1. Conceptul de integrare economic.

Esena i avantajele integrri economice internaionale Integrare economic o form complex de colaborare dintre state, manifestat n diverse sfere de activitate, pentru care sunt caracteristice interferene economice ale statelor partenere i care sunt marcate pe termen lung de interdependene de ordin tehnic, tehnologic i economic. Integrare economic proces de unificare a statelor pe baz dezvoltrii interdependenelor i diviziunii muncii ntre economiile naionale, interaciunea lor la diferite niveluri i sub diferite forme. Integrare economic cuprinde msuri destinate eliminrii discriminatorii ntre unitile Economice ce aparin unor state naionale diferite, sau absena diferitelor forme de discriminare ntre economiile naionale. Avantajele integrrii: permite membrilor si s participe mai activ la schimburile economice internaionale, valorificarea mai eficient a piee comune i proprii; rezolvarea mai leger a problemelor de politic comercial; ofer folosirea avantajelor economiei la scal; integrarea accelereaz reformele economice i procesele de macrostabilizare; integrarea ofer accesibilitate mai mare a agenilor economici la resursele economice care sunt repartizate neuniform; gruprile regionale sunt atractive pentru investiiile strine dect economiile luate individual. ISD-urile sunt nsoite de transferul de tehnologie i de tehnici de management moderne; depirea subdezvoltrii; intensificarea concurenei; crearea unor medii favorabile de politic extern, asigurarea securitii comune; consolidarea democraiilor.

2. Factorii determinani ai integrrii economice. Factorii determinani ai integrrii. 1. Nivelul apropiat al dezvoltrii economice i al gradului de maturitate a economiei de pia a rilor integrate; 2. Prezena hotarelor comune, prohimitatea geografic, legturile economice, tradiiile istorice ale relaiilor economice; 3. Existena unor probleme comune n faa statelor membre (comerciale, financiare, ecologice, militare, politice etc.); 4. Voina politic a populaiei; 5. Compatibilitatea valorilor de baz; 6. Promovarea intereselor STN (societi transnaionale); 7. Efectul demonstrativ; 8. Efectul domino.

3. Tipuri i forme de integrare economic Forme ale integrrii economice: Acorduri comerciale prefereniale Zona liberului schimb; Uniunea vamal; Piaa comun; Uniunea Economic i Monetar; Nivele ierarhice de integrare: Corporativ; Ramural; Naional/statal Teorii ale integrrii economice internaionale Teoria neoliberal (neoliberalismul) /1950 - 1960/ Reprezentani: Vilhelm Repke, Morris Al Ideea de baz: fenomenul integraionist este i trebuie s fie rezultatul crerii i funcionrii libere a pieei i a concurenei libere; 6. Teoria corporatist (mijlocul anilor '60, sec. XX) Adepi: Iu. Rostoy, S. Rolf Ideea de baz: la baza proceselor integraioniste stau companiile transnaionale 7. Teoria structural Promotori: Alfred Marchal, F. Perrou, G. Miurdal Ideea de baz: n rezultatul integrrii apare o structur calitativ nou; 8. Teoria neokeynesist (dirijismul) /anii '70 sec. XX/ Adepi: R. Kuper, Ia. Timbergen Ideile de baz: neokeynesitii considerau c problema principal a colaborrii economice internaionale const n evitarea limitrilor n calea REI. Ei pledau pentru pstrarea libertilor maximale pentru fiecare ar integrat. Integrarea economic, dup ei, trebuie s fie nsoit de crearea unor structuri instituionale care s dirijeze noile structuri create. Dintre alte teorii, modele, curente, coli: modelul integrrii graduale, integrarea particular, Europa cercurilor concentrice, Integrarea difereniat 4. 5. 9. Teorii ale integrrii europene Teorii ale integrrii europene: A. Zona economic a liberului schimb (asociaia liberului schimb); B. Uniunea vamal; - uniunea vamal perfect; - uniunea vamal imperfect; - uniunea vamal cu tarife prefereniale; C. Pia comun; D. Uniunea economic i monetar.

10. Integrarea Economica in America de Nord. NAFTA: prevederi, principii, obiective, structura instituional

Structura instituional a NAFTA: Comisia pentru Liber Schimb; Secretariatul; Comitetele NAFTA i grupurile de lucru; Comisia de cooperare n domeniul forei de munc; Comisia pentru cooperare n domeniul mediului; Banca Nord-American pentru dezvoltare; Comisia de cooperare cu statele vecine. Acordul nord-american de liber schimb, semnat in decembrie 1992 si ratificat in 1993 de catre SUA, Canada si Mexic, a intrat in vigoare la 1 ianuarie1994. Prin NAFTA se realizeaza cea mai mare zona de liber schimb din lume, cu o piata ce se poate extinde de la 390 de mil. de consumatori, cat numara in prezent, la peste 700 de mil., in conditiile in care mai multe tari latino-americane si-au manifestat interesul de a intra in aceasta organizatie. NAFTA este primul acord ce implica fluxuri comerciale libere, la un ansamblu regional, reprezentat de doua tari puternic industrializate (SUA si Canada) si o tara in curs de dezvoltare (Mexic). NAFTA reprezinta un bun exemplu de cooperare - cu reflexe la scara mondiala - intre Nordul industrializat si Sudul in curs de dezvoltare, intre care exista un puternic decalaj economic evidentiat de urmatoarele coordonate: - SUA detine 90% din PIB-ul acestui organism economic (peste 7500 de miliarde dolari), in timp ce Canada are o pondere de numai 6%, iar Mexic de 4% - din cei aproximativ 390 de mil. de consumatori cat are aceasta piata, 265 de mil apartin SUA - Canada si Maexic sunt dependente de piata americana in proportie de 75% pentru comertul lor exterior - agricultura (sector primar) detine o pondere de numai 1,7% in produsul intern brut al SUA, fata de 7% in Mexic - nivelul salariului mediu in Mexic reprezinta circa 10% din cel din SUA Principii: - clauza natiunii celei mai favorizate: Principiul clauzei naiunii celei mai favorizate prevede c orice facilitate acordat de un stat membru al Organizaiei Mondiale a Comerului n favoarea altui stat membru, se extinde obligatoriu tuturor statelor membre - acesta fiind principiul nediscriminrii n comerul internaional. - tratamentul national: presupune o atitudine egala fata de bunurile de import si cele autohtone, cel puin dup momentul ptrunderii bunurilor de import pe pia. - asigurarea transparentei. Obiective: 1. eliminarea progresiva a taxelor vamale si a barierelor comerciale; 2. stimularea concurentei loiale in cadrul zonei de liber schimb; 3. cresterea oportunitatilor de investitii pe teritoriile statelor participante, inclusiv prin acordarea unei protectii sporite investitorilor, fata de practicile discriminatorii din tarile participante; 4. asigurarea unei protectii adecvate si efective pentru drepturile de proprietate intelectuala pe teritoriul partilor; 5. stabilirea unor proceduri eficiente de reglementare a diferendelor privind comertul si

investitiile; 6. recunoasterea dreptului fiecarei tari de a adopta standarde proprii in domeniile sanatatii, securitatii sociale si mediului inconjurator, chiar in fluxurile de bunuri, servicii sau investitii; 7. crearea unui cadru propice cooperarii trilaterale, regionale si multilaterale, in scopul extinderii ariei avantajelor ce decurg din acest acord. Structura institutionala: COMISIA DE LIBER SCHIMB: - institutia centrala a NAFTA - cuprinde reprezentantiai celor trei tari membre la nivel ministerial (ministri comertului); - rol: supravegheaza aplicarea acordului si activitatea celor 30 de comitete si grupuri de lucru ce functioneaza in cadrul NAFTA, precum si de a contribui la reglementarea divergentelor legate de modalitatile de interpretare a prevederilor acordului. SECRETARIATUL DE COORDRONARE A NAFTA: - sprijina Comisia in activitatile ei; - depozitarul oficial al dosarelor de lucru. COMITETE SI GRUPURI DE LUCRU: - au fost infiintate in scopul facilitarii comertului si investitiilor si pt a asigura implementarea efectiva a prevederilor acordului; - isi propun dezbaterea problemelor specifice, cum sunt: - armonizarea regulilor de origine si formalitatilor vamale; - comertul cu produse agricole si subventiile acordate agriculturii; - norme tehnice si stanadarde industriale; - achizitii guvernamentale; - circulatia transfrontaliera a oamenilor de afaceri. - intocmesc rapoarte anuale pe care le prezinta Comisiei de Liber Schimb; - au rolul de a facilita procedurile de implementare a acordului; - analizeaza posibilitatile de liberalizare sporita a fluxurilor comerciale intre statele membre; - pot favoriza dialogul asupra unor probleme aflate in litigiu, pt a evita, pe cat posibil, recurgerea la procedurile standard de solutionare a diferendelor comerciale si a unor aspecte financiare