Curs 3 Biofizica Receptorului/Analizatorului Auditiv Banda de audiere este intre 16 Hz si 20.000 Hz. Calitatile sunetului: A.

.Taria sunetului este corelata cu intensitatea energetica prin care s-a emis sunetul (slab, tare) avand ca unitate de masura [SI] FON. Unda Sonora este o sinusoida; B.Tonul frecventa fundamentalei avand ca unitate de masura [SI] Hz. Aceste sunete sunt grave sau acute. Membrana timpanala are o anumita grosime care in timp scade daca este supusa actiunii agresive a sunetelor din domeniul frecventelor inalte si totodata isi pierde elasticitatea. Timpanul este o suprafata conica elipsoidala. Reproducerea audibilitatii se face pe calculator ceea ce evidentiaza leziunile la nivelul suprafetei timpanului. C.Timbrul contine toate celelalte armonici si caracteristici personale. Urechea poate distinge timbrul ceea ce face posibila recunoasterea sursei. (diferentierea) D. Nivelul acustic se exprima in [SI] dB (Bell). Se mai numeste si presiune acustica deoarece acesta actioneaza la nivelul suprafetei ca o presiune. Sistemul periferic al receptorului auditiv este format din: 1. urechea externa formata din pavilionul urechii, conductul auditiv si timpanul; 2. urechea medie un mic paralelipiped avand dimensiunile 15mm*5mm*2mm formata din oscioarele ciocanul, nicovala si scarita; 3. urechea interna se compune din canale semicirculare terminate cu nervul vestibular si melcul. a) la nivelul pavilionului urechii se produce atenuarea zgomotelor; b) conductul auditiv are banda de fecventa intre 3000 si 4000 Hz; c) scarita se termina cu o talpa care ocupa o suprafata ovala numita si o fereastra ovala (membrane elastica) pe care calca permanent, astfel sunetul se transforma in semnale de tip Morse; d) melcul desfasurat apare ca 3 conuri cu varf comun, marginile fiind reprezentate de membrane. Sistemul centralal receptorului auditiv. Celulele receptoare din interiorul CM contin terminatiile nervoase axonale ce formeaza nervul auditiv ce transfera informatia la organul Corti sunt elemente neurorenale de maxima importanta. In lichidul din interiorul CM exista o membrana MT (membrana tectoriala si MB (membrana bazilara). Dupa cum scarita apasa pe fereastra ovala se transmit toate oscilatiile prin lichid, membrane si canale.

Curs 6 Apa in sistemele biologice Membrane Fosfolipidele sunt formate dintr-un cap polar si 1-2 cozi foarte lungi. Unghiurile cozilor sunt de 60 grade, in colturi sunt grupari CH2 iar la sfarsitul cozii are grupare CH3. Capul polar formeaza zona hidrofila iar cozile formeaza zona hidrofoba. Cozile intre ele formeaza legaturi care nu sunt foarte stabile- de tip Van der Vaals. Membrana celulara este: Simplu strat; Dublu strat. Membrana poate fi: monostrat, bistrat fosfolipidic si joaca rol structural. In membrana exista protein P care dau rolul functional al membrane: Rol antigenic; Rol imunologic; Rol de transport; Rol de receptive. Categorii de Proteine: Film pliat; Globulare; Helix. Membrana celulara este o membrana plasmatica. In organism se gasesc organite unde membrane este o suprafata inchisa. Mitocondria= uzina de energie principala a corpului. Toate elementele ei sunt in membrana. Este o membrana dubla 4 straturi -2exterioare si 2 interioare. Membrana interioara prezinta numeroase pliuri. Pe pliuri membrana este tapetata cu niste formatiuni repetitive ce contin un cap polar si un peduncul de atasare. Ele creaza electroni liberi din molecula de apa. Proteinele din membrana mitocondriala sun enzime cu rol in fosforilarea oxidativa-refacerea ATP. Membrana este asimetrica pe interior existand mai multe decat pe exterior. Pe intrrior exista protein contractile mitocondriile se zbarcesc sau se umfla. Globula Rosie: -Glicoforminaproteina intrinseca cu corp foarte lung; -Proteina Banda 3 se termina cu aceleasi terminatii ca glicoforina numai ca acestea se inverseaza; - Spectrina o proteina extrinseca in interiorul globulului rosu. Axonul Neuronului: Membrana acestui axon este un dublu strat fara proteine. Aceasta creste pe masura ce se formeaza neuronal, se multiplica si se infasoara in jurul axonului formand un manson. Acest manson are rol de protectie si isolator termic. Celulele speciale din care este formata membrana se numesc Schwann. Porii membranari exista ca niste defecte de membranba datorita miscarii definite mai sus. Categorii de pori: Pori hibrizi (timp de inchidere mai mare); Pori semitoroidali (timpul de inchidere este mai mic)

Curs 7 Apa in sistemele biologice Structura Membranara Clasificarea tipurilor de membrane dupa modul de transport al substantei permeabile: Egal permeabile; Inegal permeabile; Semipermeabile ; Ireciproc permeabile. Transportul prin membrana: 1.Microtransport (ioni, fragmente de ioni, acizi cu combinatii mici): a) Transportul pasiv este un process entopic, natural. Acest transport se realizeaza sub urmatoarele 3 gradiente: -gradient de concentratie; -gradient de potential electric; -gradient de presiune osmotica. I. Difuzia Simpla se poate face prin: -dizolvare in membrana lipidica; -proteine specializate; II.Difuzia facilitata de elemente numite transportori. Elementele transportori transporta prin difuzia simpla. Ex. Glucoza este un transportat, este neliposolubila si este neancarcata electric. b) Transportul activ este antientropic, se face cu consum de energie metabolica. Se face prin pompe ionice. Dupa modul in care microparticula strabate membrana microtransportul se clasifica in: -UNIPORT o singura particula strabate membrana; -COTRANSPORT 2 particule pot strabate membrana. Contratransportul poate fi de tip SIMPORT cand ambele particule merg in acelasi sens sau ANTIPORT cand o particula intra si alta iese. 2.Macrotransport se face prin vezicule. Definim: -ENDOCITOZA situatia in care vezicula este in exteriorul celulei/proteinei; -EXOCITOZA vezicula este in interiorul celulei eliminarea celulelor secretoare; -TRANSCITOZA vezicula intra in celula o strabate si apoi iese; -FAGOCITOZA autoimunitatea corpului. Functia de receptive a celulelor Globulul rosu contine preceptor pentru insulin si pentru hormonide crestere. Atat in interiorul celulei cat sip e membrana exista receptori. Receptorul este tot o proteina dar nu identifica ca forma cu stimulul. Teorii legate de ocuparea receptorilor: Teoria ocuparii; Teoria vitezei.

Paginile 3 si 4 de la foile fara titlu in care se vorbeste de retina Retina este tapetata cu celule ce determina curentul de intuneric ce matura intreaga retina din 7/8 in 7/8 secunde sub forma de pulsuri electrice. C,c si c.b sunt celule fotoreceptoare. Ambele tipuri sunt celule foarte lungi si provin din suprapunerea a sute de discuri. La baza prezinta axoni, apoi membrana, citoplasma si discurile suprapuse. Rol: -C.c au rol in vederea diurnal in culori FOTOPICA; -C.b. au rol in vederea nocturna albnegru SCOTOPICA. Discurile conurilor contin un pigment numit IDOXINA care trece din forma CSI in forma TRANS eliberand o cuanta de energie. Sunt stabilite 3 tipuri de culori de baza: rosu, verde si albastru violet. Dpdv fizic pentru 1 foton primit de con se disociaza 10 la puterea 5 molecule de acid Guanozin Monofosforic Ciclic GMC ce declansaza raspunsul celular. Procesul: -se inchid toate canalele ionice pentru sodiu rezultand hiperpolarizarea membranei celulei receptoare; Discursurile bastonaselor contin RODOXINA o protein care sub actiunea fotonului izomerizeaza din CSI in Trans si se naste un potential specific/altul fata de conuri numit potential de actiune local care se va transmite unui caontact al ganglionilor/neuronilor bipolari. Ganglionul bipolar transfera sistemului central un potential de actiune numit TOT-NIMIC. Ganglionul se comporta ca un convertor electric. Sistemul Central Neuronii ganglionari preiau de la neuronii bipolari informatia si o transmit la nervul optic prin terminatiile nervoase, si cortex. Semnalul electric este de tip TOTNIMIC. In cadrul nervului optic avem 2 zone de adunare a axonilor: Temporal; Nazal. Acestea se incrucisaza formand CHIASMA. La incrucisare firele ce formeaza cei 2 nervi se multiplica. Cu cat avem mai multi axoni, deci o multiplicare mai mare cu ata imaginea este mai descompusa si o percepem mai clar. Segmentul Periferic Nervos raspunde de: Forma obiectului, dimensiunile si culoarea acestuia; CHIASMA OPTICA reprezinta SEGMENTUL CENTRAL ce confera obiectului relief, adancime si miscare.