Voi, oameni de zpad De ce attea ntrebri C nu am fost, c nu mai sunt i-attea gnduri au urmri n paradisul muribund?

C nu mai sunt ce-am vrut s fiu ndestulat cu ndoial, Priviri ce lcrimau pustiu i-un gol ce nu-l mai pun la socoteal? De unde vin attea ntrebri? Cuvintele-mi rmn paralizate-n glas; Rspunsul crud e pleav pe crri Zbtndu-se agonic sub fiecare pas. C nu am fost, c nu mai sunt Secunde desenate n pcat? C nu rspund chemrii prului crunt Pe sufletu-mi mereu resuscitat? Din a cui via s v dau rspuns Avidul ego, hd s-l mulumeasc? Am doar ispite necate-n plns, Trzii sperane ce nu vor s-mi plteasc. De ce s m dezbrac de tain i trupul vlguit s nu miroas-a Rai? Nenelegerea e singura mea hain Cu cptueli de vin, de iarn-n luna mai. Azi, ca i ieri, cu visul sugrumat Purtat n pai de vals, pe brae de tenebr Am vrut s cnt i m-ai mpiedicat Voi, oameni de zpad dezgheai de febr. Gabriel Dragnea [Adjudeanu ]