Experienta Operationala si analiza functionala a cazanelor de caldura reziduala(cazane recuperatoare)

La fabrica de sticla Borsk, doua cazane recuperatoare (proiectate de M/s Giprostekla) lucreaza in parallel cu furnalele de fabricare a sticle LPS-1 si LPS-2 din 1986 si 1987. Conform certificatului de testare, cazanele recuperatoare au fost concepute pentru a genera abur saturat, folosind caldura reziduala a gazelor industriale produse de fabricile chimice. Cazanul recuperator (fig. 1) este o unitate de tip tub de foc (cu ardere centrala) realizat din doi tamburi si functioneaza cu circulatie naturala. Suprafata de incalzire-evaporare este realizata din tuburi cu un diametru de 50mm si o grosime a peretelui de 3mm si se afla in tamburul inferior. Zona de incalzire a cazanului este de 1030 m2 si numarul de tuburi se ridica la 1032. Lungimea, latimea si inaltimea lui sunt de 13, 4.85 si respective 6.6m. Partile metalice ale cazanului (inclusive accesoriile) cantaresc 1021 de tone. Tabelul 1 prezinta caracteristicile tehnologice ale cazanului de caldura reziduala. Figura 2 reprezinta schema de baza de instalare a cazanului recuperator in spatele furnalului de fabricare a sticlei. Tabelul 2 prezinta datele tehnice de baza cu privire la functionarea cazanelor recuperatoare. Se poate observa ca generarea maxima de energie termica (abur) de catre un singur cazan recuperator se ridica la mai putin de 10 tone/h contrar maximului posibil (nominal) de 15 tone/h (tabelul 3). Productivitatea posibila (capacitatea de abur) a cazanului (15 tone/h) a fost determinata de bilantul termic al cuptorului rezervor LPS-2. O analiza a bilantului termic al cuptorului rezervor arata ca cuptorul pierde 47.7 GW (sau 41,0 Gcal/h) energie termica prin carcasele de iesire. Din aceasta, 32GW (sau 27.5 Gcal/h) este utilizat pentru incalzirea aerului care intra pentru arderea gazului. Prin urmare, portiunea ramasa din energia termica 47.7-32.0=15.7 GW (sau 41.0-27.5 = 13.5 Gcal/h) poate fi utilizata in cazanul recuperator pentru generarea aburului.

La un randament termic de 0.56 in boilerul de caldura reziduala si o caldura specifica a generarii aburului ~2095 kJ/kg sau ~500 kcal/kg (0.58*10 -3 GW/kg), capacitatea posibila a cazanului se ridica la

Scaderea semnificativa (18-22%) in productivitatea cazanului poate fi atribuita scaderii temperaturii gazelor de ardere care trec prin cazanul datorita fluxului de aer rece prin scurgeri ale placilor amortizor, recircularea unei parti a gazelor de ardere intre camera de admisie a cazanului si cosul cuptorului, iar coeficientul de transfer termic redus intre fum si apa, datorita depunerii de produse reportate ale incarcaturii (praf de cos) pe peretii interior ai liniilor de gaz. O deficient majora a cazanelor recuperatoare cu tub de foc este ca functionarea lor trebuie intrerupta frecvent pentru efectuarea de curatare. Indepartarea produselor reportate ale incarcaturii de pe suprafata de incalzire creste rezistenta aerodinamica si scade capacitatea de abur (productivitatea). In colaborare cu fabrica de sticla Borsk, institutul de stat de cercetare stiintifica a sticlei a efectuat o analiza a metodelor de curatare si a cazanelor recuperatoare care functioneaa la fabricile de sticla si uzinele metalurgice din diferite tari, inclusive Rusia. Tabelul1 Parametru Caracteristicile tehnice ale cazanului recuperator G-103-OB Nominal Real* Capacitatea de abur 31 7-10 (tona/h) Presiunea aburului 1.4 0.6-1.1 saturat (MPa) Temperatura 194 18 aburului saturat (oC) Consumul de gaze 50.000 80.000-115.000 3 (m /h) Temperatura gazelor La intrare 1200 400-450 La iesire 240 200-185

Temperatura apei de furaj (oC) Rezistenta aerodinamica

105 1,176

80-85 2.0-1.2 *valorile reale sunt inainte si dupa curatare

Sa stabilit , curatarea de praf a suprafetelor incalzite cu gaz ale cazanelor recuperatoare poate fi realizata in principal in timpul perioadei de oprire, folosind metoda uscata (suflare cu aer comprimat prin tuburile de gaz) sau metoda umeda(spalarea tuburilor cu apa fierbinte mentinuta la temperature de 80oC). Studiile effectuate la fabrica in colaborare cu Polzunov Central BoilerTurbine Institute (TsKTI), folosind un sistem de gaze-impuls (jet de gaz) pentru curatarea cazanului recuperator G-1030B instalat in apropiere de furnalul de fabricare a sticlei LPS-1 nu au obtinut rezultate pozitive.

Anul

Luna

Temperatura gazelor evacuate

Rarefierea coloanei de apa (Pa/mm)

Genereara de caldura lunar (GJ/Kcal)

Capacitatea de abur medie (ton/h) Inaintea curatarii Dupa curatare

La iesir ea din furn al 1986 Octombrie 500540 520 530580 540 540 535 480520 450 510 510530

Inai nte de caza n

Dupa cazan

La iesirea din furnal

Inainte de cazan

Dupa cazan

Furnal de fabricare a sticlei LPS-1 440480 450 450520 460 470 470 400440 400 400410 430460 200-205 7.5 9.5

1986 1986 1987 1987 1987 1987

Noiembrie Decembrie Martie Aprilie Mai Iunie

190-200 190 185 182 182 185 Furnal de fabricare a sticlei LPS-2

7.0 7.2 8.5 7.0 6.0 6.0

9.5 9.5 10.2 8.5 8.0 8.0

1987 1987 1987

Ianuarie Octombrie Noiembrie

175 145-150 170

8.0 8.0 6.0

10.0 10.0 10.0

Institutul de cercetare stiintifica al sticlei a elaborat recomandari pentru efectuare curatarii in modul umed si modul uscat, pentru cazanul recuperator G1030B apartinand uzinei Borsk. In perioada martie-aprilie 1991, caracteristicile primare si operationale suplimentare ale cazanului au fost masurate zilnic pentru o perioada de 5 zile dupa spalarea tuburilor de gaze cu apa calda, pentru a determina efectul depozitelor formate pe peretii interiori ai tuburilor de gaz asupra rezistentei aerodinamice a canalului de gaze si asupra eficientei termice a cazanului recuperator instalat in apropierea furnalului LPS-2. Rezultatele obtinute sunt prezentate in tabelul 3. Pe baza acestor rezultate am reprezentat in figura 3 relatia intre cresterea rezistentei hidraulice a cosului de gaze si scaderea productivitatii sale ca urmare a redistribuirii curentilor de caz ce trec prin cazan si prin amortizorul placa deschis al cosului de fum al furnalului (vezi figura 2.) Cazanele recuperatoare lucreaza, de obicei, cu o sarcin de 100% din septembrie pn la sfritul lui Mai, n iunie i septembrie, sarcina lor se ridic la 70%, iar n iulie i august, fabrica obine abur doar de la un singur cazan. Extragerea de cldur medie se ridic la 3.7 la 4.1 GW (3,2-3,5 Gcal / h) sau 5.3 la 5.8 tone de abur pe or de la un cazan. Acest lucru este posibil numai atunci cnd este asigurat ciclicitatea urmtor (regim) de curare a suprafeei de nclzire: suflare a tuburilo r de gaz cu aer comprimat, meninnd o presiune de 0.4 - 0.6 MPa (4-6 kgf / cm3) , o dat pe sptmn (perioada de nefuncionare cazanului se ridic la 16 ore) i splare a tuburilor cu ap meninuta la o temperatur de 35-45oC dat pe lun (timpul de nefunctionare al cazanului se ridic la 24 de ore). Astfel, timpul de nefunctionare al boilerului de cldur rezidual se ridic la 10% ntr-o lun. Curarea manual a foc tuburile este principala problem ntlnit atunci cnd funcioneaz cazane orizontale recuperatoare: n scopul de a sufla tuburile cu aer comprimat, este nevoie de o echip de trei muncitori i pentru splarea tuburilor cu apa calda, este necesar echip de patru persoane. Studiile efectuate pentru curarea tuburilor de gaz laPolzunov Central Boiler-Turbine Institute , folosind o unitate automat de gaz impuls de curare (GIC), care a fost instalat n centrul suprafetei frontale a camerei de admisie au fost fr succes. n conformitate cu noi, distana mare ntre unitatea de GIC placa de ruburi amplasata n camera de

admisie a cazanului de cldur rezidual, diametrul interior mic al tuburilor i lungimea lor semnificativ (aproximativ 7m), a dus la eecul acestor studii. n timpul funcionrii cazanului, sa constatat c capacitatea extractorului de gaze arse instalat n funcie de proiectul Giprostekla este inadecvat. Acest fapt poate fi atribuit faptului c coeficientul efectiv de aer n exces n arderea gaze nainte de a intra n extractorul de gaze este de 1,8-2,0, nu 1.4 cum s-a presupus n proiectarea Giprostekla. O astfel de diferen datoreaz scurgerilor de aer rece prin lacunele existente n amortizoarele placa si recircularea gazelor dintre canalele cosului cazanului i tubul vertical al cuptorului de fabricare a sticlei. Pentru a reduce aspirarea aerului rece, amortizoare plac nclinate etane la gaze produse la Bashkirsk Branch of the Design Bureau of the State ScientificResearch Institute of Glass, s-au montat n tubulatura ramur cuptorului LPS-2. Astfel, este necesara determinarea ratei de alimentare a extractorul de gaze arse, la un coeficientului de exces de aer la 1.8. n ciuda deficienelor menionate mai sus, cele dou cazane recuperatoare GI030B au produs energie termic de aproximativ 800 TJ (210 Tcal) n timpul perioadei de funcionare a acestora (din 1986) i a fcut posibil satisfacerea a unui procent de 18-19% din necesarul total de energie al uzinei, pentru efectuarea nclzire central i nclzire a fabricii i zona rezidenial i au facut posibila conservarea a 30.000 de tone de combustibil. Economii totalizeaza 1,7 milioane de ruble (pe baza preurilor existente pn la 1991), cu o economie medie de combustibil (relativ) de 6% n fiecare din cuptoarele de fabricare a sticlei. n afar de aceasta, folosind cazanele recuperatoare n tandem cu cuptoarele de fabricare a sticlei a fcut reducerea expulziei de praf i de oxizi de azot n mediu cu 25 i 15 de tone pe an, respectiv. La momentul actual, bazat pe problema intampinata de State ScientificResearch Institute of Glass , complexul Research-cum-Production "BZEM" (Belgorodsk Power-Machine Building Plant) a dezvoltat un generator de abur K16/1.4-100-500 pentru recuperarea caldurii din gazele de esapament ale furnalelor pentru fabricarea sticlei LPS-1 si LPS-2 care functioneaza la Borsk Glassmaking Plant , cu un consum al fluxului de gaze de 8-10 Nm3/h. Cazanul are o productivitate de 16 tone / h abur supranclzit ( pn la 230 o C) la o presiune de 1.4 Mpa (14kgf/cm2) i asigura o curare a prin gas-impuls automat a suprafeei de nclzire .

n comparaie cu cazanele recuperatoare cu tub de foc, noile modele de cazane cu incalzire a apei au o prevedere pentru efectuarea atuomata de curatare prin gas-impulse ,aducand o imbunatatire a condiiilor de ntreinere a cazanelor, pentru a reduce consumul de combustibil la uzinele de fabricare a sticlei echipate cu cazane cu 50%, si deasemenea reduc cantitatea de oxizi de azot i carbon expulzate n atmosfer.

BIBLIOGRAFIE 1. I.S. ll'yashenko, O.N. Popov, I.B. Smulyanskii, si A. F. Gutsev, "Operation of waste-heat boilers of glassmaking furnaces," Steklo Keram., Nr. 1, (1986).