DETERMINAREA UMIDITATTI AERULUI CU AJUTORUL PSI V ULUI ASSMAN

Paramelrii principali ai aerului umed sunt: presiunea, temperature, umiditatea, greutatea specifica, volumul specific si entalpia. Lucrarea'pres upune ins usirea noti u nilor, de catre studenti, predate la curs si determinarea umiditatii aerului din laborator.

PSIHOMETRUL ASSMAN

Precizia masuratorilor este functie de viteza de deplasare a aerului. De aceea, pentru masuratori mai exacte se utilizeaza psihometre de aspiratie.tJn astfel de psihometru este psihometrul Assman. El este format din doua termometre cu mercur, unul fiind uscat, celalalt umed. Reyervoarele termometrelor sunt protejate de aparatorile -5 metalicel care sunt montate excentic in tuburite z-Tuburile 2 sunt insurubate de inelul 3, necomunicand cu aparatorile 6 1, asfel ca intre aparatorile 1 si tuburile 2 se formeaza un strat de aer ce'impiedica incalzirea rezervoarelor. Aparatorile 1 sunt legate de tubur 4 care dir'rjeaza aerur la ventiiator ce este pus in miscare de un resort. ventilatorul 4 lslira aerul prin apararorile 1 cu o viteza de aproximativ 2,5m/s, aer care intra apoi in tubul 4 si e refulat prin oriflciul
6.

Rezervorul unuia din termometre este mentinut umed de tifonul imbibat cu apa. Aerul umed va circula in jurul rezeryoarelor termometielor, termometrul uscat va temperatura aerului urhed, pe cand cet umed va lndaa indica temperature apei continute in tifon. circulatia aerului din jurul termometrului umed produce evaporarea apei care se afla.ra suprafata tifonurui (numai daca aerul umed nu este saturat). Evaporarea ape.i va fi cu atat mai intensa cu cat aerul carb circula in jurul tifonului este mai uscat (cu cat presiunea partiala a vaporilor de apa este mai mica). Deoarece evaporarea absoarbe o cantitate de caldura egala cu cantitatea de evaporare a apei, luata in primul rand de la apa insasi, iezulta ca temperatura tjfonului umed va scadea. Daca temometrut umed nu primi ar caldura de la o parte din stratul de aer inconjurator, temperatura tifonutui umed ar scadea pana la o valoare egala cu temperitura de saiuratie a apei la o presiune egala cu presiunea partiala a vaporilor de apa continuti in aerul urned examinat, adica

latemperatura punctului de roua, la o presiune partiala data a vaporilor de apa. Masurind ternperature punctului de roua si gasind presiunea de saturatie a 'vaporilor de apa,.care corespunde acestei iemperaturi (cu ajutorul unui tabel sau a unei diagrame in care esie data relatia ce,.exista intre l" si r" ale apei), se poate determina,presiunea partiala a vaporilor de apa continuti in aerul umed, deci se afla umiditatea aerului. r{ Totusi, in realftate, diferenta cile apare intre temperatura apei din tifonul umed' cand el este racit, si temperatura aerului ambiant froouce un aport de caldura tifonului umed din partea straturilor de aer vecine. Rezutta ca echilibrul (constanta temperaturii tifonului umed nu se stabiteste la temperatura de roua, ) ci Ia o temperatdra cu ceva mai mare. Aceasta din urma se numeste temperatura tifonului umed. Diferenta dintre temperatura fu a termometrului uscat si temperatura tum d termometrului este proportionala cu umiditatea aerutui: cu cat lmed aerul este mai uscat, cu atat este mai mare diferenta tr- tum. tn cazut in care aerul este saturat cu vapori de apa, avem tu = tum deoarece presiunea partiala a vaporitor de apa continuti in aer este egala cu presiunea de saturatie a vaporilor de apa la temperatura tu. forma de diagrama sau sub forma de tabele numite tabele psihometrice. Diagrama este realizata langa aparat, pe carc, si pot fi citite varorire umiditatii. Se va determina umiditatea aerului cu ajutorul psihometrului folosind relatia psihometrica, tabelele psihometrice ,i oiugru r*. r $e introduce tifon sau material textil umed la ^Z rezeryorul unuia din termometre; o ge comprima arcur ventiratorurui, punandu_se in miscare ventilatorul;
o

Variatia continutului in apa a aerului d, in functie de temperaturile a fost stabitita in experiente alecaror rezultat sunt date sub

tu

si

tum,

termometre
a

La intervale de circa 4 minute se citesc indicatiile celor 2

laborator;
a o
o

se vor efectua minimum cate 5 citiri in minimum 3 locuri din se calculeaza umiditatea rerativa prin cele 3 metode; Rezultatele se trec in tabel; se trag concluzii asupra cetor 3 metode de determinare a umiditatii

relative.

Calculul

erorilor:

Fie Nt' Nz, Ns- valoarea determinarilor executate. se calculeaza valoarea medie a determinarii cu relatia.

,A/ me4tu
,.

,r
ll

unde:
a
,a

/V
n

- numarul determinarilor. Se calculeaza apoi diferenta:

-ff,*Nr*...+ffs;

Al 5
A2

ff,1,.a
medl

-Arr
-Ir{
z

-N,

Atunci aceasta *,or,."

,.*i]"i"f, U{r;{,:;",

Lr-

;r:i)
Determinarea umiditatii relative

Se calculeaza eroarea retativa pentru cele 3 metode si se vor trage concluzii asupra exactitatii lor. Tabel: Determina -rea locului unde se face determinarea

Nr. Crt.

Tempei-afur
d

Temp eratur
a

termornetru lui uscat

termo

ps USC

laborator Catedra laborator Fereastra laborator

Usa I zt.z l-z ^s 20.e I zr.as

20.8
1
21 .6

[mmHg]

Tabela psihometrica:

Functie de temperaturile celor 2 termometre din tabelul de mat jos se extrage valoarea presiunii ps ce va fl utilizalla calcule.
'{

LOrr

TERt''l

O M F'l'R t J

U.SCAT

("C
IO | 9,20
I

r0'il t7 1: 14 rsdro fi
I00

1g rg 2D 27 zZ

t3 24 25 76 27 28

t"c
l0

t1 I v.u
i

8t

100

ll
t2

t7

A.5l
1,23

78 E9 t00 69 79 90 1U0

rJ i

l3
t4

l4 I t.93 60 10
r5
11,78
t

l6
t7

3.63

,t .53
t 5,17

I8
19

16.17 t 7.23
18.65 19.82

70 27

)',
23

?t.07
22.38

u
26
1,i
28

z5 J5,76

79 90 100 52 61 71 80 90 100 16 51 63 7L 8l 90 t00 _19 47 55 64 T2 8r 90 t00 34 4t 49 56 65 73 8Z 9t t00 29 36 43 50 58 66 74 82 gl t00 7.4 30 J7 44 5t 59 66 74 E3 9t t00 20 26 32 39 16 53 60 67 7s 83 91 100 t6 22 28 14 40 47 54 6t 68 76 84 s7 100 13 IE 71 30 J6 42 c8 55 62 69 76 84 92 t00 l0 15 20 26 31 37 43 .{9 56 63 70 77 g4 92 100 7 12 t7 72 27 32 37 42 50 s't 63 70 77 g1 92

t5
l6

tl
l8
t9
20

zl
77

z3
71

r00

75 26 11 at 23

]5,?l
26,74
78.35

5 9 t4 1924 3J404652 586471 7g85szr00 3 7 rr' 16 :r ?5 30 36 41 47 s7 s? 65 7t 't8 85 el 100 1 5 911187227 323742 485351 6572 738591100

't

\...'

DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE SCHIMB DE CALDURA LA RADIATb4P=

instala

Radiatorul e-stg compus din 12 elementi cu suprafata de radiatie a fiecaruia de 0'22m2- Elementii si cilindrut C, sunt plini cu apa introdusa prin conducta Cz in care se afla termometrul Ie ale carui valori pot fi citite la panoul p unde se afla indicatorul tz.Apa din cilindrul Cr este incaliita cu rezistenta R, iar ternperafura acesteia este redata de termometrul Tt laindicatorul /, de pe panoul:P' TensiYnea, respectiv intensitatea curentului sunt citite la voltmetrul v, ampermetrul A. ln circuitul etectric se mai'afla un rheostat Re pentru modificarea intensitatii curentului electric- Alimentarea cu energie electrica se realizeaza de la o sursa cu tensiunea de ZZOV. Prin incalzirea apei din cilindrul C, volumul specific al acesteia va scadea realizandu-se circulatia naiurala prin elementii radiatorului dinspre partea superioara a acestora catre cea inferioara, deci se realiz.eazao deplasare a apei calde prin acesti elementi. Va avea loc procesul de transfer de caldura prin convectie de la apa fiarta la peretele elementului, urmat de cel de conductie prin

aceasta si din nou convectie de la element catre rnediul ambiant. pentru a nu influenta transferul de caldura, cilindrul c este izolattermic. Mod de tucru.

Nr.

se verifica daca radiatorul e.ste plin cu apa; se executa montajul electric conform schemei; se cnnecteaza instalatia la sursa de alimentare cu energie electrica; cu ajutorul reostatului Re (initial Ia rezistenta maxima) sJ stbileste valoarea intensitatii curentului electric la care se efect ueaza prima deterfninare; se citeste temperatura aerului din laborator, [a un termometru situat la o distanta suficieni de mare de radiator; se urmareste cresterea temperaturii apei din radiator citindu-se valorile indicate de termometrele Ir si Tz, facandu-se media aritmetica a acestora sau se asteapta pana regimul termic s-a stabilizat "'---- (Tr = Tz); \' ' se noteaza valorile pentru tensiune si intensitate; se modifica intensitatea curentutui ta o alta valoare prin intermediut reostatului Re, notandu-se toate vatorile inclusiv temperaturile pentru noua valoare a intensitatii curentului electric; pentru fiecare valoare a intensitatii curentului electric se fac cate sase citiri ale celorlanie marimi electrice si termice; marimile citite se trec in table-

llAl
10
11

crt.

UM
22{J

s [m']

trn.o ['C]

t""' ["C]
18 19

otw

K [W/

m'. grad]-

1. I
2.

20
21

22A

12

220

22

20

ln tabel tneo ost (T; stationar.

Tz)/z sau

tmeo

Tt

Tzdaca se ajunge la regimul

cantitatea_de cardura preruata de ra sursa erectrica va fi data de radiator e - K . S . (tmeo _ tae,). Deci,

q = P = {Jl, cea

^.t
adica

(tmeo-tr.') =(JI,

ll=

UI

S(r-* - t *.)

Pentru o valoare a intensitatii curentului electric (ex./r) vor fi sase valori ale lui K. Deci, coeficientul global de transfer de cardura va fi:

Kr:

K, + K= + K, + Ko-+-Kr..+ Ko
\r

Similar se vor obtine Ku, Krtt, Ktv, Kvpentru lz, ls, Iq, ls. Atunci qoeficientul global de schimb de caldurala radiatoare va fi:

K.
Functie de

Kr -/., + Ka - I, * Ko, .1, + Kff .In * Kn -I

/,+Ir+Ir+Io+1,
tmec SO V3

obtine o curba a lui K de forma:

K
'.g.

Elementii radiatorului utilizati la experienta sunt din fonta. Daca radiatorul este executat din alte materiale (otel, aluminiu, etc.) se vor obtine alte valori pentru K, iar curba K-tmeo va avea o alta alura.

auxiliar al vasului de absorbtie. Pentru absorbirea dioxidului de carbon se utilizeaza solutie apoasa constand din 33% greutate KOH si 67% HzO. Solutia se obtine dizolvand 5009 KOH intr-un litru .: de apa distilata. Ca reactiv pentru absorbtia oxig-enutui se intrebuinteaza sotutie alcalina de pirogalol CoHr(0H)r. oxidutui de dlrbon este utitizata sorutie amoniacara de

","*rrti,lTJ"l?]orbtia
Se umpte vasul de. nivel 2 (ng.1.) cu lichid. Se inchid robinetele a, b, c, si se deschide robinetul cu trei cai 7, istfet ca biureta sa comunice sa comunice prin tubul de distributie 3 cu atmosfera. Se umple biureta gradata cu lichid prin ridicarea vasului de nivel si apoi se inchide robinetul 7, intrerupandu-se in tetrit legatura cu atmosfera. Dupa ce vasul de nivel 2 se coboara ""urt" p" rn"r", se deschide robinetul-a, dintre vasul de absorbtie 4 si tubul de distilaiie s,;i aerul din vasul de absorbtie este aspirat in biureta gradata, in locul lichidului care trece in vasul de nivel. In momentul in care reactivut a ajuns in oreptul semnutui de sub robinetul a, se inchide robinetul. Pentru vasele celelalte se repeta operatiunea de umplere.
'

--';

Luarea probei de qaz

Luarea probei de gaz pentru analiza trebuie facuta dintr-un loc unde compozitia gazelor refiecla procesul de ardere si unde este exclusa influenta factorilor ocazio na I i.

tegatefi ffintj'?,'.,* legat cu tubul pentru priza gazelor. creano fi o diferenta de nivel intre vasul 1 si vasul 2, lichidul din interiorul vasului 1 se scurge in vasul 2 si inlocul lichidului patrund gazele de ardere. lnchizand cu o clema capatul tubului de cauciuc, se izoleaza in \ vasul 1 o cantitate de gaz. Conditia prinbipala impusa ..'| sistemelor de captare a probei de gaz \f vt este invariabilitatea compozitiei v* ,.f probei de gaz. -^ Determinarile se efectueaza --t' conform principiului de functionare fig. 3 descris la aparatul ORSAT. Captator pentru prc:ba de gaze

i:':3!;ili,i:,?l'i'ft :-#3f :ffi

lii$:?'3-o:ililJff

ln mare' .@*qolitia gazelor de ardere uscate este: coz, oz, co si azotut .adus de aerul atmosferic utilizat pentru ardere. prin analiza gazelor arse, cu " ajutorul a para tul ui o RSAT, se ina participatiile votumetrice (in procente) .qetgrm de coz, oz, co, procentul de Nz determinandu_se prin diierenta: Nz = 100 - COz Oz _,CO t%1. (1) Coeficientul de exces de aer 3E determinb poinino de la relatia de definitie:
f_,.

L In,in
Q)

in care.

a-

b'
unde:

Dar.

- cantitatea de aer teoretic necesara pentru ardere,in tNm'1Nml combustibir sau [Nm'/Kg] combustinit; L - cantitatea reata de aer iolositala arOerea combustibitului, in [Nm3/NmJ combustibir sau [Nm'/Kg] combustibir.
Lrr,in

L=Lmin+Vu
VL

a'

Asadar:

[Nm3iKg] combustibit.

- cantitatea

de aer in exces, in [NmsiNm.] combustibit sau

Q=

(4)

-V,

Aerul total L folosit ia ardere poate fi calculat in functie de cantiatea de (Nz) din gazete arse, stiind compozitia aerului uscat in volum e: 21% Oz si 79o,/o Nz.

=gl

Lunde:

!:-.y
100

(5) tr/rc

0,79

b. Vsr* _ volumul

gazelor de

ardere.
6

Aerul in exces Vr se determina in functje de procentul de oxigen din gazele de ardere, cu observa!" * oxigenui oin gazele ardere provine in cazul arderii incomplete, atat din oxigenul in "u"i"r cat si din oxigenul ramas disponibil prin oxidarea incompleta a carbonului. Deoarece la 1m, cb in gazele arse ramane diponibil 1m3 Oz, rezulta:

VL=

02

-\rfro
r00

Y7

I 0 r27

gr-rc

(6)

lnlrcuind valorile lui L si Vl in relatia (4): N2

q-

Nz 7 r^ -0,79 0,21
'

0,79

unde, tinand seama de relatia (1) rezufta:

Q=

l00rcq -02_co
in

100 CO, 4,7902+ 0,Sg (7) CO Aceasta relatie'este'valabila pentru azot sau care contin cantibti.n*gru"[ir;;;, combustibilit care nu contin oxigen si
Fractiu n ea de carbon

dr piul-oiij"t,

aceste substante.

c- vt%l

Co

coRoloo%

- indicere caracteristic

arderii incomprete

cunoscand compozitia volumetrica a gazelor rezultate din ardere se poate specin"" J"="llr arse cu fo,rnurere cunoscute de ra " Determinarea contjnutuJui oz, coz, co si a excesurui de cu relatiire prezentate functie aer se efectueaza de varorireo'otinute

nJrlffffiHilftea

experimentar.

DETERMINAREA COMPOZITIEI GAZELOR DE ARDERE CU AJUTORUL AN DE

Analiza gazeror de ardere indica procentur de gaze combustibile care se gasesc in gazele arse (adica gradul de perfectiune al ardeiii din punct de vedere chimic) si permite determinarea excesului de aer. Aparatul cel mai des intalnit este analizatorul de gaze ORSAT. Un anumit volum (100 cm") de gaze arse este adus succesiv in contact cu diferiti reactivi. Primul reactiv absoarbe numai dioxid de carbon, al doilea oxigenul si al treilea oxidul de carbon. Determinarea participatiilor volumetrice a fiecarui component (COz, Oz si CO) in gazele arse se reduce deci la masunarea votumutui de gaz absorbit de fiecare reactiv in parte. Biureta 1 , de 1 0O cm3 este gradata. Pentru a atenua variatiire de temperatura ete asezata intr-un tub de sticla cu apa g. Biureta este in comunicatie, pe la partea inferioara, cu un vas de nivel 2. Vasul de nivel este umplut partial cu un lichid compus din apa acidutata cu putin HCI sau apa saturata cu Nacl si cororata cu cateva picaturi de metilorange. La partea superioara, biureta este in leoatura crr trhrrr dp lesatura cu tubut de

Fig. I Aparalul ORSAT distributie 3. Acest tub pune J;1?:'g1t'3'btureta biureta fie cu fiecare dintrevasele de 'r 4, 5 si 6, care contjn reactivi, prin robinetele a, b, c, fie cu atmosfera sau cu proba de gai, prin robinetul cu trei cai 7 . Fiecare din cele lrei vase de absorbtie se compun din doua tuburi de sticla: tubul de absorbtie 1 si tubur auxiriar 2. Acestea comunica intre ele prin partea Oe 1.os (fi9. 2.). Tuburile auxiliare 2, in care se acumuleaza solutia respectiva cand tubul de absorbtie se umple cu gaz, sunt astupate cu cate un dop de cauciuc prin care trece un tub scurt de sticla care face lagatura cu balonul de cauciuc 4. Balonul are scooul de a inmagazina aerul dislocat prin intrarea reactivurui in ilour

absorbtie --.ffi

Fig. 2 Vas de absorblie

DETERMN{AREA DEBITIJLUI DE G AZE CIJ AJUTORUL ROTAMETRELOR IDIAFR{GMEI

Debitul d* gazc'se va determina cu roumetre si diafragme calculandu-sc erorile
din cadrul experientelor.

Rqfpme!l:d;'
In canducta I se afla plutitonrl 2. Ganfi al canri debit frebuie masurat se deplase"au de jos in sus, ridicand plutitarul pana cand greut"atea lui va fi echilibrak de diferenta de presiune a curenhrlui de Rurd inainte si dupa plutitor. Tralfimea de deptasare a plutitorului va fi proportionala cu cantitatea de fluid care se scurge prin conducta l. Rotarnetrele sunt ' gadate, debir*l de fluid fiind dat de inaltimea la care se alla plutitorul, ineldsrs Ia care se frce citirea. Ele sunt pentru diverse fluide (apa,'aer etc,). Fluidele pentru carq nu sunt realfzate rotamefe speciale pot utiliza alle roiasetre" iar debitul se va salcula cu relatia: Figura

* I

[.
* - numarul
de

Q=K'n'10-'[*'/bJ,unde:
didziuni citite
p rotameu-u;

K:,{n) -

din diagrama data de furnizorul apararului. re {P!,a fqp.qrLl:

Masurarea debitelor fluidelor in 'conducte cu ajutorul diafragmeior se bazeara, pe variatia energiei potentiale a fluidului la scurgerea lui prinu'-o sectiune transversaia artificial'ingustata a unei corducte. Diafragma I, montala ca in figura 2, producc o reducere a sectiunii avand ca urmare o crestere a viiezei de curgere in sectiunea dia&ag&ei. Cele doua tuburi manomeb-icc 2 si 3 reunite, constituie un manometru dilerentiai care masoar:t diferenta dc presiunilor fluidului inainte si dupa diaftagma.

Debitrnetml de

la mina

.Fignra2.
Aceasta diferenta de presiune ( presiunea diferentiala) este proportionala cu viteza gazului si sen'este ia determilarea debitului.

Relatia de calcul utili'ata este:

.t, V

q,E,dz
-_.fi-

$,799

:,'K o [*',/h], in cffc:

tabelul 1;

. V - debitut de fluid, mnsru?t in [m%]; o h - presiunea diferential4 rnasurata in [mm col. I{:O] sau [ton]; c - coeficientul de debit; se determina din diagrama de mai jos functie de ' coeficientul de contractie m, unde m: (dlDf; . D - diametnul conductei [cm] , [d:3gmm]; o d - diametnrr orificiului diafragmei [cmJ, (d=34mm) o e - coeficientul de corectie pentru e4pansiune.Pentru h: 100 [mm col=Hg] si m S 0,3 , e: 1,0 sau se citeste din diafragma in functie de h si m utilizand datele din . o
y-grzuteteaspecificaaaemlui: p - g: T:1293 LKd m'J; Kp - coeficient de corectie pentru eompresie Kp : 1,I.

Tabelul 1: Cogficigoful de corectie 6 pgotnr Presimea absoluta

Presiunea diferentiala

Ruidul de lucru este aerul produs de compresor. Se vor efechn 6+10 masuratori, lpsatinandu-se constaflta presiunea din rezervorol *-presonrlui, O.oO,t frccJ masuratoare. Debirut masutat la rotamebrr este d.at de fluna debitelor citite la
relatia:

Debitul mediu determinat cu rotametrele cat si cu diafragma va fi calculat cu

fiecare rotametru.

1-.

ts, oi'l
Z.

;'i -I-n mod normal' debituJ deterninat prin calcul

tfy.at Qo cu rotametrele rrcbuie sa fie egal cu cel ",ili="d ;"ild-a;.ir*ru;;;;utata

cu retatia:

r=Q" unde:

fl *:'

Yn2

Q*

x too[',r"],

Q-

este debitul cer mai mic dinhe

Qrsi a*,

DebituI total

masurarea debifului de apa se vor utili,a rotametrele specifice acestui fluid. fi obtinut tot prin 'a t roate rotamerere. Peatru rofameEele din laborator K:1. Reanlatele obtinut'e Pe cale sunt tecute in taberur 2.

la

G"*d ilG;; o#ffi

"rp"ri."ntara

Tabelul 2:

.{

DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC A.L AERULUI

Cons id erati i qe neral e: Exponentul adiabatic k al unui gaz este raportul intre caldura specifica la presiunea constanta cp si caldura specifica la volum constant cv.

.k.:L

CY

i"ig- i creeze o supraprestune (eventual o depresiune) fata de presiunea ahnosferica, intr-un recipient B, supr?presiune citih la tubul rtanorrlefic cu mercur M. La inceputul experientei robinetul cu trei ai r se afla in pozitia de a asigura legafura iffie pompa, recr'pient si fubul manometric. Nu va exista nici o diferenh denivel deoarece pompa.este

Cunoasterea lui k permite determinarea prin calcul a'caldurii'specifice la volum constant e, greu de determinat experimental. E:perimentul -adiabatic k depinde.de natura gazului. Apanatul pentru determin aftE. exponentu ui adiabatic constituit dintr-o pompa p capabita sa
I

T,-Tr-T,

oprib.
Se pomeste pompa si se roteste robineful asffel incat se inchid comunicarile intre pompa, recipient si fub manometric. Se opreste pompa. Se citeste diferenh de nivel indicata de tubul

Fig. ? I-2
2-3 3-4
4- 5

- conrprcsic acligbatic5: - ttrcirc izocor[;

manomefic.

Selasa3+5minute

5-l

destindere adiabaticl; incAlzirc izoc<ir6 ; revcnire h condi$ile ini1iale.

sa se stabilizeze aerul din recipient. Se roteste robinetul r punandu-se in legatura recipientul cu tubul manomefic. De aceasta data dibrenta de nivel va fi mai mica debat cea initiala. Pompa este reglata sa asigure un anumit debit si o anumita presiune. Se reia experienta realizandu-se 6 + 10 determinari. Prin operatiile efecfuate s-au realizattransformari simple de stare ate .rc :, aerului, indicate in diafragma. penfu defminarea exponentului adiabatic este suficient a Prastic, considera numai doua fansformari din succesiunea enumerata, de exemptu destinderea adiabatica 3-4 si incalzireaizocora 4-SPresupunand ca aceste transformari au un caracter reversibil si ca aerul are proprietatile gazului perfect, se poate scrie:

pentru destinderea adiabatica 3-4:

Ps

T -To t-t [-t -t

Pa
k
p1

(r) \ /

sau penfu ca: Ts = Tr si p4 =

q
U.

t_1

-[s"lt (r,) r,
LPo J

pentru incalzirea izocora 4-5:

Ts

14
sau penfu ca Ts = Tr
J_

,7a

-Ps
P+

{ *2)

Tt Ps

T4 Pq
Din relatiile 1'.si 2'rezulta:

lo, lt l-|__

t-l

Lp,J Ft

_Ps,su pt

Pt=lgrlo
Lp'
J

(3)

Relatia 3 se mai poate scrie:

1-o o

Ps -

Notandcu:
pa

p, Pr: * , p-t_-l--t (3,) [, Pt Pt J

*L

ps-p1

pr = Ap:.si

=Ap,

relatia 3' devine:

'*.

.,

t*P':[,.Yj' Pr I p,
{

(4)

,.

ooti,?"laroltand

in serie si neglijand termenii ta puteri superioare (apr

,,

Apz),

de unde:

,-&, = I + k . Mr- sau M,& _l)= k. Lpz pr k-l .pr

k= P:
;;38ff::H'#.'# o Apr=hrsi
o L7z=hr. Rezulta:

M,-&,
d;

(5)-

considerand numai erorile accidenLate survenite la masurarea ia ero rii'e r"we s;; 1ffi: j, j rin ro g a rnrn a re T: penbu comoditate, notam:
s

y _/h, _rlh, - dh, k h, ht - hz

sau in marimi finite:

ht h;4*6

(6)

r.
Considerand

- ry, L;ht u ht
\_h2
.ir:

ht_h2

4,

ft\ \"/

ca:

[hr=Ahz=Ah,

rezulta:

o-

Alt

4-h,

[?.i
k
1.4 1.4 1.4 1.4 1.4

(8)

Nr.

crl
1.

apt
(mm Hs)
36 36.5 38

2.
3. 4.
5.

325
37 37.7s

Lyz (mm Ho) 34-5 34.8 35;5 35

s5',2

6.

35.3

1.4

Din taberur de mai sus rezurta varorire.medii:

krreg
'trnea

1.4