Cuprins

I.

Comunitatea i dezvoltarea comunitar ........................................................................................2 Fondurile sociale sau cine este FRDS Fondul Romn de Dezvoltare Social ........................4 Prezentarea comunitii din Oraul Baraolt .................................................................................8 Rezultatele evalurii .......................................................................................................................13 Implicaii strategice i practice .16

II. III. IV.

V.

Bibliografie .....18 ANEXE Sintez supervizare ........................................................................................................................19 Acord de voluntariat ......................................................................................................................21 Chestionar pentru evaluare ..........................................................................................................23 Regulament de organizare i funcionare ...................................................................................25 Copii articole ziar ..........................................................................................................................28 Flutura proiect FRDS Baraolt ....................................................................................................30

Implicarea FRDS n dezvoltarea comunitar

Studiu de caz - Proiectul FRDS Amenajarea unor zone de recrere pentru copii n oraul Baraolt I. Comunitatea si dezvoltarea comunitar
O comunitate , n general este definit ca un grup n cadrul cruia oamenii mpart ceva n comun. De cele mai multe ori, comunitile sunt legate de o anume locaie geografic. Spre exemplu pot fi comuniti un ora, un cartier, o minoritate etnica, un grup de oameni care au aceeai probleme sau aceeai interese.1 Astfel, o comunitate este o grupare uman caracterizat prin probabilitatea sporit de unitate valoric a membrilor ei. Sursele orientrii comunitare pot fi asociate n principal cu interaciunea, similitudini de satus sau opiuni personale. Comunitile pot fii de tip etic, daca probabilitatea de unitate valorica este data de similititudinea de status , adic de vrst, etnie, reziden, ocupaie, sau emic , cele n care unitatea valoric nu mai este de tip potenial ci actual, adic comuniti de credin, prietenie, ideologice etc. Comunitile acionale sau pragmatice i au fundamentul n aciuni sau interaciuni comune, iar comunitile de unitate multipl sunt bazate pe similitudini de status, pe interaciune si pe orientri valorice efective. Principalele tipuri de comuniti umane sunt cele de status, de orientare valorica si de interaciune.2 Noiunea de comunitate din perspectiva dezvoltrii comunitare se refer nu numai la o unitate valorica ci si la capacitatea lor potenial de a coopera pentru binele lor comun . Dezvoltarea comunitar reprezint schimbarea voluntar realizat n, prin i pentru membrii unei comuniti.3 n perspectiva ARDC nseamn n primul rnd dezvoltarea capacitilor umane dintr-o comunitate. Scopul dezvoltrii comunitare este crearea unor capaciti locale si organizare local, astfel nct comunitatea s i poat identifica, analiza si rezolva problemele fr nici o intervenie din afar.4 Astfel, dezvoltarea comunitara este un proces prin care o comunitate i identifica anumite probleme prioritare si se implica in rezolvarea lor folosind preponderent resurse interne. Acest proces se construiete n jurul unor lideri ai comunitarii (formali sau informai) si eventual al unui grup comunitar de iniiativ.

Modulul 1-SSGS-Participarea beneficiarilor i a comunitii in acordarea serviciilor sociale-Implicare si Participare Comunitara-Dr. Dimitra G. Ioannou, pag.3 2 Dezvoltare comunitara, Cercetare, practica, ideologie- D Sandu- Polirom 2005, pag 214 3 Dezvoltarea Comunitara, Cercetare, practica, ideologie- D Sandu- Polirom 2005, pag. 26 4 Povestea pasilor marunti-2005 ARDC, pag.5 2

Dezvoltarea comunitar implica in mare maura actori specializai , cum ar fii facilitatorii, agenii comunitari i respectarea a numeroaselor reguli de intervenite comunitar. Distincia dintre facilitator, agent de dezvoltare comunitar si promotorul local este foarte greu de trasat. n funcie de interesele i resursele pe care le au, instituiile diferite pun problema astfel : o Facilitatorul are un rol secundar, care ajut dar nu ofer slutii, lanseaz, dar nu duce procesele pn la capa 5; o Animatorul comunitar este cel care lanseaz, inspir ns nu i asum roluri eseniale; o Promotorul local- este mai ales omul care implementeaz, care aduce resursele n funcie de un model de aciune bine stabilit, el nu este creator, acioneaz ntre limite prestabilite6, care acioneaz specializat, ca interfa ntre administraia public local, comunitate i instituii extralocale. El este orientat n special spre gndirea strategic i identificarea oportunitilor de dezvoltare; o Facilitatorul comunitar7 S-a nscut din idea de a experimenta i consacra un sistem de susinere a proceselor dezvoltrii n mediul rural, avnd la baz resursa uman, capabil s determine i s mobilizeze celelalte resurse ale comunitilor o Agentul de dezvoltare comunitara-poate exercita oricare dintre rolurile menionate mai sus, specificitatea sa rezult din faptul c preia contient un rol a crui exercitare duce la realizarea unei cerine comunitare.8 Facilitarea comunitar Reprezint o metod folosit pentru identificarea persoanelor active si responsabile din comunitate si aducerea lor mpreuna, astfel nct s se sprijine procesul de coagulare a comunitii in nuclee de aciune n jurul unor probleme, nevoi sau interese si eventual sa genereze apariia unor organizaii comunitare. Tipuri de facilitatori:- tip de intervenite Facilitorul intern, prezint avantajul cunoaterii problemelor si nevoilor comunitare, dar si a persoanelor cu iniiativ, ns poate fi afectat de un grad de subiectivitate mai mare, i pot fi plasate mai multe sarcini. i astfel nivelul de implicare al comunitii scade. Facilitatorul extern , catalizatorul social, prezint un grad sporit de obiectivitate, adun mai mult lume, certe reprezentativitatea dar i gradul de implicare al comunitii. Dezavantajul deriv din necesitatea de a intra i a sta n comunitate mai mult timp, deoarece recunoaterea intereselor strategice ale comunitarii in multitudinea de probleme este o etapa de maxima importanta.

5 6

cazul FRDS-ului cazul CAR- ADETIM (Centrul de Asisten Rural) i Agenia de Dezvoltare Economic Timi 7 cazul judeelor Cluj, Bistria Nsud, Harghita i de curnd i Covasna, proiect implementat prin Fundaia Civitas pentru Societatea Civil 8 Dezvoltare comunitar, Cercetare practic, ideologie- D Sandu- Polirom 2005, pag.56 3

Lucrul cu comunitatea presupune cunoaterea oamenilor, a problemelor si a istoriei comunitii. Cunoaterea comunitii nseamn cunoaterea principalelor grupuri de oameni care o alctuiesc, a indivizilor, a activitii i a locului unde se desfoar ele. Aceast informaie este necesar i pentru determinarea nevoilor i a resurselor comunitii, prin ea se pot identifica parteneriate sau voluntari locali din comunitate, sau surse de finanare posibile din interiorul comunitii. Ea poate ajuta la cunoaterea reaciilor sau a posibilei rezistene fa de aciunile ntreprinse. Abordnd facilitarea ca pe un proces de dezvoltare a ncrederii la nivel local, implicndu-i pe cei mai capabili i de ncredere lideri dintr-o comunitate i facilitnd relaiile dintre comunitate si autoriti locale, (construirea capitalului social ) sunt cteva dintre elementele cheie ale dezvoltrii comunitare.

II. Fondurile sociale sau cine este FRDS Fondul Romn de Dezvoltare Social
Fondurile sociale finaneaz proiecte derulate la nivelul comunitilor, acordnd n mod direct fonduri care sunt gestionate local de membrii acestora (persoane srace i vulnerabile). Fondurile sociale sau dovedit un instrument deosebit de util in rezolvarea problemelor comunitarilor si in angajarea unui important numr de parteneri: sectorul public, sectorul privat, organizaiile neguvernamentale, precum i comunitile n sine. Specificul interveniei FRDS Fondul Romn de Dezvoltare Social s-a nscut din dorina Guvernului Romniei de a-i construi instrumente eficiente de combatere a srciei i de stimulare a dezvoltrii sociale, astfel pe data de 30 iunie 1998 s-a aprobat n regim de urgen, Legea 129/1998 de ctre Parlamentul Romniei, prin votarea acesteia aproape n unanimitate, mai precis cu o singura abinere. Conform legii, FRDS are rolul de agenie de implementare a proiectului fondului de dezvoltare social, proiectul fiind orientat pe creterea implicrii ceteanului, pe renunarea la atitudinea de ateptare, pe creterea responsabilitii omului de rnd pentru binele comun. FRDS devine o abordare pilot n Europa si Asia Centrala, prin direcionarea banilor direct ctre beneficiari, acesta devenind responsabili pentru organizarea activitilor, efectuarea plailor ctre furnizorii de servicii si ntreinerea obiectivelor realizate. Misiunea FRDS const n sprijinirea dezvoltrii durabile a comunitilor srace i a grupurilor marginalizate din Romnia, prin finanarea de proiecte care au la baz cererile formulate de grupuri comunitare, care se organizeaz in acest scop, sau de organizaii intermediare. Fondurile sunt acordate direct grupurilor de beneficiari.
4

Perspectiva asumat de FRDS este aceea a unei dezvoltri care s porneasc din interiorul comunitilor srace i a grupurilor dezavantajate, cu implicarea i participarea activ a acestora. Comunitile rurale srace sunt astfel ncurajate s se organizeze, s-i evalueze nevoile, s participe n mod activ la luarea deciziilor, s contribuie n mod direct (prin munc, materiale etc.) att la implementarea ct i la ntreinerea ulterioar a proiectului, s iniieze parteneriate pe plan local i s-i gestioneze singure fondurile astfel obinute. Obiectivul strategic al FRDS: urmrete realizarea unei schimbri de mentalitate pe multiple planuri (individual i instituional, local i naional) prin demonstrarea faptului c acolo unde exist voin n rezolvarea unei probleme, exist si soluii n acest sens. nsi sigla FRDS conine sintagma mpreun se poate Principalul scop urmrit de FRDS o constituie reducerea srciei la nivelul beneficiarilor (comuniti rurale srace i grupuri dezavantajate) prin: - mbuntirea calitii vieii n comunitile finanate; - dezvoltarea capitalului social, a capacitii beneficiarilor de a coopera n vederea creterii bunstrii comunitii. FRDS finaneaz proiecte de mica infrastructura, activiti generatoare de venit, servicii sociale comunitare, proiecte inovative si proiecte integrate menite s dezvolte n rndul beneficiarilor sentimentul de coeziune sociala prin sesizarea importanei unui obiectiv care depete interesul propriu. Dincolo de acest aspect, menirea acestor proiecte este de a arta oamenilor cum pot forma o echip funcional. data trezit acest "spirit de echipa", este de ateptat ca el s funcioneze cu succes i in proiecte viitoare de dezvoltare local si regional. Participarea comunitara reprezint unul dintre principiile promovate de FRDS in finanarea de proiecte, implicarea membrilor comunitarii reprezentnd o garante a durabilitii acestora. Avan in vedere faptul ca o caracteristica a comunitarilor arace este tocmai capacitatea redusa de organizare, FRDS sprijin aceste comuniti in identificarea si ierarhizarea problemelor existente la nivelul comunitarii pentru a elabora, depune si realiza proiecte de interes comunitar. Implicarea larga a comunitarii in luarea deciziilor, dar mai ales in activitile propriu-zise de implementare a politicilor/ proiectelor de dezvoltare, se consider c are anse crescute de a produce efecte la nivel comportamental, genernd schimbarea social dorit. Politici de combatere a srciei Dezvoltarea de tip participativ (ncurajat de finanatori ca Banca Mondial) ctig teren pe plan mondial, n detrimentul abordrii tradiionale, n care procesul de dezvoltare / combatere a srciei este condus din exteriorul comunitii, de ctre experi. Implicarea larg a comunitii n luarea deciziilor dar
5

mai ales n activitile propriu-zise de implementare a politicilor de dezvoltare se consider c are anse crescute de a produce efecte la nivel comportamental, genernd schimbarea social dorit. Fondul Romn de Dezvoltare Social finaneaz urmtoarele categorii de proiecte : Proiecte de dezvoltare sociala pentru comuniti rurale arace si grupuri dezavantajate Proiecte de dezvoltare sociala pentru comunitari miniere

Activitatea fondului n cifre: 9 n 22 de runde de competiie, FRDS a primit 3740 cereri de finanare In urma analizei, au fost finanate 1085 de proiecte, dup cum urmeaz : - 734 proiecte de mica infrastructura - 194 proiecte de activiti generatoare de venit - 141 proiecte de servicii sociale comunitare - 16 proiecte de continuare Peste 30% din comunitari au depus noi proiecte pentru alte programe 800 parteneriate stabilite de comunit rurale srace si organizaii neguvernamentale cu autoriti locale 30% din proiectele aprobate au ca beneficiari persoane apartinnd minoritilor etnice peste 3000 persoane instruite n administrarea de proiecte

Numrul beneficiarilor FRDS se ridica la peste 480.000 persoane, din care:10 - 389.690 la proiecte de mica infrastructura - 49.282 la proiecte de activiti generatoare de venit - 33.977 la proiecte de servicii sociale comunitare - 8.289 la proiecte de continuare Criterii de eligibilitate a beneficiarilor Proiectele Fondului se adreseaz comunitilor miniere care au avut / au ca principala ocupaie mineritul, membrii si au fost disponibilizai n urma restructurrii din sectorul minier, n prezent neavnd alternative de angajare, care datorita disponibilizarii masive sunt sever afectate de scderea nivelului de trai, a nivelului calitativ al serviciilor publice si care datorita abandonrii sau nchiderii exploatrilor miniere si a zonelor aferente procesului tehnologic, triesc ntr-un un mediu natural degradat sau afectat.
9

10

date preluate de pe situl FRDS www.FRDS.ro idem 6

O comunitate miniera este acel grup de gospodarii si/ sau familii nvecinate care au probleme si interese comune, se confrunta cu aceleai obstacole si locuiesc ntr-o aezare umana sat / comun/ ora/ aezare componenta suburbana. n viziunea Fondului, o comunitate miniera este considerata eligibila daca cumuleaz cel puin trei (3) din urmtoarele noua (9) criterii: 1. Mai puin de 50% din gospodriile din comunitate au acces la o reea funcionala de apa potabila; 2. Mai puin de 50% din gospodarii sunt conectate la o reea funcionala de electricitate; 3. Mai mult de 50% din gospodriile care au avut acces la o centrala termica nu au o reea funcionala de nclzire; 4. Mai mult de 50% dintre copiii de vrsta solara nu au acces la servicii de educate acceptabile (de ex.: unitile de nvatamnt nu au electricitate, apa curenta, instalaii sanitare funcionale, instalaii de nclzire funcionale, sau cldirile scolii sunt, vizibil, n stare tehnica proasta); 5. Mai mult de 50% din gospodarii nu au acces la servicii sau faciliti de sntate acceptabile (de ex.: unitile sanitare nu au electricitate, apa curenta, instalaii sanitare funcionale, instalaii de nclzire funcionale, sau cldirile unitilor sunt, vizibil, n stare tehnica proasta); 6. Mai mult de 50% dintre membrii comunitii miniere locuiesc n cldiri a cror structura este, vizibil, n stare tehnica proasta (de ex.: degradare avansata a acoperiului, goluri sau crpaturi n zidria pereilor, case ale scrii degradate care prezint pericol pentru sigurana locatarilor, etc.); 7. Nu exista un sistem de transport n comun al persoanelor (public sau privat) cu regim regulat; 8. Comunitatea nu are acces normal la infrastructura de piaa (membrii comunitii ajung cu dificultate la piee de desfacere, spatii comerciale, uniti care asigura servicii publice, etc.); 9. Comunitatea trieste ntr-o zona monoindustrial miniera care a fost sau va fi afectata de procesul de restructurare a sectorului minier, aa cum este notificat de ctre Ministerul Economiei si Comerului. In urma unei campanii intense de informare si a unei activiti susinute de facilitare comunitara ncepute in toamna anului 2004 s-au primit 229 de proiecte din toate localitile incluse pe lista comunicata de Ministerul Economiei si Comerului prin ANDIPRZM - partenerul FRDS in acest program din care 28 de servicii sociale comunitare. In urma evalurilor de birou si de teren, apoi a evalurilor din cadrul Consiliului Director al FRDS, au fost aprobate 12 proiecte de servicii sociale comunitare, printre care i proiectul depus de ctre Consiliul Local Baraolt, n parteneriat cu Grdinia de Copii Cimbora i cu Asociaia Erdovidek. Proiectul se numete Amenajarea unor zone de recrere pentru copii din oraul Baraolt i obiectivul general o constituie 7

mbuntirea condiiilor de petrecere a timpului liber pentru 500 de copii si familiile acestora din oraul Baraolt, prin reamenajarea a trei terenuri de joac n ora.

III. Prezentarea comunitii din Oraul Baraolt

Oraul Baraolt din judeul Covasna este situat n nord-vestul judeului Covasna, numrul populaiei stabile , dup recensmntul populaiei din anul 2002, n conformitate cu datele obinute de la Institutul Naional de Statistic Direcia Judeean de Statistic Covasna este de 5.914 locuitori. n localitate i chiar n zon, principala ocupaie a oamenilor a fost mineritul, de la disponibilizrile de la IMC Cpeni (ntreprinderea Minier Cpeni) n urma restructurrii din sectorul minier, datorit disponibilizarii masive locuitorii acestuia sunt sever afectai de scderea nivelului de trai i a nivelului calitativ al serviciilor publice. Rata omajului este de c. 30%, marea majoritate a persoanelor disponibilitate au depit perioada de acordare a indemnizaiei de omaj, muli triesc din ajutoare sociale, iar o mic parte din veniturile populaiei se realizeaz din agricultur, ns din cauza tehnologiei depite i datorit suprafeelor frmiate pe care le deine populaia acestea sunt limitate. n cel mai bun caz, recoltele sunt suficiente numai pentru asigurarea cantitilor de hran necesare familiei care o cultiv, astfel doar o mic parte dintre produsele agricole sunt valorificate pe pia. Puterea de cumprare a populaiei a sczut considerabil, se cumpr doar strictul necesar, ct s fie satisfcute doar nevoile de baz ale comunitii. n cursul anului 2005 au fost vndute prin licitaie dou blocuri de garsoniere, aflate pn atunci n proprietatea Societii de Exploatri Miniere, astfel familiile srace care locuiau iniial n ele au rmas pe strad. n comunitatea din Baraolt regsim 5 din cele 9 criterii care indica nivelul de srcie i care au constituit condiii de eligibilitate pentru finanarea proiectului. 1. Mai puin de 50% din gospodriile din comunitate au acces la o reea functional de apa potabila; 2. Mai mult de 50% din gospodriile care au avut acces la o centrala termica nu au o reea funcional de nclzire; 3. Comunitatea triete ntr-o zona monoindustrial minier care a fost sau va fi afectata de procesul de restructurare a sectorului minier, aa cum este notificat de ctre Ministerul Economiei si Comerului. 4. mare parte dintre membrii comunitii miniere locuiesc n cldiri a cror structura este, vizibil, n stare tehnica proasta (de ex.: degradare avansata a acoperiului, goluri sau crpaturi n zidria
8

pereilor, case ale scrii degradate care prezint pericol pentru sigurana locatarilor. (garsonierele construite pentru mineri, care la aceast or se afl ntr-o stare deplorabil) 5. Comunitatea nu are acces normal la infrastructura de piaa, exist o pia care ns nu este autorizat. Metodologie Acest studiu de caz se realizeaz din perspectiva coordonatorului de proiect, persoana direct rspunztoare de implementarea acestuia, care a inut n permanen legtura cu FRDS-ul , prin e-mail, telefoane i n principal prin intermediul vizitelor de supervizare, desfurate de-a lungul celor 12 luni de implementare. ( n total 8 vizite) Pentru o analiz optim vom urmrii implicarea FRDS n ntregul proces care a urmat dup naterea / depunerea proiectului pn la finalizarea acestuia, nchiderea oficiala (30.06.2006). Persoane implicate Perioada Activiti din partea FRDS Octombrie 2004- Evaluare de birou pentru Evaluatorii FRDS - att pe Ianuarie 2005 conformitate administrativ componenta social ct i pe cea de infrastructur din partea comunitii

Evaluare Februarie 2005 partenerii

de

teren, Vizita implicai,

pe

teren

al

Persoanele proiectului, la

care

au

discuii cu solicitantul , evaluatorului FRDS echipa de implementare n caz de aprobare a proiectului

participat la redactarea directoarea Grdini,

I.Ghimigiu pentru partea de social a proiectului,

reprezentantul Asociaiei Erdovidek, reprezentantul Primriei

Evaluare discuii implicai

11

de cu i

teren, partenerii cu

Echipa de implementare propus pentru proiect,

ulterior acestea s-au dovedit a fii insuficiente pentru achiziia public de lucrri i a fost necesar suplimentarea fondurilor din bugetul local 9

Martie 2005

beneficiarii

cadrul Revenirea d-nei Ghimigiu unei ntlniri organizate la Grdinia de Copii Cimbora solicit proiect din Baraolt, n aplicarea de chestionare, schimbri

prinii de la Grdini, educatoarele Asociaiei de la grdini, reprezentantul Erdovidek, reprezentantul Primriei

Evaluare de teren Aprilie 2005 Evaluarea costurilor

Echipa de implementare Vizita pe teren al propus pentru proiect, reprezentantul Asociaiei Erdovidek, reprezentantul Primriei evaluatorului FRDS ing. Kirmaier Marta,

proiectului i a prii de infrastrucur cuprins n proiect, solicit refacerea bugetului, scade fondurile alocate pentru realizarea lucrrilor 11

Stafful FRDS, supervizorul Coordonatorul contabilul proiectului i

Mai 2005

Participarea la sesiunea proiectului de informare i de pregtire de la Buteni, prezentarea supervizorilor urmat de semnarea contractelor de finanare Implementare, supervizare, pentru analiz, verificare,

coordonare, colaborare, aplicare de chestionare Mai 2005 iunie 2006 evaluarea satisfaciei periodice a beneficiarilor, ncheiere de contracte de Supervizorul proiectului dl. Adrian Subau Coordonatorul, partenerii implicai beneficiarii, reprezentantul autoritii locale, voluntarii
10

contabilul,

voluntariat, consultan, informarea periodic a comunitii, raportri, ncheiere proiect Evaluarea impactului proiectului FRDS asupra comunitii din Baraolt Pentru evaluarea impactului proiectului implementat prin intermediul FRDS am folosit metode de cercetare calitative i cantitative, culegerea datelor fiind realizat n perioada celor 12 luni de implementare, iar prelucrarea acestora s-a desfurat nainte de data de 30 iunie , data de nchidere a proiectului i raportarea final. Evaluarea vizeaz identificarea beneficiilor obinute de comunitatea din Baraolt n urma implementrii proiectului finanat de FRDS i evaluarea imaginii Fondului n rndul comunitii, gradul n care cei care au completat chestionarele tiu cine este Fondul Romn de Dezvoltare Social sau mcar recunosc ce semnifica literele FRDSPentru a evalua cu succes impactului FRDS asupra comunitii din Baraolt, prin intermediul proiectului , n primul rnd este necesara evaluarea modului de implementare al proiectului i analiza gradului n care au fost respectate angajamentele luate prin semnarea acordului de grant i a celor stipulate n cererea de finanare. n urma prelucrrii datelor i informaiilor adunate de-a lungul implememtrii acestui proiect i n urma comparaiei ntre obiectivele planificate i realizate am ajuns la urmtoarele concluzii: Obiective planificate OBIECTIV GENERAL Imbuntairea condiiilor de petrecere a timpului liber pentru 500 de copii si familiile acestora din oraul Baraolt OBIECTIVE SPECIFICE Obiective realizate OBIECTIV GENERAL mbuntirea condiiilor de petrecere a timpului liber pentru 520 de copii si familiile acestora din oraul Baraolt OBIECTIVE SPECIFICE

Denumire

Reamenajarea a trei terenuri de joaca in oraul Baraolt de care vor beneficia 500 de copii mbuntirea nivelului de interaciune si participare la activiti comunitare la nivelul familiilor din comunitatea miniera Baraolt, prin organizarea unor activiti educaional-recreative

Denumire

Reamenajarea a trei terenuri de joaca in oraul Baraolt de care vor beneficia 520 de copii mbuntirea nivelului de interaciune si participare la activiti comunitare la nivelul familiilor din comunitatea miniera Baraolt, prin organizarea unor activiti / ntlniri cu prinii si bunicii copiilor de ctre educatoarele de la grdinia Cimbora
11

Cantitative : Amenajarea a trei terenuri de joaca pentru copii cu dimensiunile : 878 mp,434 mp si 693 mp, situate in apropierea scolii, grdiniei si un cartier srac 500 de copii, din ntregul ora beneficiaz direct de locurile de joaca nou amenajate Amenajarea cu succes a celor trei terenuri de joaca din lemn pentru copii cu dimensiunile : 878 mp,434 mp si 693 mp, situate in apropierea scolii, grdiniei si un cartier srac din Oraul Baraolt 520 copii de vrsta precolara si colara (clasele I-IV) beneficiaz direct de locurile de joaca nou amenajate intlnirile organizate la sediul Grdiniei de copii Cimbora, sesiuni de informare si educare pe teme de interes general 15 voluntari sunt implicate in rezolvarea problemelor comunitii locale Calitative 5 educatori de la grdinia, implicate in implementarea proiectului ii vor imbuntaii condiiile de derulare a activitilor cu copii creterea gradului de informare si de cunoatere a drepturilor copiilor, respective al prinilor, beneficiarii fiind familiarizai cu termini si date de contact unde pot apela in caz de necesitate creterea gradului de implicare a comunitii in identificarea si rezolvarea propriilor probleme nr. de persoane care au apelat la serviciile de informare individuala si au beneficiat de aceste servicii oferite de asistentul social la sediul Primriei Baraolt este 100 de persoane 15 dintre cei 20 de voluntari considera ca se vor mai implica in aciuni de acest gen 5 educatoare de la grdinia Cimbora au participat activ la activitile proiectului

Rezultate ateptate (Indicatori de msurare a procesului i rezultatelor)

Rezultate obinute

120 de prini/ bunici vor participa la

100 de persoane (prini, bunici, mtui)au participat la 4 ntlniri

20 de voluntari sunt implicai in organizarea si implementarea proiectului

12

Structura etnica a beneficiarilor direci

IV. Rezultatele evalurii

Rspunsul comunitii Dup prelucrarea datelor din chestionarele aplicate au reieit urmtoarele date: La prima aplicare a chestionarelor, dup demararea proiectului dar nainte de amenajarea terenurilor de joac noi: Din cele 50 de persoane chestionate, pe strad, la grdinia de copii, coala cu clasele IVIII Gaal Mozes, CEC-ul din ora i primrie, mai mult de 75% dintre cei chestionai nu auziser de FRDS, n schimb 100% erau de prere c terenurile pentru copii existente la aceea or nu sunt potrivite pentru copii, i c este necesar realizarea unor terenuri de joac noi. Peste 60% dintre acetia au propus ca aceste echipamentele de joac s fie realizate din lemn i metale. La ntrebarea credei ca amenajarea unor noi terenuri de joaca creeaz cadrul potrivit pentru socializarea copiilor aflai in situaii de risc social? peste 50% au rspuns cu nu tiu. La a doua aplicare a chestionarelor, dup amenajarea terenurilor de joac i deschiderea oficial a acestora, refcute pentru a oglindii mai bine situaia, s-a constatat faptul c imaginea FRDS i a Consiliului Local s-a mbuntit considerabil (ntre timp au aprut o serie de articole n ziarul local i cel judeean), aproape toi dintre cei chestionai au auzit de FRDS i au fost de acord cu implementarea proiectului, dar, si-au exprimat ngrijorarea fa de faptul c aceste terenuri de joac nu vor dura. Cel mai des ntlnit rspuns la rugmintea s enumere cteva din prerile si observaiile legate de terenurile de joac nou amenajate, a fost cel ..c la iarn o fure iganii tot i o s o pun pe foc.... Gradul de implicare i participarea local la implementarea proiectului Consiliul Local Baraolt ca agent de implementare al acestui proiect, in parteneriat cu Asociaia Erdovidek si grdinia de copii Cimbora a susinut in permanen acest proiect prin suplimentarea fondurilor (contribuiei locale). Grdinia de copii Cimbora, att prin intermediul D-nei directoare, Kisgyorgy Tunde, cat si al educatoarelor angajate la aceasta grdinia ne-a acordat tot sprijinul necesar implementrii, astfel au fost organizate ntlniri cu beneficiarii indireci, (prinii copiilor) cu prilejul diverselor evenimente (mo Nicolae, 8 martie, zile onomastice, 1
13

iunie, etc.) cnd s-au desfurat activiti educativ recreative, concursuri i mici spectacole. Un numr de 20 de voluntari (prini, educatoare, dar si tineri din comunitatea locala), au semnat acorduri de voluntariat cu Asociaia Erdovidek, i s-au implicat n proiect. Vrsta acestora este cuprins ntre 18 45 de ani, 12 dintre acetia fiind de sex feminin i 8 de sex masculin. Printre activitile desfurate s-au numrat cele privind aplicarea chestionarelor pentru evaluarea satisfaciei beneficiarilor de doua ori in decursul implementrii proiectului. Astfel au fost aplicate un numr de 50 de chestionare nainte de amenajarea zonelor de recreere si 50 de chestionare dup amenajarea acestora , eantionul reprezentativ fiind de 6,25 % dintre numrul beneficiarilor indireci. De asemenea acetia se implica activ in supravegherea celor trei locuri de joaca amenajate si n campania de informare a comunitii locale despre proiect. Perspectivele de dezvoltare pe termen scurt privind proiectul sunt urmtoarele : Realizarea unui regulament de funcionare a terenurilor de joaca, aprobat de Consiliul Local Baraolt proces finalizat12 Autorizarea acestor terenuri de joaca, in privina cruia se fac deja demersuri ngrdirea acestora si plantarea de pomi si flori in jurul acestor terenuri, activitate in care se dorete implicarea comunitii locale Realizarea unor ntlniri intre autoritile locale si locuitorii blocurilor din jurul terenurilor nou amenajate , prin intermediul crora se dorete responsabilizarea acestora privind problemele ce pot aprea la aceste terenuri de joaca Numirea unui responsabil, dintre angajaii Primriei Baraolt cu verificarea periodica privind starea fizica a terenurilor de joaca, care va ncheia procese verbale privind eventualele nereguli constatate in funcionarea elementelor de joaca. Astfel se dorete evitarea accidentelor ce pot interveni din funcionarea necorespunztoare a elementelor de pe terenurile de joaca

14

Numirea unor responsabili din intermediul voluntarilor care verifica periodic starea acestor terenuri de joc si raporteaz neregulile constatate

Beneficiile proiectului n acest moment n oraul Baraolt exist trei terenuri de joac noi i frumoase unde copii se pot ocupa de activitile specifice vrstei i unde prinii i mai ales bunicii acestora se pot ntlnii . Autoritile locale, partener n proiect, au vzut ndeplinit una din vechile promisiuni adresate comunitii, evitnd posibile conflicte i degrevnd bugetul local de o povar . Printre efectele benefice ale proiectului asupra comunitii se numra in primul rnd contientizarea beneficiarilor asupra importantei de parteneriate viabile, (mpreuna se poate), cu toate ca la nceputul proiectului beneficiarii au fost destul de reticeni, ncet ncet au dobndit ncredere in reuita acestuia si au acordat tot sprijinul necesar, mai mult dect att se simt mndrii de realizarea acestui proiect si le pasa de tot ce se ntmpla cu aceste zone de recreere pentru copii. In acest sens fac observaii copiilor mai mari care nu se comporta civilizat si vin cu propuneri pentru mbuntirea si ntreinerea acestora in viitor. Alt efect important asupra comunitii este faptul ca s-a creat un loc de ntlnire plcut in care locuitorii oraului se aduna si discuta despre problemele comunitii, s-a creat o zona care favorizeaz socializarea si discuiile publice. Efect important o constituie si faptul ca oamenii sunt mai informai cu privire la ce nseamn implementarea unui proiect, si nu in ultimul rnd se simt mai aproape de autoritile publice, de activitile pe care acetia le desfoar si de greutile pe care le ntmpina in timpul acestor activiti. Si nu in ultimul rnd s-a creat un climat de ncredere reciproca intre beneficiari, parteneri si agentul de implementare (fr sa fie semnat un acord de parteneriat in proiect s-au implicat si cadrele didactice si prinii de la coala cu Clasele I-VIII Gaal Mozes), si ncredere in FRDS dovada ca se dorete accesarea si a altor fonduri pentru rezolvarea altor probleme ale comunitii locale
12

Regulamentul de organizare i funcionare s-a adoptat prin HCL 52/23.06.2006 15

Efectele indirecte Comunitatea, este mndr de reuita acestui proiect i deja interesat de noile proiecte, ateapt s fie atrase noi i noi fonduri, pentru rezolvarea problemelor legate de drumuri i de infrastructur. A dobndit ncredere n FRDS, deoarece s-a convins c nu erau numai promisiuni, dar deja este nemulumit deoarece ar fii dorit ca imediat s fie depus alt proiect. Aspecte problematice Printre problemele si dificultile ntmpinate s-au numrat cele legate de volumul mare de lucru si complexitatea activitilor care au fost desfurate de echipa de implementare in cadrul Primriei Baraolt pe lng activitatea desfurat pentru implementarea prezentului proiect. De asemenea lipsa de specialiti in comunitate si greutatea de contractare a acestora, a ngreunat desfurarea activitilor cu beneficiarii, insa cu ajutorul preios al educatoarelor de la grdinia de copii Cimbora, care ne-au acordat tot sprijinul necesar pe parcursul desfurrii proiectului au fost depite si aceste dificulti.

V.

Implicaii strategice i practice

Evaluarea modului cum a decurs intervenia FRDS n aceast comunitate ne

ndreptete s considerm c pentru succesul unui astfel de demers sunt importante: calitatea interveniei evaluatorului i mai ales a supervizorului, Fondul/finanatorul rmnnd n contiina oamenilor prin persoana acestuia; perioad ct mai scurt de evaluare i aprobare a cererilor de finanare la nivelul FRDS / finanatorului, prelungirea acesteia renscnd nencrederea comunitii att n Fond / finanator ct i n aplicant, posibil surs de conflicte; un nivel corespunztor al capitalului social comunitar, ca baz pe care s se cldeasc o solid participare comunitar; meninerea legturilor dintre Fond / finanator i comunitile finanate, n vederea informrii acestora cu privire la noile oportuniti de dezvoltare. Efectul multiplicator al proiectului FRDS (faptul c el devine un model de urmat de reuit - pentru comunitile nvecinate, care vd i astfel cred c s-a realizat ceva, copii din localitile nvecinate sunt adui de ctre prinii lor la sfritul sptmnii pe
16

terenurile nou amenajate i comunitile din zon se intereseaz de modul de obinere a fondurilor de la FRDS) Problemele care pot interveni n mod negativ n derularea unui astfel de proiect au fost identificate n cursul acestei evaluri. Ateptarea comunitii ca angajaii Primriei s i asume cele mai multe sarcini n implementarea proiectelor. Chiar i partenerii se simt mai parteneri dac nu apar probleme, teama de asumare a responsabilitii se manifest i n acest caz. Percepia partenerilor cum c unul dintre ei este liderul, iar ceilali doi sunt complementari nu respect nsui principiul parteneriatului. De asemenea exist riscul major i real ca realizrile proiectului s fie folosite pentru o viitoare campanie electoral n cazul autoritilor locale. Aceste aspecte pot afecta gradul i calitatea participrii comunitare limitnd efectele interveniei Fondului / finanatorului asupra capitalului social comunitar. Aceste observaii, mpreun cu constatarea implicrii difereniate n proiect a diverselor grupuri din interiorul comunitii, ne ndreptesc s constatm c, daca efectele acestui tip de intervenie asupra calitii vieii sunt imediate i uor de constatat, efectele asupra capitalului social sunt difereniate i greu de delimitat pe termen scurt. Per ansamblu, putem considera ns c intervenia FRDS a avut i mai are o semnificaie aparte asupra vieii comunitare din oraul Baraolt, deoarece a fost prima ntlnire direct a comunitii cu facilitatori, evaluatori i supervizori (prin vizitele pe care acestea le-au efectuat pe teren, discuiile directe, listele de susinere pe care beneficiarii indireci le-au semnat n repetate rnduri). n cursul celor 8 vizite de supervizare, de-a lungul celor 12 luni, comunitatea a fcut cunotin att cu supervizorul ca om, ct i cu metodele de supervizare aplicate de FRDS, i putem spune c ncet ncet nu numai c s-au obinuit i au acceptat practica de lucru al FRDS-ul ci pentru prima dat n cazul unor proiecte s-a reuit trezirea contiinei comune, contientizarea comunitii asupra faptului c mpreun se poate!

17

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitru Sandu: Dezvoltare Comunitar, Cercetare, practic, ideologie, editura Polirom, Iai 2005 2. Asociaia Romn de Dezvoltare Comunitar: Povestea Pailor Mruni 2005 3. Asociaia Romn de Dezvoltare Comunitar - Management i planificare strategic pentru ONG 2004 4. Planul de Servicii Comunitare, carte elaborat n cadrul proiectului Planul de Servicii Comunitare - un instrument de includere social a grupurilor marginalizate finanat prin Programul Phare Societatea Civil, Componenta 4. ACCESS Social 5. Claudia Macaria, Marta Herki Practici positive de dezvoltare comunitar n comuniti rurale interetnice, Editura AMM, Cluj Napoca 2006 6. Cursul Postuniversitar de Dezvoltare Comunitar, Universitatea Babe-Bolyai Cluj Napoca Metode de implicare a comunitii n derularea proiectelor comunitare mai 2006 7. Dr. Dimitra G. Ioannou Implicare i participare Comunitar (Modulul I SSGS Participarea beneficiarilor i a comunitii n acordarea de servicii sociale) 8. www.frds.ro 9. www.dezvoltarecomunitara.ro

18