Sunteți pe pagina 1din 12

PROIECT M3

DARIE GEORGE

Cuprins

Argument.Pag.1 Rigle de masurarePag.3 SublerulPag.4 Bibliografie...Pag.11

Argument
Mi-am ales aceasta tema,deoarece atunci cand vreau sa fac ceva doresc ca totul sa fie foarte precis,si de altfel aceste realizari tehnice ma ajuta foarte mult sa nu depun eforturi inutile, de exemplu daca fac o schimbare in casa trebuie sa folosesc un mijloc de masurare pentru a fi sigur ca obiectul respectiv se potriveste perfect in acel loc,ca sa nu ma chinui degeaba cu el si apoi sa nu se potriveasca, la fel cum fac si muncitorii din domeniul industrial,atunci cand produc ceva trebuie sa fie totul foarte exact, caci daca nu folosesc mijlocul de masurare adecvat produc un rebut si astfel ies in pierdere. Si asa am considerat ca mijloacele de masurare a lungimilor sunt foarte utile in domeniul industrial, pentru ca le faciliteaza munca muncitorilor din domeniu,si de aceea mi s-a parut o tema interesanta. Cu ajutorul acestor mijloace de masurare munca acelor lucratori duce la rezultate mai satisfacatoare din cauza gradului de precizie oferit de ele. Datorita acestor realizari tehnice, multi producatori au obtinut un nivel mai mare al productiei cu o cantitate mai mica de materie prima decat era necesara in trecut. Cugetarea "Este o masura in toate" (Est modus in rebus) are o vechime de mii de ani, apartine unui anonim si are totusi un caracter de actualitate. In procesul cunoasterii, omul a avut nevoie de masurari si implicit de unitati de masurare pentru a efectua masurarile, el fiind singurul purtator constient al principalelor unitati de masura utilizate astazi: metrul (lungimea), kilogramul (masa) si secunda (puls). In conditiile a numeroase dificultati, tehnicienii, inginerii, si oamenii de stiinta romani au reusit sa impuna adoptarea sistemului metric. Tara noastra a adoptat sistemul metric la 15/27 septembrie 1864 prin "Legea pentru adoptarea sistemului metric, de greutati si masuri in Principatele Unite Romane" intrand in vigoare de la 13 iunie 1866. Este de mentionat, ca in aceasta perioada, Mihail Kogalniceanu presedinte al Consiliului de Ministri. Astazi metrul este definit ca lungimea drumului strabatut de lumina in vid intr-un interval egal cu 1: 299 792 458 dintr-o secunda. Masurarea este operatia prin care se determina valoarea numerica a unei marimi in raport cu o unitate de masura folosind mijloace de masurare.

Mijloacele de masurare sunt instrumentele,aparatele sau instalatiile folosite pentru masurare. Metoda de masurare reprezinta modul in care se face compararea marimii de masurat cu unitatea de masura. Ele se pot clasifica astfel: a) dupa modul in care mijlocul de masurare face masurarea cu contact direct (rigla,subler) si fara contact direct (microscopul). b) dupa precizia masurarii de laborator (precise in care se determina si erorile de masurare). - masurari tehnice in care se tine seama de eroarea specifica instrumentului sau aparatului de masurat c) dupa modul de indicatie a valorii marimii masurate: - mijloace analogice (cu indicatie a unui ac pe cadran) - mijloace digitale (la care rezultatul masurarii apare pe un ecran)

Mijloace lungimilor
Rigle de masurare

pentru

masurarea

Rigla gradata se utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul prelucrari pieselor sau la verificarea finala a acestora, precum si la operatii de trasare. Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi rigide ( fig 1) si flexibile( fig 2) In functie de lungime, riglele pot fi: Normale, cu lungimea L =500.5000mm Scurte, cu lungimea L=200.400mm

FIG 1.Rigla rigida

FIG 2.Rigla flexibila

Sublerul
Sublerle sunt aparate de masurare cu vernier folosite pentru masurari directe de lungime FIG 3.Subler cu precizie de masurare de 0,02mm

Vernierul este o scara gradata ajutatoare care, asezata fiind linga o rigla gradata, permite citirea mai precisa a fractiunilor de diviziune ale scarii gradate. FIG 4.Subler cu indicare digitala

5.Subler pentru masurarea rotilor dintate

Sublerul este alcatuit dintr-o rigla gradata (1) si un cursor (3) care gliseaza in lungul riglei. Atit rigla cit si cursorul sunt prevazute cu ciocuri de masurare lungi (7si 8) ,iar unele sublere sunt prevazute si cu ciocuri scurte(5si 6).Pe cursor sunt trasate si reperele vernierului (9). Vernierele se executa pentru precizia de citire de 0,1mm (cu 10 diviziuni),de 0,05mm( cu 20 diviziuni) si de 0,02 (cu 50 divoziuni). Reperul "0" al vernierului coincide cu reoperul "0" al riglei la suprapunerea suprafetelor de masurare . cursorul poate fi blocat pe rigla in pozitia de masurare cu ajutorul surubului de blocare (4).
7

Sublerele cu valoarea diviziuni vernierului de 0,02mm sunt prevazute cu un dispozitiv de avans fin format din cursor (10), surub de fixare (2) si piulita cu surub de avans fin . Sublerele cu limita superioara de masurare de 150mm pot fi prevazute cu o tija (11) pentru masurarea adincimilor . Pentru o pozitionare mai precisa a sublerului fata de piesa de masurat ,suprafetele de masurare ale ciocurilor sunt plane sau cutit, pentru masurari exterioare si cilindrice sau cutit ,pentru masurari interioare.

Partile componente ale unui subler sunt reprezentate in fig.6.

FIG 6.

Clasificarea sublerelor: 1. Dupa precizia de citire

Sublerele se construiesc cu precizii de citire de 1/10, 1/20 si 1/50mm, adica valoarea diviziunii pe vernier poate fi 0,1mm ; 0,05mm si 0,02mm 2. Dupa destinatie

2.a. sublerele de inerior si exterior (fig6) masoara dimensiuni interioare si exterioare. Unele tipuri de sublere au in plus o tija pentru masurarea
8

adincimilor. La masurarea dimensiunilor interioare, la valoarea citita pe subler se adaug valoarea A, respectiv grosimea ciocurilor. A este in functie de limita superioara de masurare a sublerului. 2.b. sublerele de adincime (fig 7) se utilizeaza la masurarea adicimii canalelor ,gaurilor infundate, pragurilor,etc. 2.c.sublerele de trasare (fi 8) sunt utilizate la lucrai de trasare si de masurare a inaltimilor

La masurarea cu suberul, se prinde piesa de masurat intre ciocul riglei si acela al cursorului (fi 9), lungimeacare se masoara fiind egala cu distanta dintre suprafata de masurare a ciocului riglei si aceea a ciocului cursorului. FIG 9 Masurarea cu suberul de inerior si exterior.

Evaluarea dimensiunii masurat se face citind numarul de milimetri de pe rigla gradata depasit de reperul "0" de pe vernier, la care se adaug o fractiune calculata in felul urmato: se observa a cat diviziune de pe vernier se alinieaza cu una de pe rigla si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului ,conform formulei: VM=NR.VI+nr.Vd VM= valoarea dimensiunii pe care o masuram ,in m; NR= numarul reperului de pe rigla depasit de reperul "0" de pe vernier; VI= valoarea diviziunii pe scara riglei (VI= 1mm); r= numarul acelui reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe scara riglei; d= valoarea diviziunii pe vernier (0,1 ;0,05 ;0,02).

10

Bibliografie

1.Prof. Dr. Ing. Mihai Gafitanu si colaboratorii ,,Editura Tehnica, Bucuresti 1981 2.Prof. Dr. Ing. G.H.Manea si colaboratorii ,,Editura Tehnica, Bucuresti- 1956 3.Ruxandra Hoia si Liliana Tenescu ,, Editura Sigma 4.T.Negrescu si colaboratorii ,,Tehnologia metalelor

11

,,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti-1978 5.M.Ionescu, D.Burdusel, I.Moraru si colaboratorii ,,Cultura de specialitate -Editura Sigma, Bucuresti 2000

6.Aurel Ciocarlea Vasilescu si Mariana Constantin ,, Ansamblarea, intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor ,,Edituta Polar

12