlmeal cumplit. Locul mltinos, ceaa, necunoaterea terenului, mri tulburarea Turcilor, care se risipir. Dup alungarea Turcilor, tefan trimise o scrisoare n limba latin ctre toi principii cretini din Europa, vestindu-le marea izbnd i cerndu-le sprijin pentru ncercrile viitoare. Dar n afar de felicitri din partea Papei i a Veneienilor, ajutor nu veni de nicieri. Turcii se pregteau din nou s porneasc asupra Moldovei. Mahomed II lu comanda otirii turceti, ndreptndu-se spre Suceava pe valea Siretului, iar dinspre Nistru se ivir cetele Ttarilor. n codrul de la Valea Alb sau Rzboieni, Turcii covrir puterile Moldovenilor n seara zilei de 26 iulie 1476. Mahomed II atac cetile Suceava, Neamul i Hotinul, dar nu le putu cuceri. Aflnd c tefan pregtete o nou oaste, c Ungurii i Polonezii se apropie de graniele Moldovei cu ajutor armat, vznd c hrana se mpuineaz, c se ivesc boli n rndul otenilor, Mahomed II se hotr s se retrag. El prsi Moldova hruit de cetele lui tefan, fr ca izbnda lui s fi nsemnat supunerea rii i a domnului ei.

Sfritul domniei

tefan cel Mare n tabloul votiv al bisericii Sf. Nicolae Domnesc Iai

Mormntul lui tefan cel Mare i al soiei sale Maria Voichia, din gropnia bisericii mnstirii Putna Ultimii ani de domnie au fost ani de pace. Cel care spunea n actele scrise c este din mila lui Dumnezeu domn al rii Moldovei a zidit 44 mnstiri i biserici, conform tradiiei, dup fiecare lupt castigata o biseric. Btrn i bolnav de gut, i s-a amputat piciorul. Dup o domnie ndelungat de 47 de ani - neobinuit pentru acele vremuri - marele domnitor i-a nchis ochii la 2 iulie 1504. Iar prea tefan Vod l-au ngropat ara cu mult jale i plngere n mnstire la Putna, care era zidit de dnsul, jale era, c plngea toi ca pe un printe al su...(Grigore Ureche) n cursul domniei sale Moldova a cunoscut o nflorire fr precedent. Luptnd de la egal cu vecini mult mai puternici, tefan cel Mare a reuit s impun Moldova ca un stat cu drepturi aproape egale. Din nefericire, mrimea redus a populaiei i resursele limitate au fcut ca, o dat cu modificarea tehnologiei rzboiului (introducerea pe scar larg a armelor de foc, scumpe i greu de manufacturat) Moldova s nu mai poat ine pasul cu vecinii mult mai bogai.

Domnia lui Stefan cel Mare, de aproape o jumatate de veac, este cel mai frumos timp din istoria Moldovei. Niciodata tara n-a fost mai intinsa, mai bogata si mai respectata; niciodata faima domnului ei n-a strabatut atat de departe, provocand admiratia prietenilor si a dusmanilor; niciodata nu s-au ridicat atatea lacasuri civile si bisericesti. Evident, nu a fost numai lumina in cei patruzeci si sapte de ani de domnie. Pana sa-si asigure tronul ravnit de atatia, Stefan a trebuit sa faca si compromisuri. La inceputul lui aprilie 1457, intra in Moldova, pe valea Siretului, Stefan feciorul lui Bogdan, cel ucis de catre Petru Aron. Avea cu el o oaste de 6000 de oameni, dati de Vlad Tepes. Cu aceasta oaste a reusit sa razbune moartea parintelui sau si sa-si ia mostenirea. In lupta de la Dolhesti, pe Siret, armata lui Stefan a invins iar Petru Aron a fost silit sa ia calea pribegiei, in Polonia. Tronul castigat cu sabia trebuia insa intarit. Astfel ca la 4 aprilie 1459 Stefan incheie un tratat cu trimisii regelui polon Cazimir, prin care ii recunostea acestuia suzeranitatea si ii lasa stapanirea asupra Hotinului. In schimb, polonii se angajau sa nu-i permita lui Aron sa se apropie de hotarele Moldovei. Pentru a incerca sasi recupereze tronul, Aron a trecut in Transilvania. Acesta este motivul pentru care Stefan se decide sa atace cetatea Chilia, aceasta poarta a Moldovei care era in mana ungurilor. Prin cucerirea cetatii, Stefan urmarea nu doar un scop politic (o lovitura data sustinatorilor lui Aron) ci si un scop militar si economic. Chilia era impreuna cu Cetatea Alba cea mai buna aparare impotriva turcilor. Ea reprezenta si un antrepozit comercial de prima mana pentru ca aici se concentrau marfuri romanesti, unguresti, polone si rasaritene, iar vama luata de pe aceste marfuri ar fi constituit un important venit pentru vistieria Moldovei. In 1465 Stefan va reusi sa cucereasca Chilia. Intre timp el reia de la poloni cetatea Hotinului. Stefan a trebuit, in prima parte a domniei sale, sa plateasca tribut lui Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Primul lucru care se impunea, in campania impotriva turcilor, era scoaterea Munteniei din zona acestora de influenta. Din acest motiv indepartarea din scaun al lui Radu cel Frumos era inevitabila, si Stefan va urmari acest lucru timp de patru ani de zile, din 1470 pana in 1474. Conflictul a inceput prin pradarea si arderea Brailei, cel mai insemnat port muntean. Ca o replica, turcii au

trecut Nistrul in acelas an si au pradat orasele din aceasta zona. Actiunea lor de cucerire nu a avut insa succes deoarece Stefan fusese avertizat. Pentru a rezolva problema pe care o avea cu Radu cel Frumos, Stefan a hotarat sa puna in locul acestuia un protejat de-al sau, Basarab cel Batran. Lupta s-a dat langa paraul Vodnau si Stefan a iesit castigator. In schimb, protejatul sau nu a reusit sa pastreze tronul, astfel incat el a fugit din fata lui Radu care s-a intors o luna mai tarziu si a preluat tronul. In primavara anului 1476, sultanul insusi a pornit din Adrianopol, cu 150000 de soldati, pentru a-l invinge pe acela care sfaramase oastea lui Soliman. In Muntenia, armata lui Basarab s-a aliat si ea cu turcii. Soarta lui Stefan parea pecetluita. Mehmed aducea cu sine si un pretendent la tronul Moldovei, un presupus frate de-al lui Stefan. De acesta data lupta s-a dat la Razboieni, iar sultanul a fost nevoit sa se retraga deoarece nu a reusit sa cucereasca nici una dintre cetatile importante ale Moldovei. Impreuna cu armata ungara (sosita prea tarziu), Stefan a intrat in Muntenia si l-a izgonit pe Basarab, punandu-l in locul acestuia pe Vlad Tepes (1476). Dupa nici o luna Basarab s-a intors cu ajutor turcesc si l-a omorat pe Tepes. In vara anului 1484, Baiazid a reusit sa cucereasca cele doua cetati atat de importante pentru Stefan: Chilia si Cetatea Alba. Din acest moment Moldova putea fi tinuta de turci sub o continua amenintare. Turcii vor ramane aici mai mult de trei veacuri facand sa se simta din ce in ce mai tare stapanirea lor. Dupa douazeci de ani de lupte, Stefan si-a dat seama ca nu poate sa mai duca singur politica de rezistenta in fata turcilor fara sa-si puna in primejdie tara. In 1492 Moldova platea tribut sultanului Baiazid al II-lea. In anul 1504 Stefan s-a stins din viata ca urmare a unei vechi rani din tinerete, rana care nu i s-a vindecat toata viata. Mormantul marelui voievod Stefan cel Mare se afla la manastirea Putna.

Lista bisericilor ctitorite de tefan cel Mare

Aceasta este o list a bisericilor ctitorite de ctre domnitorul Moldovei, tefan cel Mare i Sfnt (1457-1504).

Judeul Suceava

Mnstirea Putna - 1466-1469 Biserica Alb din Baia - 1467 Biserica Sfntul Procopie din Bdeui - 1487, distrus n 1917 Biserica Sfnta Cruce din Ptrui - 1487 Mnstirea Vorone - 1488 Biserica Sfntul Ilie din Sfntu Ilie - 1488 Biserica nlarea Sfintei Cruci din Volov - 1500-1502 Biserica Tierea Capului Sfntului Ioan Boteztorul din Reuseni - 1503-1504

Judeul Neam

Biserica din Rzboieni - 1496 Biserica Adormirea Maicii Domnului din Tazlu - 1496-1497 Mnstirea Neam - 1497 Biserica Naterea Sfntului Ioan Boteztorul din Piatra Neam - 1497-1498

Judeul Iai

Biserica Sfntul Nicolae Domnesc din Iai - 1491-1492 Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari - 1493 Biserica Sfntul Gheorghe din Hrlu - 1493-1494

Mnstirea Dobrov - 1503-1504 Biserica Sfintii Voievozi din Cucuteni-1504

Judeul Botoani

Biserica Sfntul Nicolae din Dorohoi - 1495 Biserica Sfntul Nicolae din Popui - 1496

Judeul Vaslui

Biserica Sfntul Ioan din Vaslui - 1490 Catedrala Episcopal din Hui - 1494

Judeul Bacu

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzeti - 1493-1494

Stema lui tefan cel mare