Sunteți pe pagina 1din 2

Epilepsia

Epilepsia este un sindrom cerebral cronic, de etiologie variat, caracterizat prin descrcri excesive ale neuronilor cerebrali, ce duc la paroxisme, cu pierderea strii de contien i convulsii, asociate cu modificri EEG. Apare cu o frecven de 5% din populaia genral i e determinat de o serie de factori: Prenatali: infecii (febr eruptiv, luesul, paludismul, toxoplasmoza), intoxicaii acute sau cronice (oxidul de carbon, alcoolismul), tulburri metabolice i endocrine ale mamei (diabet), ageni fizici (traumatisme abdominale, iradieri ale mamei), dismetabolii fetale printre care: boli heredo-degenerative cu perturbri biochimice cu alterri cromozomiale, factorul Rh care determin icterul nuclear, prematuritatea Intranatali: Postnatali: infecii (meningite, encefalite), encefalopatii toxice: endogene (uremie, hipoglicemie, afeciuni hepatice), exogene (alcool, plumb, arsenic, oxid de carbon, sulfur de carbon), procese expansive intracraniene, accidente vasculare cerebrale, factori alergici, facomatoze apar n naterile anoxice

Clasificare: Epilepsia primar generalizat Epilepsia secundar generalizat Epilepsia parial cu

simptomatologie elementar: forme focale motorii, senzitive, sau vegetative cu simptomatologie complex cu generalizare secundar

Epilepsii inclasabile Clinic: o criz de grand mal se desfoar n 4 faze: Faza prodromal (n 20% din cazuri) cu simptome motorii (mioclonii, tremor, automatismul de tipul cscatului, masticaie), sau senzitivsenzoriale Faza a doua este o aur care precede debutul crizei: convulsii de tip Jacksonian care apoi se generalizeaz sau micri masticatorii, afazie motorie i crize adversive. Alteori: parestezii, tulburri vizuale, auditive, vertijinoase, olfactive, gustative sau aur vegetativ Faza de criz convulsiv (a treia faz) care debuteaz cu pierderea brusc a strii de contien, cnd bolnavul cade; urmeaz apoi o perioad tonic cu durat de 15-20 secunde (cu contractur intens i generalizat a muculaturii), contracia pleoapelor, maxilarelor, cu reflexul cornean abolit. Bolnavul devine apneic i cianotic (prin spasmul diafragmului i glotei). Pierde urin i uneori materii fecale. i muc limba, face spume la gur. Micrile clonice devin din ce n ce mai ample i mai rare Faza postaccesual este un somn profund, cu durat de cteva minute. Se trezete i este obosit, obnubilat i are dureri musculare. Nu-i amintete nimic din cele ntmplate.

Rusu Nicolae Ciprian Grupa: 309K

S-ar putea să vă placă și