Sunteți pe pagina 1din 10

Factorii de risc cardiovascular

Def. Factorii de risc cardiovasculari sunt acei determinanti asociati unui risc crescut de a dezvolta intr-un timp mai scurt sau mai lung o afectiune cardiovasculara. Cu cat se asociaza mai multi factori la un singur individ, cu atat riscul cardiovascular (RCV) e mai mare. Totusi trebuie tinut cont si de faptul ca absenta acestor factori la un moment dat nu garanteaza protectia fata de existenta sau aparitia unei afectiuni cardiovasculare, de unde deriva si

importanta efectuarii periodice a bilanturilor starii de sanatate.

Iata o clasificare a acestor factori de RCV: factori neinfluentabili (cu care ne nastem): -sex -varsta -ereditatea(mostenirea genetica de la rudele de grad 1) factori influentabili: -HTA -DZ -consumul cronic de alcool si tutun in cantitate mare -obezitatea -stresul -sedentarismul -statusul depresiv -sindroamele inflamatorii cu VSH, fibrinogen, factori protectori: -HDL -activitatea fizica moderata si constanta -hormonii estrogeni la femei -alcool in cantitate moderata (1 pahar vin pe zi).

A) Factori influentabili
1. Obezitatea se defineste ca un exces de grasime ; aceasta este destul de bine cirelata cu IMCUL. Corpolenta unui subiect se defineste in functie de IMC care este egal cu greutatea in kg impartita la cifra inaltimii in metri la patrat: G/I2. Valorile IMC sunt interpretate mai jos: - IMC <18,5 = persoana subponderala - IMC = 19 - 24,9 = persoana normoponderala - IMC = 25 - 29,9 = persoana supraponderala - IMC = 30 - 34,9 = obez grad 1 - IMC = 35 - 39,9 = obez grad 2 - IMC > 40 = obez grad 3 (obezitate morbida)

Daca IMC = 18,5-25 inseamna ca ai greutatea ideala. Obezitatea morbida este cel mai periculos tip de obezitate cu un grad asociat foarte mare de mortalitate. Obezitatea este de doua tipuri in functie de distribuirea grasimii fie la nivelul abdomenului fie pe solduri, respectiv - obezitate abdominala (in forma de mar sau androida) prezenta in special la barbati si care determina complicatii cardiovasculare, fiind un predictor al infarctului miocardic acut, -obezitate la nivelul soldurilor (in forma de para sau ginoida) prezenta la femei dand complicatii tip artroze ale articulatiilor mari portante si insuficienta venoasa cronica si varice. De cele mai multe ori exista o predispozitie genetica catre obezitate in cadrul unor familii care duc un stil de viata nesanatos, mostenit din generatie in generatie. Conform clasificarii OMS se considera patologica o circumferinta abdominala: 8 - mai mare de 80 cm la femei ; - mai mare de 94 cm la barbati.

SFATURI PRACTICE: -nu sariti peste micul dejun, acesta este cea mai importanta masa a zilei; -beti multa apa, ceaiuri, sucuri naturale din fructe proaspat stoarse; -evitati bauturile carbogazoase si sucurile acidulate sau din comert; -consumati minim 2 mese de fructe si legume pe zi; -inlocuiti painea pe cat posibil cu mamaliga, cartofi sau garnituri de legume; -evitati carnea grasa de porc, carnea de vanat si consumati carne slaba de pasare, vita si minim 2 portii de peste pe saptamana; 9 -evitati produsele de patiserie, dulciurile rafinate, chipsurile, snacks-urile si fastfood-ul; -mancati diversificat pentru un aport adecvat de vitamine si minerale; -nu amestecati carbohidratii la o singura masa, respectiv evitati consumul de paine impreuna cu paste, orez sau cartofi la o masa; -nu mancati dupa ora 19.00; -mancati 5 mese pe zi respectiv 3 mese principale la ore fixe pe cat posibil si 2 gustari-iaurt, fructe, biscuiti dietetici, cereale, legume, sucuri naturale tip fresh; -nu va ridicati de la masa cu stomacul plin; -nu ingrosati supele sau ciorbele cu fainoase, evitati rantasurile si ciulamalele; -evitati fructele confiate intrucat au un procent ridicat de zahar ; -inlocuiti zaharul cu miere; -evitati cerealele tip musli intrucat au un numar dublu caloric fata de cerealele tip fulgi simpli de orz si porumb; -nu folositi liftul, mergeti pe jos cat mai mult; -iesiti macar 30 minute pe zi la o plimbare sau mergeti pe jos echivalentul macar al unei statii de autobuz; -miscarea regulata cotidiana consuma calorii, reduce senzatia de foame, estompeaza stresul si are efecte bune asupra sanatatii; -evitati prajelile, afumaturile, semipreparatele, branzeturile fermentate; -nu consumati bere sau whisky in exces deoarece ingrasa. Mai jos aveti un necesar caloric in functie de activitatea cotidiana util distribuirii adecvate a aportului de calorii : -1600 kcal pe zi corespunde femeilor sedentare; -2200 kcal pe zi corespunde barbatilor sedentari sau femeilor cu activitate sustinuta; 10 -2800 kcal pe zi corespunde barbatilor cu activitate zilnica sustinuta.

2. DIABETUL ZAHARAT (DZ) Este o boala caracterizata prin exces de zahar in sange si este una din cele mai temute afectiuni intrucat este un ucigas silentios la fel ca si HTA si dislipidemiile dand afectari multiple de organ care pot duce pana la invaliditati si deces. Complicatiile produse de aceasta boala sunt de ordin cardiac, renal, oftalmologic, hepatic, pancreatic si la nivelul circulatiei periferice. VALORILE NORMALE ale glicemiei sunt situate intre 80-110 mg/dl. Diabetul zaharat este de 2 tipuri, respectiv DZ tip 1 sau insulinodependent care debuteaza inainte de 40 ani si DZ tip 2 sau

noninsulinodependent (care necesita tratament cu tablete), debutul acestuia fiind intre 40-50 ani, mai ales la cei obezi si sedentari si care evolueaza mult timp silentios fiind descoperit ocazional la un control de rutina. De mentionat este faptul ca DZ tip 2 daca este slab monitorizat si neglijat tratamentul poate evolua negativ prin decompensare, fiind necesar la un moment dat adaosul unor scheme de tratament pe baza de insulina devenind DZ tip 2 insulinonecesitant. Retineti deci in primul rand ca DIABETICII TREBUIE SA ISI MONITORIZEZE STAREA DE SANATATE PERIODIC SI SUSTINUT. 3. HTA ESTE O AFECTIUNE IN CARE VALORILE TENSIUNII ARTERIALE SUNT CRONIC CRESCUTE IN ABSENTA TRATAMENTULUI. SCAPATA DE SUB CONTROL ACEASTA POATE UCIDE. TA prezinta doua componente: -TA sistolica = presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali cand inima se contracta(TA maxima); -TA diastolica = presiunea exercitata de sange asupra peretilor arteriali cand inima se relaxeaza intre doua contractii (TA minima). VALORILE NORMALE ALE TA = 120/70 mmHg Statusul de hipertensiv este corespunzator unor valori constant mai mari de 140/90 mmHg determinate consecutiv pe parcursul a 2-3 saptamani. Un aspect particular este asa-zisa HTA de halat alb pe care o dezvolta ocazional cei care intra intr-un cabinet medical. In ceea ce priveste tintele TA in cadrul monitorizarii optime a unui hipertensiv acestea sunt conform noilor ghiduri medicale sub 140/80 mmHg si la cei diabetici chiar sub 130/80 mmHg. In ceea ce priveste periodicitatea efectuarii monitorizarii TA, pentru cei cu valori pana in 120/80 mmHg verificarea se face o data la 2 ani, iar pentru cei cu TA intre 120/80 si 139/89 mmHg verificarea se face anual. Clasificarea TA la adulti: TA optima <120/80 mmHg TA normala 120-130 /80-85 mmHg TA normal inalta 130-139 /85-89 mmHg HTA stadiul 1 140-159 /90-99 mmHg HTA stadiul 2 160-179 /100-109 mmHg HTA stadiul 3 >180 /110 mmHg RECOMANDARI privind stilul de viata in HTA: -reduceti consumul de sare alimentara sub 3,8 g pe zi; -nu adaugati suplimentar in mancare suplimenti alimentari de genul Vegeta, Delikat care au un adaos mare de sare; -evitati mezeluri, semipreparate, muraturi, alimente afumate si conserve;

-cititi atent eticheta alimentelor; -faceti miscare 30 minute de cel putin 3 ori pe saptamana, daca sunteti diagnoticat cu vreo afectiune care contraindica efortul cereti sfatul medicului cardiolog asupra tipului de efort pe care il puteti face; -reduceti consumul de alcool la maxim 2 pahare de vin pe zi pentru barbati si la 1 pahar de vin pe zi pentru femei; -mancati cel putin 300 g fructe si legume pe zi; -nu fumati; -nu consumati carne porc, pielea de la carnea de pui, smantana, oua in exces, alimente bogate in grasimi saturate si colesterol.

4. FUMATUL Indiferent daca sunt prezenti sau nu alti factori de RCV, cel care fumeaza are un risc din start aproape dublu de a dezvolta un infarct miocardic sau un deces subit decat persoanele nefumatoare, chiar si tigarile light fiind la fel de periculoase. Ca sa nu mai vorbim despre cei care fumeaza pasiv. Pe langa implicatiile negative asupra sanatatii cardiovasculare, tutunul are si alte consecinte nefaste precum cancerul de buze, limba, esofag, trahee, plamani, insuficienta respiratorie, impotenta si arterita obliteranta. Ingrijorator este faptul ca in tara noastra incidenta fumatorilor este in crestere continua, mai ales in randul tinerilor.

STIATI CA: -1/3 din decesele prin cardiopatie ischemica apar datorita fumatului? -9 din 10 persoane cu arterita obliteranta sunt fumatori? -fumatorii au un risc de 8 ori mai mare de anevrism de aorta?

-fumatul creste cu 50% riscul de AVC la cei sub 65 ani? -1/3 din adulti fumeaza dar dintre cei cu varste intre 25-35 ani 46 % sunt fumatori? -anual fumatul ucide 4 milioane de oameni? -in tara noastra 14% din totalul deceselor sunt datorate tutnului? -o persoana fumatoare de 20 tigari pe zi traieste cu 7 ani mai putin decat un nefumator? -femeile fumatoare care iau si contraceptive orale au un risc de 10 ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare? -in fumul de tigara sunt 4000 compusi toxici din care peste 45 sunt cancerigeni? -riscul unui barbat intre 35-40 ani de a suferi un infarct nonfatal e de 4 ori mai mare daca acesta fumeaza, iar al unei femei intre 35-40 ani fumatoare e de 5 ori mai mare? MITURI FALSE:

-fumez foarte putin -fumez tigari light -fumez trabuc sau pipa -fumez pasiv Aceste afirmatii sunt cat se poate de eronate intrucat tutunul este nociv la orice varsta, in orice cantitate si indiferent de forma de prezentare a tigarilor. Ar trebui sa tineti cont si de urmatoarele concluzii facute de-a lungul timpului in urma studierii aprofundate a efectelor tutunului asupra sanatatii diversilor fumatori si anume: -dupa numai 24 ore de la ultima tigara incepe sa scada riscul de infarct; -la 1 an de la ultima tigara se reduce la jumatate acest risc de infarct ca la 15 ani

de la ultima tigara sa ajunga la nivelul unui nefumator; -dupa 10 ani de la ultima tigara riscul de cancer pulmonar scade la jumatate; 5. stresul Stres, sau stress, reprezint sindromul de adaptare pe care individul l realizeaz n urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde ncordare, tensiune, constrngere, for, solicitare, tensiune. Orice tip de stres apare pe fondul adaptrii permanente a organismului la mediu cnd se poate produce un dezechilibru marcant ntre solicitrile mediului i posibilitile de rspuns reale ale individului. Adaptarea presupune pstrarea integritii organismului care este n permanen ameninat de agenii stresori de toate tipurile. n plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. Stresul apare n momentul cnd acest echilibru al adaptrii se perturb. Aceast perturbare este reversibil. Stresul reprezint, dup Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv de ctre individ ntre cerinele organismului i ale mediului i posibilitile de rspuns individuale. n funcie de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic i biologic. n funcie de numrul persoanelor afectate, stresul poate fi individual sau colectiv. Situaii generatoare de stres psihic: existena unor circumstane neobinuite pentru individ care l surprind pe acesta nepregtit pentru a le face fa. semnificaia unui eveniment. angajarea individului ntr-o aciune sau relaie exagerat. particularitile contextului social. lipsa condiiilor interne. modul subiectiv de a percepe solicitrile mediului. subsolicitare / suprasolicitare. situaiile conflictuale existente n familie, profesie sau la nivel intelectual. criza de timp. izolarea. apariia unui obstacol fizic sau psihic n calea unui scop care duce la frustrare. situaii perturbatoare cauzate de ageni fizici (zgomote, vibraii, fluctuaii de temperatur).

B)Factori neinfluentabili 1.VARSTA


Riscul de a dezvolta o afectiune cardiovasculara creste odata cu inaintarea in varsta, un RCV crescut asociindu-se la femei dupa 55 ani, mai ales dupa instalarea menopauzei cand protectia estrogenica dispare si creste de asemenea la barbati dupa varsta de 45 ani. De mentionat este faptul ca barbatii au un RCV mai crescut, dar acest risc se egaleaza cu cel al femeilor dupa menopauza. Daca asociem si un consum cronic de tutun la femei chiar si inainte de menopauza atunci RCV este mult mai crescut la acestea. Varsta este un factor decisiv in aparitia bolilor cardiovasculare. Studiile epidemiologice demonstreaza ca frecventa acestor boli creste odata cu inaintarea in varsta varsta 45 50 55 60 Frecventa/an/1000 locuitori 4 6 8 12

2. Sexul Dupa cum am mentionat anterior barbatii sunt mai predispusi la a dezvolta boli cardiovasculare, mai ales daca sunt obezi, hipertensivi, diabetici si dislipidemici, conditii reunite sub denumirea de sindrom metabolic (SM). Tulburarile incep sa apara in special intre 40 50 de ani la barbati si intre 60 70 la femei. Femeia este mai bine aparata pana la menopauza, in special de catre secretiile hormonale. 3. EREDITATEA

Daca in antecedentele dvs. heredocolaterale respectiv la parinti, bunici, frati, matusi si unchi au existat afectiuni cardiovasculare si metabolice de tipul HTA, DZ, SM, dislipidemii, AVC (accidente cerebrovasculare), infarcte miocardice, angine pectorale sau decese subite mai ales inainte de varsta de 55 ani atunci exista un risc considerabil de a fi predispus la o afectiune cardiovasculara. Tot la

acest capitol putem mentiona si apartenenta la anumite rase - afroamericanii au un RCV mai mare. La acesti factori ereditari daca se mai adauga si alte conditii de mediu asociate precum sedentarism, stres, alimentatie dezechilibrata, somn agitat si insuficient, consum cronic de cafea, alcool si tutun, predispozitia la obezitate, atunci sansa de a dezvolta in timp o boala cardiovasculara creste enorm.

bibliografie 1.montignac m. prevenirea bolilor cardiovasculare, editura litera, 2011, bucuresti


2 zdrenghea d, branea I recureparea bolnavilor cardiovasculari, editura clusium cluj napoca 1995 3gligor e. Zamora e., kinetoprofilaxia si kinetoterapia in patologia cardio-vasculara(notiuni fundamentale pentru kinetoterapeut) editura casa cartii de stiinta , cluj napoca 2010.