Balta alba-V.A.

-rezumat

Eminescu vorbind despre Alecsandri il caracteriza astfel ”Acel rege-al poeziei

vesnic tanar si ferice.Ce din frunze iti doineste ce cu basmul povesteste”.

Intr-o seara erau multi prieteni adunati asa cum era obiceiul oriental.Printre ei se
afla si un tanar francez care facea un voiaj in Orient.Tanarul a marturisit ca ii era
rusine deoarece nu stia ca in Europa exista o Moldavie si o Valahie.Plecat din Paris
spre a intreprinde un voiaj in Orient asa cum era la moda a ajuns sanatos la Viena si
de-a colo s-a imbarcat intr-un vapor cu gandul de a cobora Dunarea pana-n Marea
Neagra.Cu cat se apropia cu atat mai nerebdator era si curios.Auzea numai cuvintele
valah,Valahia.Pentru “zugrav” Valahia era un pustiu de fiare salbatice si oameni
pribegi ca in sanul Africii.

Oprindu-se vaporul la Braila tanarul zugrav s-a hotarat sa coboare. Inainte de a

cobora si-a incarcat pistoalele in caz ca va fi atacat de hoti sau de oamenii din
Valahia.Cand a coborat pe mal nici un om nu-l baga in seama ci doar consulul francez
care-l duse pe tanar la el acasa cunoscandu-l drept compatriot.Acolo el auzi de balta
facatoare de minuni si atunci l-a rugat pe consul sa-l duca si pe dansul intr-
acolo.Consulul l-a dus pe tanar la caruta cu care trebuia dus pana la Balta Alba.Era o
caruta mica cu patru cai slabi si cu un postas barbos,strenteros si inarmat cu un
harapnic lung de-un stanjen. Suiti in caruta primitiva consulul il avertizase pe tanarul
francez sa se tina bine dar nu a ascultat si acesta s-a trezit pe jos.Mirat de lucrul ce s-
a intamplat si inca tulburat este luat inca o data in caruta dupa 10 minute dupa ce a
cazut.A doua oara urcat in caruta se tine bine si se pregateste de plecare. Au plecat
dar in timpul mersului nu putea nici sa bage mana in buzunar la pistoale pentru ca ar
fi fost azvarlit din caruta.Caii alergau de parca ar fi intrat dracul in ei,caruta mergea
de nici nu mai aveau timp rotile sa scartaie, iar postasul batea caii tot mai tare si
acestia mergeau tot mai repede fugeau.

Dupa zececasuri de mers au ajuns la Balta Alba.Francezul credea ca Balta Alba

era untarg ca Ems sau Boden.In clipa aceea el numai spera:spera sa scape de salturile
carutei,spera sa manance,spera sa se odihneasca.Uitase ca cu cateva ceasuri inainte
se gandea ca Valahia era o tara cu salbatici si fiare rapitoare.Dupa inca o fuga buna
de cal au ajuns intr-un sat.Dimineata a auzit afara sunete infernale,tropote de cai,de
carute.Jumate speriat,jumate somnoros a iesit cu pistoalele in mana sa vada ce se
intampla.Cand iesi vazu carute vreo 30 si toate se indreptau spre balta.Atunci
realizase ca aceea este balta facatoare de minuni.Totul in mintea tanarului zugrav
francez era confuz. Nu mai stia ce se petrece.Mai tarziu a mers si el la balta.Pe
marginea baltii zarii un targ care nu era targ, un balci care nu era balci.Erau oameni
pe care ii vazuse de dimineata.Unii faceau baie,altii plaja.Nimeni nu statea
degeaba.Tanarul se dezbracase si intra in apa.Dupa ce a facut vreo doua sute de pasi
se trezi cu patru femei in fata,ele erau acoperite de apa.Acesta rusina spunand ca in
el ca este un neindamanatic.Aluat-o in stanga si dupa ce a iesit din hotareleimparatiei
femeiesti daduse iara de de vreo trei sirene albe si vesele care se stropeau cu apa.Isi
ceruse scuze si iesi afara din balta.

Inspre seara s-a dus la balta sa faca o plimbare cu vaporul.Ideea cu vaporul pe

Balta Alba a starnit mirarea tanarului.Vaporul se numea “Vaporul baltii Albe”.In el s-au
urcat vreo treizeci de cavaleri si doamne.Damele se temeau de furtuni dar cavalerii
gaseau cuvinte sa le linisteasca.La intoarcere toti erau voiosi si gata sa mearga la
balul din satul Balta Alba.Acel bal a avut loc intr-un loc numit Cazino.La bal au luat
parte peste doua sute de persoane.Acest bal l-a impresionat foarte mult pe tanarul
francez.Dupa ce a facut mai multe cunostinte a intalnit cateva romance care vorbeu
franceza ca niste adevarate periziane.Tanarul in 24 de ore a vazut lucruri
nepotrivite,atatea contrasturi si nu mai stia daca Valahia era o tara salbatica sau
civilizata.