UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRAD,,

FACULTATEA-AGRICULTURA
SPECIALIZAREA-I.E.A
ANUL-IV
GR-425





PROIECT LA ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA





ndrumtor:
Conf.dr.GAVRIL TEFAN

Student:
CORNEA ANDREEA









TEMA PROIECTULUI:
ANALIZA ACTIVITII ECONOMICO-FINANCIARE LA
SOCIETATEA ,,SC LORENTZ SRL,,












CUPRINS
Capitolul 1-Analiza cheltuielilor
1.1 Analiza structurii cheltuielilor
1.2 Analiza dinamicii cheltuielilor
1.3 Analiza costului de productie
1.4 Analiza costurilor variabile, analiza direct costing
1.5 Analiza costului fix- metoda ABC
Capitolul 2-Analiza rezultatului intreprinderii
2.1 Analiza cifrei de afaceri
2.2 Analiza productiei
2.3 Analiza valorii adaugate
2.4 Analiza marjei comerciale
Capitolul 3- Analiza performantei intreprinderii
3.1 Prezentarea si analiza contului de profit/pierdere
3.2 Analiza rezultatelor financiare
3.3 Analiza rentabilitatii
3.4 Analiza sanatatii intreprinderii
3.4.1 Structura de finantare
3.4.2 Analiza valorii patrimoniale
3.4.3 Analiza riscului
Capitolul 4-Concluzii si Bibliografie


CAP.I.-ANALIZA CHELTUIELILOR
n literatura de specialitate se ntlnesc deseori dou noiuni oarecum
asemntoare : noiunea de cheltuial i noiunea de cost. Ele ns nu sunt
similare.
Prin CHELTUAL se nelege plata factorilor de producie cu care se
aprovizioneaz ntreprinderea. Aceti factori nu se consum n ntregime n
decursul unui ciclu de producie, rmnnd sub form de stocuri. COSTUL
DE PRODUCIE nseamn ns cheltuieli corespunztoare factorilor
efectivi consumai. ntre cheltuieli i costuri exist egalitate numai atunci
cnd n procesul de producie se consum n ntregime toi factorii cu care s-a
aprovizionat ntreprinderea.

Cheltuielile de producie se mpart dup o serie de criterii, cum ar fi :

1) - Dup natura lor (dup tipul de activitate) :
a)-cheltuieli de exploatare;
b)-cheltuieli financiare;
c)-cheltuieli extraordinare.

O prim analiz structural a cheltuielilor se face astfel :

Ch = Ch e + Ch f + Ch ex, unde:

Ch = cheltuieli totale ;
Ch e = cheltuieli de exploatare;
Ch f = cheltuieli financiare;
Chex = cheltuieli excepionale.

Corespunztor cheltuielilor, exist veniturile :

V = Ve + Vf + Vex, unde:

V = venituri totale;
Ve = venituri de exploatare;
Vf = venituri financiare;
Vex = venituri excepionale.

2) - Dup comportamentul lor fa de volumul produciei :
a)-cheltuieli variabile = acele elemente de cheltuieli care se modific
odat cu variaia volumului de activitate (de producie).
Exemple: a)-cheltuieli cu materiile prime i materialele;
b)-cheltuieli cu salariile personalului direct productiv;
c)-cheltuieli cu serviciile i lucrrile prestate de teri.
b)-cheltuieli fixe sau convenional constante = acele cheltuieli care nu
se modific odat cu variaia volumului de activitate.
Exemple: a)-amortizarea mijloacelor fixe;
b)-cheltuielile generale ale ntreprinderii;
c)-cheltuielile comune ale ntreprinderii.

C = Cv + Cf, unde:
C = cheltuieli totale;
Cv = cheltuieli variabile;
Cf = cheltuieli fixe.

Clasificarea cheltuielilor n variabile i fixe (convenional - constante sau
constante) poate fi fcut pe intervale scurte de timp. Pe intervale lungi de
timp toate cheltuielile sunt variabile.

3) - Dup modul de identificare i repartizare pe produs :
a)-cheltuieli directe = determinate de consumul de factori care se
regsesc n produsul respectiv;
b)-cheltuieli indirecte = concur la desfurarea procesului de activitate
(de producie), dar nu se pot individualiza pe produs;
= se repartizeaz pe produs sau pe activitate n baza
unor chei de repartiie.

Cheltuielile indirecte sunt alctuite din cheltuieli comune i cheltuieli
generale, conform relaiei:
Cheltuieli indirecte = Cheltuieli comune + Cheltuieli generale

4) - Dup coninutul lor :
a)-cheltuieli materiale;
b)-cheltuieli cu persoalul (cu fora de munc) = aceste cheltuieli dein,
n majoritatea ramurilor de producie cea mai mare pondere n totalul
cheltuielilor de exploatare (peste 65%). Ponderea dominant o reprezint
cheltuielile cu materiile prime i cu materialele.n categoria acestor cheltuieli
sunt incluse toate cheltuielile referitoare la salariile personalului, la
contribuiile pentru asigurri sociale de sntate i cheltuieli privind protecia
social.


1.1.Analiza structurii cheltuielilor
Tabel 1.1
Nr.
crt.
Indicatori

2008
(lei)
2009
(lei)
2010
(lei)
Indicele de structur
(%)
2008 2009 2010
1. Cheltuieli de exploatare
total, din care:
9791123 6064105 9561772 98,77 99,66 97,87
1.1. Cheltuieli cu materiile prime
i materiale consumabile
3834201 385800 3801011 38,68 6,34 38,90
1.2. Alte cheltuieli materiale 20287 29101 208100 0,34 0,33 0,14
1.3. Alte cheltuieli externe 886892 812459 86863 1,10 1,00 0,68
1.4. Cheltuieli privind mrfurile 3450841 3310966 3399213 37,81 35,76 23,95
1.5. Cheltuieli cu salarii i
ndemnizaii
175832 198300 198765 1,93 2,14 2,18
1.6. Cheltuieli cu asigurrile i
protecia social
62746 65100 67320 0,69 0,70 0,60
1.7. Cheltuieli cu amortizarea 310882 301931 312990 3,41 3,26 4,23
1.8. Cheltuieli privind prestaiile
externe
997892 903309 1420399 10,93 9,76 4,35
1.9. Cheltuieli cu alte impozite,
taxe etc.
51550 57139 67111 0,56 0,62 4,49
2. Cheltuieli financiare total,
din care:
121417 20323 207912 1,55 2,21 2,25
2.1. Cheltuieli cu despgubiri,
donaii
54658 55020 48878
2.2. Cheltuieli privind dobnzile 66637 60210 88001
2.3. Cheltuieli cu ajustrile de
valoare
0 0 0 0,00 0,00 0,00
2.4. Alte cheltuieli financiare 10122 60211 71033
3. Cheltuieli extraordinare
total, din care:
0 0 0 0,00 0,00 0,00
3.1. Amenzi 0 0 0 0,00 0,00 0,00
Cheltuieli totale 9912540 6084428 9769684 100,00 100,00 100,00

Cheltuielile privind marfurile au o pondere de peste 40%.
Cheltuielile cu materiile prime si materiale sunt in valoare de
9561772.
Cheltuielile cu impozite si taxe ajung in anul 2010 la 67111 mii lei
fata de numai 57139 mii lei in 2009. Acest lucru e determinat in
primul rand de cresterea profitului, a valorii adaugate dar si de
inasprirea fiscalitatii.
Cheltuielile cu remuneratiile personalului precum si cheltuielile
privind asigurarea si protectia sociala cresc de la un an la altul atat
ca valoare cat si ca pondere in structura cheltuielilor de exploatare.
Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele scad in anul 2009 fata
de anul 2008, acesta intimplandu-se datorita faptului ca amortizarea
cumulata anului 2008 este superiora celei din anul 2009.


1.2.Analiza dinamicii cheltuielilor

La nivel de ntreprindere, analiza n dinamic a cheltuielilor totale
denot o evoluie ascendent a acestora, aflat, pe de o parte, sub
impactul inflaiei, iar, pe de alt parte,reclamat de necesitile
desfurrii activitii curente corespunztor perioadei analizate.
Orice analiz a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activiti,
nu se efectueaz prin sine nsi, ci n strns corelare cu categoriile
de venituri la a cror realizare concur.





Tabel 1.2

Nr.
crt.
Indicatori

2008
(lei)
2009
(lei)
2010
(lei)
Indicele de dinamica
(%)
2010/2008 2010/2009
1. Cheltuieli de exploatare
total, din care:
9791123 6064105 9561772 97,65 157,67
1.1. Cheltuieli cu materiile
prime i materiale
consumabile
3834201 385800 3801011 38,68 60,34
1.2. Alte cheltuieli materiale 20287 29101 208100 0,34 0,33
1.3. Alte cheltuieli externe 886892 812459 86863 1,10 1,00
1.4. Cheltuieli privind mrfurile 3450841 3310966 3399213 37,81 35,76
1.5. Cheltuieli cu salarii i
ndemnizaii
175832 198300 198765 1,93 2,14
1.6. Cheltuieli cu asigurrile i
protecia social
62746 65100 67320 0,69 0,70
1.7. Cheltuieli cu amortizarea 310882 301931 312990 3,41 3,26
1.8. Cheltuieli privind prestaiile
externe
997892 903309 1420399 10,93 9,76
1.9. Cheltuieli cu alte impozite,
taxe etc.
51550 57139 67111 0,56 0,62
2. Cheltuieli financiare total,
din care:
121417 203230 207912 171,23 102,30
2.1. Cheltuieli cu despgubiri,
donaii
54658 55020 48878
2.2. Cheltuieli privind dobnzile 66637 60210 88001
2.3. Cheltuieli cu ajustrile de
valoare
0 0 0 0,00 0,00
2.4. Alte cheltuieli financiare 10122 60211 71033
3. Cheltuieli extraordinare
total, din care:
0 0 0 0,00 0,00
3.1. Amenzi 0 0 0 0,00 0,00
Cheltuieli totale 9912540 6084428 9769684 90,55 160,56


Se observa o crestere a cheltuielilor de exploatare in cadrul indicilor
de dinamica din 2010/2008 de 97,65% fata de 2010/2009 de
157,67%.


1.3.Analiza costului de productie

Costul de producie
Costul de producie (Cp) reflect cheltuielile de producie ce revin pe
unitatea de produs i se poate calcula prin mai multe metode:
a) metoda diviziunii simple se aplic n cazul n care la o cultur se
obine un singur produs principal, fr produse secundare (ex.: pine):
Q
Cht
Cp= ,
n care:
Cht cheltuieli totale de producie lei; Q producia total t;
b) metoda valorii rmase se folosete n ramurile n care pe lng
produsul principal se obin i produse secundare (ex.: derivate din lapte):
Qp
Vps Cht
Cp

= ,
n care:
Vps valoarea produciei secundare lei;
Qp producia principal t:
Vps = Qs Pv
n care: Qs producia secundar t; Pv preul de vnzare lei.
c) metoda coeficienilor se folosete cnd exist mai multe produse
principale, ca de pild la derivatele din lapte:
Qi
Ki ) Vps Cht (
Cp

= , unde:
Ki ponderea produsului i n valoarea total a produselor principale (

Pv Qp ), stabilit pe baza preurilor medii de vnzare.

100
1

t
=

=
n
i
Pv Qp
Pv Q
Ki
unde:
Qpi producia principal pentru care se calculeaz costul de producie
t.
Costul complet comercial (C
c.c
) este un indicator de calcul al
profitului brut i exprim valoarea cheltuielilor de producie i de desfacere a
produciei marf pe unitate de msur; se calculeaz cu relaia:
C
c.c
= Cp Cd,
Qm
Chtd
Cd=
unde:
Cd cheltuielile de desfacere lei/U.M.;
Chtd cheltuieli totale de desfacere a produciei marf lei.
Reducerea costurilor de producie se poate realiza prin:
diminuarea i raionalizarea grupei de cheltuieli indirecte care nu
influeneaz nivelul produciei;
creterea cheltuielilor totale de producie pe baza alocrii suplimentare de
factori n condiiile n care se respect urmtoarea relaie:
x y
t x pret y cos - A > - A , unde:
y sporul de producie;
x factorul alocat.

TIPOLOGIA COSTURILOR
Costurile de producie reprezint totalitatea consumurilor de factori
exprimate valoric i efectuate de o firm pentru a obine bunuri i servicii.
Costurile de producie a unei firme vor depinde de factorii de producie pe
care i utilizeaz. Cu ct folosete mai muli, cu att mai mari vor fi costurile.
Mai precis, relaia depinde de dou elemente:
- productivitatea factorilor. Cu ct este mai mare productivitatea fizica
a acestora, cu att mai mica va fi cantitatea solicitat din aceti
factori pentru producerea unui anumit nivel al produciei i deci mai
mic va fi costul acestei producii. Cu alte cuvinte, exista o legatura
direct ntre QT, qm, qM (producia marginal) i costurile de
producie;
- preul factorilor. Cu ct preul acestora este mai mare, cu att mai
mari vor fi costurile de producie.
n domeniul tipologiei costurilor se evideniaz, n principal, trei mari
categorii: costul total, costul mediu i costul marginal, ntre acestea
existnd anumite relaii, relaii influenate direct i de volumul produciei.
Costul total poate fi definit ca ansamblul cheltuielilor ce corespund
produciei la un moment dat. n cadrul acestuia cheltuielile se difereniaz n:
- cheltuieli fixe, (CF), independent de volumul produciei (chirie,
asigurri, dobnzi etc.), mbrac forma unor cheltuieli structurale;
- cheltuieli variabile, (CV), operaionale, ce variaz cu volumul
produciei. Unele costuri variabile pot avea o proporionalitate constant,
altele pot avea o proporionalitate crescnd sau descrescnd.
La rndul lor cheltuielile variabile se pot clasifica n.
* directe se individualizeaz pe produs sau grupe de produse
omogene, lucrri, servicii i se pot include direct n costul acestora.
* indirecte comune mai multor produse.
Costurile totale (CT) de producie sunt date de suma costurilor
variabile (CTV) i a costurilor fixe (CTF): CT = CTV + CTF.
Mrimea costului total nregistreaz modificri n msura n care
intervin schimbri n costurile variabile.
Costurile variabile, i modific mrimea absolut n proporii diferite,
n funcie i n acelai sens cu volumul fizic al produciei, distingndu-se
costuri: proporionale, degresive, progresive, regresive i flexibile.
Costurile proporionale, au drept caracteristic modificarea n funcie
de volumul fizic al produciei, incluznd: materiile prime, materialele
consumabile, salariile etc.
Costurile degresive, cresc n proporie mai mic fa de volumul
produciei - costurile cu ntreinerea utilajelor, a mainilor i a instalaiilor.
Costurile progresive, cresc n proporie mai mare dect producia
datorit neutilizrii la parametriii proiectai a unor capaciti, precum i a unor
lipsuri manageriale n procesele de munc.
Costurile regresive, scad la creteri importante ale volumului produciei
- ntreinerea capitalului fix, costuri generale ale ntreprinderii.
Costurile flexibile- prezint o evoluie neregulat - liniar, neliniar,
degresiv, proporional sau progresiv, - sub influena modificrii volumului
fizic al produciei.
Costul marginal (CM) este costul suplimentar pentru producerea unei
uniti suplimentare; adic este egal cu creterea costurilor totale la o cretere
a produciei cu o unitate.
Q
Ch
C
t
m
A
A
=




Nr.
crt.
Specificare Capacitatea
maxima
Productia realizata (to) Gradul de utilizare
(%)
2008 2009 2010 2008 2009 2010
1. Paine 15.293 5.356 3.320 2.952 35 22 19
2. Specialitati din
panificatie
576 230 134 126 40 23 22
3. Grau macinat 14.400 4.379 2.684 3.030 30 19 21


Dupa cum se observa din tabel, principala grupa de produse fabricata de
unitate o reprezinta cea de paine urmata de graul macinat. Productia de paine
cunoaste pe intervalul analizat o scadere continua, scadere care se explica,
atat in cazul painii cat si in cel al produselor de panificatie si a celor
zaharoase, in primul rand prin faptul ca s-a trecut la un consum mai rational
din partea populatiei, dar si prin aparitia unor noi unitati privatizate cu profil
de panificatie care au venit pe piata cu produse de calitate, unitati care au
inceput sa devina un concurent demn de luat in seama.
Gradul de utilizare a capacitatilor de productie este diferit in functie de grupa
de produse analizata.
In anul 2008 societatea cunoaste cel mai mare grad de utilizare a
capacitatilor de productie datorita nivelului ridicat al productiei realizate.
Cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie se poate
realiza prioritar prin sporirea productiei realizate (dar acest lucru trebuie
corelat cu gasirea de noi piete de desfacere a produselor de panificatie),
trebuie sa se tina seama ca produsele de panificatie realizate au un grad mare
de perisabilitate si de randamentele in cadrul societatii.
Pe ansamblul societatii comerciale nu se asigura utilizarea rationala a
capacitatilor de productie din cauze obiective. In perspectiva trebuie urmarite
indeaproape organizarea fluxurilor tehnologice, a ritmicitatii
aprovizionarilor, unele masuri ferme bazate pe programe elaborate pe
produse privind obtinerea unor randamente pe unitatea de productie cu
costuri unitare reduse.
In urma analizei gradului de utilizare a mijloacelor fixe, rezulta un grad
de folosire foarte redus, ceea ce inseamna ca un numar insemnat de mijloace
fixe sunt neutilizate, inactive atat din categoria celor productive cat si din
cele neproductive, aceasta datorandu-se reducerii cererii de produse pe piata.
1.4.Analiza costurilor variabile,analiza direct costing
Metoda costurilor directe sau variabile pleac de la
considerentul c rezultatele ntreprinderii sunt influenate n
principal de costurile variabile, n acest sens costul fix nu este luat
n calcul. Conform acestei metode se calculeaz patru indicatori:
a) marja costurilor variabile;
b) rezultatul analitic global;
c) rata marjei costurilor variabile;
d) rata costurilor variabile.
Rezultatele obinute dau informaii despre importana sau
greutatea specific a costurilor variabile n total costuri i dac
marja costurilor variabile acopera costurile fixe. Dac marja nu
acoper costurile fixe ntreprinderea nregistreaz pierderi.
Aceast metod poate fi utilizat direct pe fiecare produs n
parte (se numete direct cost/produs), la nivel de ntreprindere pe
total produse (direct costing global), sau n categoria costurilor
variabile sunt introduse i cheltuielile fixe directe, cnd metoda se
numete direct costing evoluat.
Etapele metodei Direct Costing sunt:
1. Identificarea cheltuielilor variabile.
2. Determinarea produciei totale n uniti fizice.
3. Determinarea costului mediu variabil.
4. Calculul marjei costurilor comerciale.
5. Calculul rezultatului analitic global.
6. Calculul ratelor.
7.Interpretarea rezultatelor.
Tabel 1.4.

Nr.
crt.
Denumire (tip cheltuial)
2008 2009 2010
1. Cheltuieli cu birotica 80260 40201 8620
2.
Cheltuieli cu produse de
curenie 28060 14020 20030
3.
Cheltuieli cu materiale
consumabile 1610410 2028366 2238878
4. Cheltuieli cu materii prime 1383225 1074022 1400052
5. Cheltuieli cu ambalaje 10077 17100 10100
6.
Cheltuieli cu energia i apa
pentru spaiul de producie
80400 60210 60213
7. Cheltuieli cu ntreinerea 140201 130013 80638
8. Cheltuieli de cercetare 85006 102368 80230
9. Cheltuieli cu colaboratorii 321377 261602 202102
10. Cheltuieli cu publicitatea 10023 18000 10201
11.
Cheltuieli cu transport pers. de
productie 60026 60238
30268
12. Cheltuieli cu deplasrile 14268 15036 11410
13. Cheltuieli cu mrfurile 2340730 2200855 2288102
14. Cheltuieli cu donaii 54658 55020 48878
15. Alte cheltuieli financiare 37006 2360400 71033
16. Total cheltuieli variabile 6702043 11060870 8072285
17. Cifra de afaceri 8789826 9459340 8570668
18. Cheltuieli totale 6863451 11082531 8123404
19. Cheltuieli fixe 150407 111550 40008
20.
Marja costurilor variabile 2201099 1021889 2009912
21. Rezultatul analitic global 2039691 1000228 1958793
22.
Rata marjei costurilor
variabile
25,04 10,80 23,45
23. Rata costurilor variabile 74,95 89,19 76,54

CV cost variabil
CV = chelt. cu birotica + chelt cu produse de curenie + chelt cu
materiale consumabile + chelt cu materii prime + chelt cu ambalaje + chelt cu
energia pentru spaiile de producie + chelt de ntreinere + chelt de cercetare
+ chelt cu colaboratorii + chelt cu publicitatea + chelt de transport + chelt cu
deplasrile + chelt cu donaiile + alte chelt financiare + chelt cu mrfurile
Pentru anul 2008:
CV=80260+28060+1610410+1383225+10077+80400+140201+850
06+321377+10023+60026+14268+54658+37006+2340730=65887
27 lei
MCV = CA CV=8789826-6588727=2201099 lei
RAG = MCV CF=2201099-161408=2039691 lei
CF = CT CV=6863451-6702043=161408 lei
RMCV = (MCV/CA) * 100=2201099/8789826*100=25.04 %
RCV = (CV/CA) * 100=6588727/8789826*100=74.95 %
Pentru anul 2009:
CV=40201+14020+2028366+1074022+17100+60210+130013+102368+261
602+18000+60238+15036+55020+2360400+2200855=8437451 lei
MCV = CA CV=9459340-8437451=1021889 lei
RAG = MCV CF=1021889-21661=1000228 lei
CF = CT CV=11082531-11060870=21661 lei
RMCV = (MCV/CA) * 100=1021889/9459340*100=10.80 %
RCV = (CV/CA) * 100=8437451/9459340*100=89.19 %
Pentru anul 2010:
CV=8620+20030+2238878+1400052+10100+60213+80638+80230+202103
+10201+30268+11410+48878+71033+2288102=6560756 lei
MCV = CA CV=8570668-6560756=2009912 lei
RAG = MCV CF=2009912-51119=1958793 lei
CF = CT CV=8123404-8072285=51119 lei
RMCV = (MCV/CA) * 100=2009912/8570668*100=23.45 %
RCV = (CV/CA) * 100=6560756/8570668*100=76.54 %

1.5.Analiza costurilor fixe
Pentru analiza costurilor fixe se va utiliza metoda Activity Based
Costing (A.B.C.).
Conceptul metodei este bazat pe identificarea activitii necesare
realizrii unui produs, care genereaz costuri fixe.
Aceast metod a aprut ca o practic mai ntai n firmele de
consultan din SUA (General Electric) plecnd de la ideea c metoda clasic
de analiz a cheltuielilor dezorienteaz n general ntreprinztorul. Se nate
ideea c ntr-o mas de produse profitabile la vedere, ntotdeauna exist unul
neprofitabil. Metoda ncearc rspuns la urmtoarea ntrebare: Care sunt
sursele ce induc costuri suplimentare i ascunse la nivel de produs, astfel nct
ntreprinztorul s identifice produsul povar?.
Metoda a fost pus la punct in anii 1970, iar dup anii 2000 este foarte
utilizat n cadrul analizelor din firmele din Japonia i SUA (n industria de
maini peste 70%, agricultur peste 30%, n diverse industrii peste 50%).
Metoda Activity Based Costing pleac de la considerentul c nc la
nivel de produs se formeaz n special n faza de concept i proiectare.
Conform acestei metode, costul variabil este un consum specific
neimportant, iar costul fix identificat cu cheltuielile indirecte numite generale,
este foarte important i doar el determin profitabilitatea unui produs.
Etapele acestei metode dunt urmtoarele:
1. Identificarea activitii.
2. Identificarea indicatorilor de cost.
3. Stabilirea costurilor fixe indirecte pe unitatea de produs, lund n
calcul indicatorul de cost.
4. Stabilirea costului unitar.


Tabel 1.5.
Activitate Indicator de cost
Produse
Paine
Specialitati de
panificatie
Grau macinat
Concepie Numr soft-uri
utilizate
5 18 5
Aprovizionare Numr comenzi
materii prime
214 142 300
Lansare Numr loturi 7 8 10
Distribuie Numr comenzi
produse finite
15 8 2
Ambalare Numr ore pentru
ambalare
4 8 10
ntreinere Numr reparaii - 1 -





CAP. II .-ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII
2.1.Analiza cifrei de afaceri la SC LORENTZ SRL
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri (CA) reprezint totalul vnzrilor realizate (facturate)
pe parcursul unui exerciiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat.
Cifra de afaceri cuprinde suma total a veniturilor din operaiunile
comerciale efectuate de firm, respectiv vnzarea de mrfuri i
produse ntr-o perioad de timp determinat.n cuantumul cifrei de
afaceri nu se includ veniturile financiare i veniturile exceptionale. n
termeni coreci, cifra de afaceri reprezint suma veniturilor aferente
bunurilor livrate, lucrrilor executate, serviciilor prestate, precum i a
altor venituri din exploatare,mai puin rabaturile,remizele i alte
reduceri acordate clienilor. Notiunea de cifr de afaceri poate fi
abordat pe mai multe categorii:cifra de afaceri total, cifra de afaceri
medie, cifra de afaceri marginal i cifra de afaceri critic, fiecare
dintre acestea evideniind cte un aspect referitor la activitatea firmei
Cifra de afaceri total(CA)reprezint volumul total al afacerilor unei
firme, evaluate la preurile pieei, respectiv ncasrile totale.Ea
cuprinde totaliatea veniturilor din vnzarea mrfurilor i produselor,
executarea lucrrilor i prestarea serviciilor ntr-o perioad de timp.

Tabel 2.1

NR.CRT IDICATORI 2008 2009 INDICE DE
EVOLUTIE
2009/2008
1 CAi= Cifra de
afaceri a
ntreprinderii
8789826 9459340 107.61
2 CAr=Cifra de
afaceri a
ramurei
13148100 13931400 105.9
3 CAm=Cifra de
afaceri
concurentului
cel mai
important
2346000 2421300 103.2
4 CAs=Cifra de
afaceri a
segmentului
5307000 5737050 108.1
de piat servit
de i
5 Pi=Cota de
pia absolut
(%)
1.4 1.54 110
6 Pi(r)=Cota de
pia relativ
(%)
7.86 8.87 112
7 Pi(s)=Cota de
pia
specific
3.47 3.74 107

2.2Analiza productiei

Analiza activitii de producie este principala funcie a firmei definit "ca
ansamblul proceselor de munc din cadrul firmei prin care se transform
obiectele muncii n produse finite, semifabricate i servicii i se creeaz
nemijlocit condiiile tehnico-materiale, organizatorice i de deservire necesare
desfurrii fabricaiei n bune condiii."
Procesele de fabricaie, n raport cu modul n care particip la executarea sau
transformarea diferitelor produse, lucrri sau servicii, se clasifica n:
- procese de baz,
- procese auxiliare,
- procese de deservire.
Funcia de producie, din punct de vedere organizatoric cuprinde urmtoarele
activiti:
- pregtirea tehnico-economic a produciei,
- programarea, lansarea i urmrirea produciei,
- execuia produciei,
- controlul tehnic de calitate,
- ntreinerea i repararea utilajelor,
- realizarea produciei auxiliare.
Tabel 2.2
Nr.
crt.
Denumire indicator 2008 2009
1. Producia vndut lei
704000 300000
2. Producia stocat lei
36300 70600
3. Producia imobilizat lei
123000 15200
4. Producia total lei
863300 385800

2.3.Analiza valorii adaugate
O intreprindere, pentru a-si desfasura activitatea, trebuie sa faca fata
urmatoarelor constrangeri elementare :
- pentru a produce, trebuie sa utilizeze factori de productie ;
- factorii de productie nu sunt inepuizabili si de aceea trebuie utilizati
cat mai eficient ;
- pentru a supravietui si a se dezvolta, trebuie sa fie rentabila ;
- activitatea economico-financiara trebuie astfel condusa incat nivelul
performantelor obtinute sa fie cat mai ridicat.
Activitatea intreprinderii genereaza doua categorii de fluxuri :
- intrari de factori de productie, care pe masura consumarii lor se gasesc
in fluxurile de cheltuieli ale intreprinderii ;
- iesiri de bunuri materiale care sunt produse de intreprindere si puse la
dispozitia altor intreprinderi, care genereaza, la randul lor, un flux de
venituri obtinute in urma comercializarii acestora.
Plusul de valoare (bogatie) creat de intreprindere, ca efect al utilizarii
eficiente a potentialului de care dispune, peste valoarea consumului
factorilor de productie proveniti de la terti, imbraca
forma valorii adaugate.
Valoarea adaugata este unul dintre cei mai importanti indicatori de
reflectare a performantelor economico-financiare ale unei firme. Pe
baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata
dimensiune a activitatii unei firme, ea fiind expresia rolului acesteia.
Spre deosebire de cifra de afaceri, care include si valoarea
cumparaturilor de materii prime, materiale si servicii care se regasesc in
cifra de afaceri a firmelor furnizoare, valoarea adaugata cuprinde numai
echivalentul activitatii intreprinderii in cauza.

Valoarea adaugata poate fi determinata prin doua metode :

a) Metoda sintetica, conform careia din volumul total al activitatii de
productie si comercializare a firmei se scad consumurile intermediare
de la terti.

In cazul in care firma desfasoara numai activitate de productie, valoarea
adaugata se determina astfel :

VA = QE M

VA valoarea adaugata
M consumuri intermediare de la terti aferente activitatii de productie
QE - productia exercitiului

In situatia in care intreprinderea desfasoara, pe langa activitatea de
productie, si activitatea de comert, atunci valoarea adaugata se
stabileste astfel:

VA= (QE + Mc ) M

Mc marja comerciala
M consumurile intermediare de la terti (pentru firmele cu activitate
de productie si comercializare)

Mc = Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfurile
vandute
Qe = Productia vanduta + Variatia stocurilor + Productia imobilizata
M = Cheltuieli cu materii prime si materiale auxiliare + Alte cheltuieli
materiale + Cheltuieli cu energia si apa + Cheltuieli cu prestatiile
externe
Tabel 2.3
Nr.
crt.
Denumire indicator
(lei)
ANII
2008 2009
1. Marja comercial
1280000 2309000
2. Producia total
863300 385800
3. Cheltuieli cu materii prime
i materiale
3834201 3020041
4. Alte cheltuieli materiale
20287 29101
5. Alte cheltuieli externe
100901 81321
6. Cheltuieli privind prestaiile
externe
886892 812459
7. Consum intermediar
403640 404530
8. Valoarea adugat
1739660 2290270

2.4.Analiza marjei comerciale




Marja comerciala reprezinta diferenta dintre veniturile obtinute din vanzarea
marfurilor si costul marfii vandute. In Contul de Profit si Pierderi se vor
regasi doua linii care sunt denumite exact Venituri din vanzarea marfurilor
respectiv Cheltuieli privind marfurile. Valoarea obtinuta ne arata care este
plusul de valoare obtinut de firma respectiva, per total vanzari. Din aceasta
marja comerciala urmeaza sa se acopere, mai departe, celelalte cheltuieli ale
firmei (utilitati, transport, chirii, etc).
Daca valoarea acestei marje comerciale o vom imparti la valoare cheltuielilor
cu marfurile vom putea obtine un adaos comercial mediu practicat pe firma
respectiva de-a lungul anului (sau de-a lungul perioadei pentru care analizam
acesti indicatori).
Marja comercial reprezint diferena dintre veniturile aferente vnzarilor de
mrfuri i costul mrfurilor vndute. Formula de calcul este urmtoarea:
Mc = Vmf Cmf





Tabelul 2.4






Nr.
crt.
Denumire indicator
ANII
2008 2009
1. Vnzri mrfuri / lei
988550 602700
2. Costul mrfii / lei
776400 400800
3. Marja comercial
212150 201900
4. Dinamica marjei comeriale
0,00 1,28
5. Rata marjei comerciale
21,46 33,49

CAPITOLUL III
ANALIZA PERFORMANTEI INTREPRINDERII
3.1. Prezentarea si analiza contului de profit si pierdere




Cresterea performantei economice fara costuri suplimentare are in vedere
utilizarea eficienta a capacitatilor de productie si calitatea produselor
obtinute.
Structura productiei fiind adaptabila si o rezultanta a cerintelor pietei
reprezinta in fapt elementul care trebuie sa fie cel mai elastic. Volumul fizic
al productiei poate ramane constant, insa structural ea se deplaseza frecvent
catre produsele solicitate de piata si care in consecinta, pot fi valorificate la
preturi reale mai mari, aspect de loc neglijabil in aportul la formarea
profitului.
Pentru cresterea performantei economice pe termen scurt - fara eforturi
suplimentare, la S.C. LORENTZ S.R.L este necesar sa se acorde o
importanta aparte politicii de marketing (prin crearea unui birou de
marketing), care determina adoptarea unei structuri care sa asigure
extinderea pietei de desfacere ; a politicii de produs (sa urmareasca
fluctuatiile cererii de produse in functie de sortiment, cantitate, gramaj).






3.2.Analiza rezultatelor financiare









Analiza financiara, orientata spre viitor, urmareste
cuantificarea efectelor n lant ale coeficientilor de levier n elaborarea
de previziuni privind rezultatele:
1) Efectul levierului de exploatare (ELE) reprezinta modificarea rezultatului
din exploatare (rRexp) sub impactul cresterii r a vnzarilor (cifrei de
afaceri):
ELE = CLE r
q(CA)
= rRexp (%).
2) Efectul levierului financiar (ELF) constituie modificarea rezultatului net
(rRnet), ca urmare a cresterii estimate a rezultatului din exploatare
(rRexp):
ELF = CLF rRexp = rRnet (%)
3) Efectul levierului total (ELT) consta n modificarea rezultatului net
(rRnet), ca efect al cresterii vnzarilor (r
q(CA)
):
ELT = CLT rq(CA) = rRnet (%).

3.3.Analiza rentabilitatii

Rentabilitatea este categoria economica prin care se
exprima capacitatea ntreprinderii de aobtine profit, ceea ce
reflecta performanta acesteia. Obiectivul major al ntreprinderii este att
marirea averii participantilor la viata ntreprinderii (actionari, salariati,
creditori, stat), ct si cresterea valorii sale, pentru asigurarea propriei
dezvoltari. Realizarea acestui obiectiv este conditionata de desfasurarea unei
activitati rentabile, care sa permita remunerarea factorilor de productie si a
capitalurilor utilizate, indiferent de provenienta.
Orice afacere implica o investitie care are drept
consecinta rezultatul asteptat de investitor. Cu ct acest rezultat este mai
mare, cu att se pot forma noi surse disponibile pentru alte investitii n diverse
scopuri: stimularea partenerilor, asigurarea propriei dezvoltari, crearea de
rezerve. Rentabilitatea unei afaceri rezulta din comensurarea efectelor
concretizate n venituri cu eforturile depuse reflectate n cheltuielile aferente.
Dupa modul n care se realizeaza comparatia ntre efecte si eforturi n
analiza rentabilitatii se utilizeaza doua serii de indicatori de evaluare: n
marimi absolute si n marimi relative. Indicatorii n marimi absolute se obtin
ca marje, (diferente) ntre venituri si cheltuieli, iar indicatorii n marimi
relative se obtin ca rate (rapoarte) ntre rezultate si cheltuieli sau capitaluri
utilizate.
Marjele prin ele nsele caracterizeaza insuficient gradul de rentabilitate
al ntreprinderii, deoarece pot exista unitati foarte rentabile cu marje mici si
invers, rentabilitati slabe cu marje mari. Numai ratele caracterizeaza real
gradul de rentabilitate, exprimnd n modul cel mai sintetic eficientautilizarii
capitalurilor.
Analiza rentabilitatii se realizeza pe baza datelor din contul de
rezultat Profit si pierdere, situatie financiara anuala redactata n termeni
de flux, care cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale ce permit crearea
bogatiei plecnd de la ansamblul cheltuielilor si veniturilor. Soldul net al
contului (creditor sau debitor) reflecta performanta ntreprinderii, respectiv
capacitatea de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor
existente.
1) Excedentul brut (Insuficienta) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat
din activitatea curenta a ntreprinderii, care permite sa se masoare capacitatea
de a genera si conserva fonduri n conditii de functionare, fiind independent
de politica financiara, fiscala si n domeniul amortizarii; se calculeaza cu
ajutorul relatiei:
EBE = Valoarea adaugata (Vad) + Subventii de exploatare (Sbv) -
- Impozite, taxe, varsaminte asimilate (I+Tx) - Cheltuieli cu personalul (Chp).
EBE 2010=1739660+34159+334051=2107870
EBE 2011=2290270+34159+267766=2592195
2) Rezultatul din exploatare (Rexp) masoara performanta comerciala si
industriala a ntreprinderii, fiind independent de politica financiara si fiscala,
dar tine cont de amortizare si provizioane; se determina cu relatia:
Rexp = Excedentul brut (EBE) + Alte venituri din exploatare (Ave) -
- Amortizari si provizioane - Alte cheltuieli de exploatare.
Rexp2010=2107870+625407+9167+574494=3316938
Rexp2011=2592195+52272+891+219066=2864424
Acest rezultat mai poate fi determinat si prin diferenta:
Rexp = Venituri din exploatare - Cheltuieli de exploatare.
Rexp2010=1053298+1143623=2196921
Rexp2011=609162+596722=1205884
3) Rezultatul financiar (Rfin) este rezultatul din activitatea financiara,
cuprinde elemente de fluxuri financiare si elemente ce corespund riscurilor
atasate, fiind intermediar ntre rezultatul de exploatare si rezultatul curent:
Rfin = Venituri financiare - Cheltuieli financiare.
Rfin2010=289-150=139
Rfin2011=1912-850=1062
4) Rezultatul curent (Rcrt) tine cont de politica de finantare a ntreprinderii,
nu este influentat de elemente extraordinare sau fiscale pure si este egal cu
suma:
Rcrt = Rexp+ Rfin.= Rexp +(Venituri financiare - Cheltuieli
financiare).
Rcrt2010=3316938+139=3317077
Rcrt2011=2864424+1062=2865486
5) Rezultatul extraordinar (Rextr) provine din activitatea neobisnuita a
ntreprinderii, nefiind legat de activitatea curenta si se determina ca diferenta:
Rextr = Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare.
Rextr2010=0
Rextr2011=0
6) Rezultatul brut al exercitiului (Rbr) constituie soldul rezidual ntre
veniturile totale si cheltuielile totale si se determina ca diferenta:
Rbr = Venituri totale - Cheltuieli totale.
Rbr2010=1153587-1143773=9814
Rbr2011=611074-597572=13502
7) Rezultatul net al exercitiului (Rnet) constituie soldul final dupa aplicarea
cotei procentuale de impozit (i), asupra rezultatului brut, conform relatiei:
Rnet = Rbr - Impozitul pe profit = Rbr (1 - i)
Rnet2010=9814-6450=3364
Rnet2011=13502-0=13502
Rentabilitatea economica se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:
1.Rentabilitatea economica(Re)
Re2010 /Activ total*100=9814/7959567*100=0.12%
Re2011=RBEexer/Activ total*100=13502/16615430*100=0.08%
2.Rata de rentabilitate economica a activelor (ROA)
ROA2010=RNEexerc/Active totale*100=3364/7959567*100=0.04%
ROA2011=RNEexerc/Active totale*100=13502/16615430*100=0.08%
3.Rata de rentabilitatea a capitalului investit(ROI)
ROI2010=RNE/Capital investit*100=3364/363646*100=0.92%
ROI2011=RNE/Capital investit*100=13502/0*100=0
4.Rentabilitatea cheltuielilor(Rch)
Rch2010=RNEexerc/Cheltuieli totale *100=3364/5475*100=61.44%
Rch2011=RNEexerc/Cheltuieli totale*100=13502/264894*100=5.09%
5.Rentabilitatea veniturilor(Rv)
Rv2010=RNEexerc/Venit total*100=3364/5703*100=58.98%
Rv2011=RNEexerc/Venit total*100=13502/269234*100= 5.01%
6.Viteza de rotatie a activelor circulante(n)
n2010=CA/Active circulante*100=9834385/14443434*100=68.08
n2011=CA/Active circulante*100=11173936/12215735*100=91.47
7.Durata in zile a unei rotatii(d)
d2010=Active circulante/CA*nr zile(z)=14443434/9834385*246=361.29
d2011=Active circulante/CA*nr zile(z)=12215735/11173936*246=268.93

Rezultatul net urmeaza a fi repartizat conform legii, partial distribuit
(participare salariati la profit, dividende actionari) sau reinvestit (pentru
marirea capitalurilor proprii prin autofinantare).

3.4.Analiza sanatatii intreprinderii


Analiza sanatatii intreprinderii se face in doua moduri:
-analiza structurii financiare pe verticala,
-analiza structurii financiare pe orizontala.
Analiza structurii financiare are ca punct de plecare analiza informatiilor
despre :
-active totale;
-datorii totale
-capitalurile proprii aferente unei intreprinderi.
Indicatorii calculati in analiza pe verticala bilantului intreprinderii sunt:
-indicatori absoluti de bilant,
-indicatori relativi(rate de structura).
Indicatorii absoluti de bilant sunt:
1.Activ total
AT=A+B+C
AC=B+C
A-active imobilizate,
B-active circulante
C-cheltuieli in avans
2.Datorii curente
DC=D+H+I
D-datorii
H-provizioane
I-venit in avans
3.Datorii totale
DT=DC+G
G-datorii
4.Capital propriu
Cprop=I
5.Capital angajat
Ca=Cprop+C
6.Capital imprumutat
C=DC+G
7.Capital permanent
Cperm=Ca+Subventii
Calculul indicatorilor pe baza bilantului intreprinderii:
1.AT2010=A+B+C=27660178+14443434+1040699=43144311
AT2011=A+B+C=27061120+12215735+1035011=40311866
AC2010=B+C=14443434+1040699=15484133
AC2011=B+C=12215735+1035011=13250746
2.DC2010=D+H+I=10285843+0+1549392=11835235
DC2011=D+H+I=8024867+0+133727=8158594
3.DT2010=DC+G=11835235+10198745=22033980
DT2011=DC+G=8158594+10986940=19145534
4.Cprop2010=I=1549392
Cprop2011=I=133727
5.Ca2010=Cprop+C=1549392+22033980=23583372
Ca2011=Cprop+C=133727+19145534=19279261
6.C2010=DC+G=11835235+10198745=22033980
C2011=DC+G=8158594+10986940=19145534
7.Cperm2010=Ca+Subventii=23583372+0=23583372
Cperm2011=Ca+Subventii=19279261
Indicatori relativi(rate de structura):
1.Rata activelor imobilizate(RAI)
RAI2010=Active imobilizate/Active
totale*100=27660178/31309076*100=88.34
RAI2011=Ai/At*100=27061120/32153272*100=84.16
2.Rata activelor circulante(RAC)
RAC2010=Active circulante/Active
totale*100=14443434/31309076*100=46.13
RAC2011=Ac/At*100=12215735/32153272*100=37.99
3.Rata capitalurilor proprii(RCP)
RCP2010=Capital propriu/Activ total*100=21110331/31309076*100=67.42
RCP2011=Cprop/At*100=21166332/32153272*100=65.82
4.Rata creantelor(Rc)
Rc2010=Creantele/Active totale*100=9003931/31309076*100=28.75
Rc2011=Creantele/Active totale*100=7158122/32153272*100=22.26
5.Rata capitalului permanent(RCPERM)
RCPERM2010=Capitalul permanent/Active
totale*100=86288622/31309076*100=275.60
RCPERM2011=Capitalul permanent/Active
totale*100=40311866/32153272*100=125.37
Analiza structurii financiare pe orizontala
1.Rata lichiditatii imediate(Rli)
Rli2010=Contul casa si contul banci/Pasiv curent =941191/10285843=0.09
Rli2011=Contul casa si contul banci/Pasiv curent=263756/8024867=0.03


3.4.1.Structura de finantare

Analiza tabloului de finantare presupune ordonarea posturilor de bilant astefel
incat sa rezulte fondurile sau capitalurile care stau la baza finantarii
decalajelor ce se creaza in intreprindere intre fluxuri reale si fluxuri
monetare.

Calculul indicatorilor:
1.Fond de rulment permanent2010=Resurse permanente Nevoi permanente=
=86288622-27660178=58628444
FRP2011=40311866-27061120=13250746

2.Fond de rulment net=Nevoi curente-Resurse curente
FRN2010=FRP2010
FRN2011=FRP2011

3.Nevoia de fond de rulment=(NC-Casa si cont)-(RC-Credite bancare pe
termen scurt
NFR2010=(86288622-941191)-(27660178-1084611)=58771864
NFR2011=(40311866-263756)-(27061120-1005909)=13992899

4.Trezoreria neta=FR-NFR
TN2010=58628444-58771864= -143420
TN2011=13250746-13992899= -742153

3.4.2.Analiza valorii patrimoniale


Se utilizeaza bilantul patrimonial care se constituie din posturi de activ si
posturi de pasiv prin valoare patrimoniala se inteleg totalitatea drepturilor de
proprietate si creante detinute intr-un an calendaristic la care se adauga
totalitatea obligatiilor si a angajamentelor .

Calculul indicatorilor:

1.Rata autonomiei financiare la termen=Capital propriu/Datorii pe termen
lung
Raft2010=21110331/10198745=2.06
Raft2011=21166332/10986940=1.92

2.Rata datoriilor=Datorii total/Active totale
Rdat2010=20484588/31309076=0.65
Rdat2011=13992899/32153272=0.59

3.Rata datoriilor pe termen scurt=Datorii pe termen scurt/Active totale
Rdatts2010=10285843/31309076=0.32
Rdatts2011=8024867/32153272=0.24

4.Rata datoriilor pe termen lung=Datorii pe termen lung/Capital permanent
Rdattl2010=10198745/86288622=0.11
Rdattl2011=10986940/40311866=0.27
3.4.3.Analiza riscului

Riscul poate fi privit ca reprezentnd incapacitatea unei firme de a se adapta
la timp si cu celmai mic cost la modificrile de mediu. Privit din acest punct
de vedere, riscul care afecteaz activitateaunei firme are ca principal surs
instabilitatea climatului de afaceri (element exogen firmei) si incapacitatea
agentului economic de a contracara la timp si fr costuri ridicate efectele
generate deaceast evoluie continu a mediului n care acioneaz. n acest
sens, o activitate rentabil n prezent poate deveni nerentabil n viitor ca
urmare a modificrii nefavorabile a condiiilor de mediu. Rezult,astfel, c
riscul este o caracteristic permanent a activitii unei firme, aceasta trebuind
s implementeze mecanisme adecvate de gestionare a riscului, care s
evidenieze rapid modificrile aprute si msurile de interventie.
Riscul financiar se refer la variabilitatea suplimentar a profitului net pe
aciune si la riscul sporit de faliment care apar atunci cnd o firm apeleaz la
resurse financiare cu cost fix, cum ar ficreditele bancare si mprumuturile din
emisiuni de obligaiuni.

Calculul indicatorilor:
1.Pragul de rentabilitate financiar(CAcrf)

CAcrf=(Cheltuieli fixe(din exploatare)+Cheltuieli cu dobanzile)/Rata marjei
cheltuielilor variabile
CAcrf2010=(150407+670123)/25,04=32768.76
CAcrf2011=(111550+691501)/10,80=74356.57

2.Marja de siguranta in marimi absolute (Msa)

Msa2010=CA-CAcr=8789826-32768.76=8757057.24
Msa2011=CA-Cacr=9459340-74356.57=9384983.43

Valoarea marjei de siguranta e pozitiva si intreprinderea obtine profit,cu cat
valoarea ei este mai mare cu atat riscul la care e supusa intreprinderea e mai
redus.







CAP 4 CONCLUZII SI BIBLIOGRAFIE



In vederea imbunatatirii performantelor societatii SC LORENTZ S.R.L. este necesar sa se
acorde o importanta deosebita politicilor de marketing, care determina adoptarea unei
structuri care sa asigure extinderea pietei de desfacere, politicilor de produse care sa
contribuie la cresterea calitatii produselor precum si introducerea de produse noi care sa
contribuie la combaterea concurentei. De asemenea se are in vedere innoirea tehnologiei,
a dotarii tehnicii; precum si ameliorarea organizarii si conducerii societatii prin aplicarea
rezultatelor cercetarii stiintifice.
In concluzie, S.C. GRIGOR-AGRA trebuie sa ia masuri pentru imbuntatirea calitatii,
precum si pentru practicarea unor preturi accesibile consumatorilor, care sa conduca la
cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie. De asemenea, unitatea ar trebui
sa se puna la indemana consumatorilor din marile zone aglomerate, ale scolilor, ceea ce ar
duce la cresterea volumului vanzarilor.
In acelassi timp, pentru cresterea eficientei economice, trebuie sa se aiba in vedere
:
modernizarea si retehnologizarea echipamentelor in conditii de eficienta ;
ridicarea eficientei prin cresterea utilizarii fondului de timp disponibil al instaltiei ;
realizarea investitiilor pentru modernizare.


Bibliografie:
- regielive.cursuri analiza riscului,
- MinisteruldeFinante.ro(bilant formular10.cont de profit si pierdere formular 20),
- Regielive.cursuri analiza tehico-economica,
-