Noi, amintirile (Coloana a cincea) Amintirile vorbesc n oapt Sub pietrele roase de timp, Rmie ale templelor Distruse

de privirile ngerilor deczui. A cincea coloan nc tremur ubrezindu-i fundaia n lacrimile oamenilor uitai De dor i de pasul ctre Un mine pierdut n ceaa dezndejdii. Amintirile se renasc n oapt n memoria aproape mut A zidurilor amorite De linite i de mucegai. Dar se aud strigtele Neputinei sfiate de dorina De a tri, dincolo de tcere. Noi, amintirile, ucise cndva De uitare, ateptm Lacrimile primverii ascunse n contiina muritorilor rutinai, Blazai i rtcii n gri pustii, n trenuri fr destinaie, n plicuri sigilate, netrimise. Noi, amintirile vrem glas i lumin Pentru a vesti naterea Celei de-a asea coloane. 14-15 iunie 2012