FRONTUL DE ELIBERARE A PALESTINEI (PLF) Jabhat-at-Tahrir al Filistiniyyah PLF este o organizatie palestiniana care este localizata si actioneaza in Liban.

A fost infiintata in aprilie 1977, ca rezultat al separarii de Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei Comandamentul General, condus de Ahmad Jibril. Noua organizatie era condusa de Muhammad Zaidan (Abu Abbas) si Tal'at Ya'akub. PLF a stabilit o strategie a luptei armate impotriva Israelului, in special prin atacuri teroriste de-a lungul granitei libaneze. Factiunea lui Abu Abbas a fost responsabila pentru faimosul atac asupra vasului de croaziera Achille Lauro in 1985 si pentru atacul esuat, lansat de pe mare asupra coastelor israeliene, in anul 1990, ambele acte teroriste nemultumind conducerea OEP. Dupa intelegerea de la Oslo, PLF a acceptat politica OEP de stopare a actiunilor teroriste impotriva Israelului. Initial, PLF a fost infiintat de Ahmad Jibril, in anul 1961, dar in decembrie 1967 s-a unit cu The Heroes of the Return Group si The Youth of Revenge Group (aripa militara a Miscarii Arabe Nationaliste - A.N.M.). in Frontul Popular de Eliberare al Palestinei (FPEP), sub conducerea lui George Habash. In aprilie 1968, Ahmed Jibril s-a desprins din FPEP si a format o noua organizatie, Frontul Popular de Eliberare a Palestinei - Comandamentul General (FPEP - CG). PLF a fost creat in 24 aprilie 1977, ca urmare a desprinderii sale de FPEP - CG fiind rezultatul confruntarilor dintre Siria si OEP in Liban si sprijinul FPEP - CG acordat interventiei Siriei in zona maronita a Libanului. Noua organizatie era condusa de Muhammad Zaidan (Abu Abbas) si Tal'at Ya'akub. PLF a fost activa, in special, in zona granitei de nord a Israelului, desfasurand atacuri impotriva tintelor civile si militare, incercand, de asemenea, sa ia ostatici in timpul operatiunilor. Intre anii 1983-1984, organizatia s-a separat, din nou, in trei mici organizatii. Fiecare factiune a continuat sa poarte numele original si fiecare se proclama ca reprezentant al organizatiei-mama. Cele trei factiuni au fost: - factiunea condusa de Abd Al Fatah Ghanim, membru al Comitetului Central al organizatiei, responsabil al birourilor din Damasc si sustinator al grupului de rebeli Fatah reuniti in Frontul Refuzului, sprijinit de Siria. Factiunea avea ca obiective derularea de actiuni teroriste impotriva Israelului, la granita cu Libanul; - factiunea condusa de Tal'at Ya'akub, secretar general al PLF ramasa neutra in lupta dintre factiuni, stabilindu-si fortele in Liban. Ya'akub a murit in noiembrie 1988, in urma a unui atac de cord, gruparea sa destramandu-se; - factiunea condusa de Muhammad Zaidan (Abu Abbas), adjunct al secretarului general. S-a alaturat OEP, oamenii si cartierul general transferandu-se in Tunisia. Ca urmare a atacurilor intreprinse asupra navei Achille Lauro, in octombrie 1985, Abu Abbas a fost expulzat de

autoritatile tunisiene, stabilindu-si cartierul general in Bagdad, Irak. Factiunea avea numarul cel mai mare de membri, aproximativ 400. In noiembrie 1986, factiunile lui Abu Abbas si Tal'at Ya'akub au deschis negocieri, finalizate in noiembrie 1989, dupa moartea lui Tal'at Ya'akub. Secretarul general, Abu Abbas a fost ales in comitetul executiv al OEP, PLF devenind un satelit al Fatah, cu toate ca organizatia era sustinuta, logistic si operational, de Libia si Irak. In trecut, organizatia a intreprins o serie de actiuni teroriste majore, cateva dintre acestea sofisticate, iar altele ca un exemplu pentru alte grupari palestiniene. Detineau o unitate navala si o unitate de avioane usoare si planoare, pentru atacuri teroriste impotriva Israelului. In ultimii cativa ani, liderii organizatiei sunt activi in OEP, cu toate ca structura organizatorica inca exista, in special in taberele de refugiati palestinieni din Liban. De asemenea, ei sunt Muhammad Zaidan (Abu Abbas) s-a nascut in Safed, in 1948, familia sa, plecand in Siria, in acelasi an. A devenit membru al FPLP - CG in 1968, dar a parasit organizatia ca urmare a disputelor cu Amhad Jibril privind orientarea pro-siriana a acesteia si a format PLF (Abu Abbas a fost considerat un pro-irakian). El a fost ranit in timpul razboiului din Liban, din 1982. A devenit membru al Comitetului Executiv al O.E.P., in 1984, in timpul intalnirii Consiliului National Palestinian din 1989 sustinand acceptarea Rezolutiei 242 a Consiliului de Securitate al ONU. Abu Abbas a devenit celebru dupa ce a organizat atacul asupra navei Achille Lauro, in octombrie 1985. Atat PLF cat si Abu Abbas personal au primit sprijin financiar consistent de la Yasser Arafat. Abu Abbas s-a reintors in Fasia Gaza, dupa Intelegerea de la Oslo. Exista inca un mandat international emis de SUA impotriva lui, fiind acuzat de uciderea lui Leon Klinghoffer in timpul atacului asupra vasului Achille Lauro. In functie de evolutia negocierilor de pace israeliano-palestiniene, FEP se aliniaza pozitiei adoptate de celelalte grupari disidente palestiniene fata de dinamica situatiei politice si militare din zona.In actuala conjunctura, eforturile gruparii sunt concentrate in directia culegerii de informatii despre eventuale tinte evreiesti si americane din lume. Dintre actiunile teroriste, mentionam: 22 aprilie 1979: o celula formata din patru teroristi a patruns dinspre Liban spre Nahariya, folosind o barca de cauciuc. Teroristii au ocupat o casa in Nahariya, luand ostatici cativa membri ai familiei, ucigand trei persoane si ranind alte patru. 07 martie 1981: atentat esuat al unei celule teroriste, purtat cu un planor, pentru a patrunde dinspre Liban spre zona Haifa. Cei doi teroristi au fortat aterizarea langa granita israeliana, acestia fiind capturati. Intentia lor a fost de a arunca bombe si grenade din aer, in zona Haifa.

07 octombrie 1985: un grup de patru membri a capturat vasul italian Achille Lauro, in timp ce acesta naviga dinspre Alexandria spre Israel. Grupul l-a ucis pe Leon Klinghoffer, un pasager invalid, in varsta, aflat la bordul navei si un cetatean evreu american. Membrii grupului s-au predat autoritatilor egiptene si Abu Abbas si cei patru teroristi au primit permisiunea de a pleca cu un avion egiptean. Avionul a fost fortat de fortele aeriene ale SUA sa aterizeze in Sicilia, unde autoritatile italiene, invocand jurisdictia, l-au eliberat pe Abu Abbas. Mai tarziu, acesta a fost condamnat in contumacie, la inchisoare pe viata. Cei patru teroristi participanti la atac au fost judecati in Italia si condamnati la inchisoare de Tribunalul italian. 06 ianuarie 1990: Muhammad Amin Jarar, membru al PLF, rezident in Jenin, a fost inculpat de o curte militara din Israel pentru planuirea unui atac terorist impotriva turistilor israelieni aflati in excursie in Egip. 30 martie 1990: un grup de 17 membri au lansat un atac de pe mare asupra plajelor si hotelurilor din Tel Aviv, cu intentia de a ucide turisti si cetateni israelieni. Cele cinci barci de cauciuc folosite au fost interceptate de fortele militare israeliene, pe plaja Nitzanim, patru dintre teroristi fiind omorati si 12 luati prizonieri. Teroristii fusesera antrenati in Libia, tara care a furnizat un suport logistic masiv. Raidul terorist a provocat suspendarea dialogului pe care SUA il purta cu OEP. In timpul anilor '80, mai multe atacuri ale celulelor lui Tal'at Ya'akub, care urmareau patrunderea dinspre Liban spre Israel, au esuat in zona de securitate din sudul Libanului, inainte ca acestea sa ajunga la granita cu Israelul. CALEA LUMINOASA (Sendero Luminoso/Shining Path sau SL) Fostul profesor universitar Abimael Guzman a infiintat SL la sfarsitul anilor '60 iar invataturile sale au creat doctrina maoista militara a SL. In anii '80, SL a devenit una dintre cele mai brutale organizatii teroriste din emisfera vestica - aproximativ 30.000 de persoane si-au pierdut viata de cand SL a inceput sa activeze. Principalul obiectiv al organizatiei este distrugerea institutiilor peruane existente si inlocuirea lor cu un regim revolutionar comunist. Organizatia se opune, de asemenea, oricarei influente straine la nivel guvernamental si altor grupari de gherila din America Latina, cum ar fi Tupac Amaru. In anul 2000, autoritatile guvernamentale au arestat si judecat membri activi ai SL, in aprilie fiind arestat si comandantul Jose Arcela Chiroque, alias Ormeno. Operatiunile antiteroriste au fost orientate spre puncte izolate ale activitatii teroriste din amontele vaii raului Huallaga si a vaii raului Ene/Apurimac, unde SL a continuat sa execute activitati teroriste sporadice. Organizatia a executat campanii de atacuri cu bomba fara tinta si asasinate selective. In anul 1990, a comis atacuri cu incarcaturi explozive asupra unor misiuni diplomatice straine din Peru si un atac cu masina capcana asupra ambasadei americane, in decembrie, acelasi an. In anul 2000, SL a continuat sa se confrunte cu autoritatile peruane si cu unitatile militare in zonele

rurale si a organizat, periodic, razii in mai multe localitati. In ciuda numeroaselor amenintari, fortele de gherila SL inca active nu au fost in masura sa influenteze in mod semnificativ alegerile nationale din Peru, organizate la 9 aprilie. Efectivele gruparii sunt necunoscute, insa se estimeaza ca exista 100-200 militanti inarmati. Capacitatea de actiune a SL a fost puternic diminuata prin arestarea unui numar mare de membri si dezertarea altora. Aria de operatiuni cuprinde teritoriul statului Peru, in special in zonele rurale, gruparea nebeneficiind de suport extern. FRONTUL REVOLUTIONAR UNIT (Revolutionary United Front - RUF) RUF este o grupare care incearca sa rastoarne actualul guvern din Sierra Leone si sa obtina controlul asupra regiunilor tarii in care se exploateaza si se prelucreaza diamantele. Gruparea are o structura flexibila, dar tocmai aceasta calitate si disciplina stricta instituita in randul membrilor fac din ea o forta de guerila eficienta. Cea mai mare parte a finantarii este asigurata prin forte proprii, din extragerea si vanzarea diamantelor din zonele pe care controleaza in Sierra Leone. RUF foloseste moduri de operare specifice luptei de guerila, activitatilor infractionale si teroriste, cum ar fi crima, tortura si mutilarea, cu scopul de a lupta impotriva guvernului, de a intimida civilii si a tine sub observatie unitatile de mentinere a pacii ale Natiunilor Unite. In anul 2000, gruparea a luat sute de ostatici din unitatile de mentinere a pacii ale Natiunilor Unite. Eliberarea lor a fost partial negociata de catre presedintele liberian Charles Taylor, principalul sponsor al gruparii RUF. De asemenea, gruparea a mai fost acuzata pentru comiterea de atacuri in Guineea, in urma ordinelor primite de la presedintele Taylor. rocurorii au insistat asupra faptului ca Taylor, acum in varsta de 64 de ani, care a condus Liberia in perioada 1997-2003, a folosit veniturile din vanzarile de diamante ca sa-i inarmeze pe rebelii Frontului Revolutionar Unit din tara.Efectivele gruparii sunt estimate la mai multe mii de luptatori si probabil tot atatia sustinatori si simpatizanti. Localizarea si aria de operatiuni cuprind Sierra Leone, Liberia, Guineea.Un raport al comisiei de experti ai Natiunilor Unite, referitor la Sierra Leone, mentioneaza ca presedintele Liberiei, Charles Taylor, acorda sprijin si coordonare gruparii RUF. Natiunile Unite au identificat Libia, Gambia si Burkina Faso ca fiind tari furnizoare de arme si alte materiale catre RUF.