Sunteți pe pagina 1din 6

Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi este un roman scris de Camil Petrescu.

In "Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi" (1930), Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, nsetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salveaz prin contientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce triete tragismul unui rzboi absurd, vzut ca iminen a morii. Ultima noapte de dragoste Romanul se deschide cu o scen la popot, unde cpitanul i comandantul discut procesul unui so achitat de omorrea unei soii vinovate de adulter. Acetia sunt ntrerupi de sublocotenentul Georghidiu, care i acuz de vulgaritate i superficialitate nainte de a prsi camera furtunos.Urmtoarele capitole l introduc pe tefan Georghidiu, un student srac la filozofie, cstorit cu o student la romn i francez Ela. Iniial acesta se simte mgulit de devotamentul acesteia. Situaia se schimb o dat cu moartea unchiului su foarte bogat. Testamentul i las acestuia o mare parte, din avere, spre ciuda celuilalt unchi al su i-a restului familiei, care-l dau n judecat i ncep s-l calomnieze. Acesta observ aciunile lor cu calm i o lips de interes care o frapeaz iniial pe soia acestuia, care l apr nfocat. Acesta dezaprob ceea ce numete "dat din coate" i, la sfritul unui parastas jenant, renun la partea de avere cerut de restul familiei. Cellalt unchi al protagonistului, Nae Georghidiu ncearc s conving familia s i dea averea s cumpere o fabric de metalurgie. La ndemnurile soiei sale, tefan cedeaz i o cumpr laolalt cu un Tnase Vasilescu Lumnaru, un aparent fabricant de lumnri. n ciuda ateptrilor unchiului su, fabrica ajunge repede n pericol de faliment, iar cnd fiul lui Nae se mbolnvete de tuberculoz i acesta rmne acas ca s aib grij de el, protagonistul afl disperat c nici Lumnrescu nu se pricepea.Cei doi sunt salvai de Nae Gheorghidiu, cnd acesta afl de un depozit de fier la Galai. Prin conexiunile acestuia, depozitul este cumprat exact nainte ca cineva s ofere o sum mai mare, dar protagonistul face un aranjament cu ceilali i se retrage. napoi la viaa de facultate, acesta ctig admiraia colegilor si cu Critica raiunii practice. Venitul lor atrage atenia lumii bune i tefan cu soia lui renun la vechiul lor stil de via. Ela devine tot mai interesat n lucruri pe care protagonistul le consider frivole, spre neplcerea acestuia. n timpul unei excursii, acesta este cuprins de certitudinea c aceasta l prefer pe profesorul de tango n defavoarea lui. Acesta descifreaz fiecare gest al acesteia ca o dovad de adulter i devine din ce n ce mai ctrnit pe parcursul delor trei zile la Odobeti. Acesta o confrunt pe Ela n privina vinoviei ei, dar aceasta reuete iniial s-l conving. Zilele de dup ntoarcerea lor sunt ncrcate cu tensiune i aciunea culmineaz cu o petrecere dat de prietenii lor de la facultate. Ca s o pedepseasc, acesta ncepe s fac avansuri unei alte doamne, dar o respinge atunci cnd ajung singuri. Ela i face jocul i acesta cedeaz i se hotrte s plece devreme. Spre surprinderea lui, Ela refuz, acceptnd, n ochii lui, acuzaiile pe care acesta i le aducea. Acesta continu s accepte i s spere, dar n cele din urm pleac, culege o femeie de pe strad i o duce acas. Astfel i gsete Ela, dou ore mai trziu i pleac, rnit i indignat.O scurt perioad de desprire duce la o scurt perioad de mpcare, pe

parcursul creia Ela descoper c e nsrcinat i, n ciuda protestelor lui, avorteaz copilul. ntr-o zi, tefan pleac cu terab la Azuga i la ntoarcere gsete casa goal. O caut disperat pe la cunoscui i n cele din urm renun i o ateap acas, unde, la venirea acesteia a doua zi, se desparte de ea. n zilele care urmeaz acesta ncearc fr succes s i-o scoat din cap, gsind obsesia lui ridicol. Ajunge s nu mai mnnce, i devine palid la fiecare referire la ea. Spre dezgustul lui, i se pare c toi ceilali i pot intui suferina i o ridiculizeaz. ntr-un moment de cutare nfrigurat, acesta d peste o scisoare din partea Anioarei, n care aceasta o ruga pe Ela s vin s-i in de urt pe perioada celor dou zile n care aceasta lipsise. Cnd Iorgu, soul Anioarei confirm cele scrise, acesta este npdit de remucri i capt permisie ca s o vad la Cmpulung. Acolo petrece cteva momente fericite, pn cnd ea, a doua zi, i cere s-i treac o parte din avere pe numele ei. Convins de motivaiile mercantiile ale acesteia, acesta o prsete i, fiind gsit de colonelul lui, pe drum, protagonistul prsete oraul mpreun cu acesta. Pe drum afl c domnul Grigoriade, presupusul amant al Elei, era i el n ora, i c alt femeie, cutnd s fie cu el n absena soului ei, lsase acas o scrisoare asemntoare cu cea gsit de el. ntia noapte de rzboi n ciuda aeptrilor, batalionul sublocotenentului Gheorghidiu este mobilizat cnd ara intr n rzboi.Batalionul lui lupt la Mgura, unde acesta este aproape omort de un soldat, din neatenie. Pe msur ce tefan se implic tot mai mult n zbuciumul rzboiului, acesta reflect la ct de strin se simte de drama lui cu Ela. Ironic, acesta se gndete c aceasta l-a nelat numai dup ce a devenit bogat. La sfitul luptei, acesta scrie o scrisoare prin care i las suma de bani cerut la Cmpulung. n zilele urmtoare prinde un frup de copii de igani care furasser din sat. O tnr de 15 ani i atrage atenia i o aresteaz ca s o sperie, dar i d drumul. Un ran prte dou fete c ar fi spioane, dar nimeni nu tie ce s fac cu ele.Ghiorghidiu i batalionul lui trec Oltul i se opresc n Cohelm. Sunt atacai de unguri.Rnit, este trimis la Bucureti, unde toat familia l copleete cu ceea ce consider fals afeciune. Mama lui, odat foarte ostil la citirea testamentului acuma venea s-i aduc cele trebuincioase la spital. Acas la soie acesta observ detaat ct de puin l afecteaz i se desparte de ea, lsndu-i restul banilor i posesiunilor sale. Structura Romanul este structurat n dou pri, cu titluri semnificative, surprinznd dou ipostaze existeniale: "Ultima noapte de dragoste", care exprim aspiraia ctre sentimentul de iubire absolut i "ntia noapte de rzboi", care ilustreaz imaginea rzboiului tragic i absurd, ca iminen a morii. Dac prima parte este o ficiune, deoarece prozatorul nu era cstorit i nici nu trise o dram de iubire pn la scrierea romanului, partea a doua este ns o experien trit, scriitorul fiind ofier al armatei romne, n timpul primului rzboi mondial. Romanul este scris la persoana I, naratorulpersonaj identificndu-se n partea a doua cu autorul. Modalitatea narativ se remarc, aadar, prin prezenamrcilor formale ale naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, pn la substituirea lui de ctre personaj. Perspectiva temporal este discontinu, bazat pe alternana temporal a evenimentelor, pe

dislocri sub form de flash-back i feed-back. Perspectiva spaial reflect un spaiu real, frontul, Bucureti, Odobeti, Cmpulung, dar mai ales un spaiu imaginar nchis, al frmntrilor, chinurilor i zbuciumului din contiina personajului. Personaje

tefan Gheorghidiu-este un alter ego al autorului; reprezint tipul intelectualului inadaptat confruntat cu societatea burghez a Bucuretilor secolului XIX. Este student la filosofie n momentul n care o ntlnete pe Ela, cea care i va deveni soie. Numele ei apare trziu n roman. Personajul este descris n raport cu soia sa, fcnd o analiz asupra sa i asupra relaiei cu Ela dup scena de la popot. El este detaat de lumea pragmatic a acelei vremi, nu simte nevoia de a participa la viaa social. Dup moartea lui unchiului Tache, moment ce va declana cearta pentru avere, el este indiferent i suprat pe comportamentul Elei, implicat mult prea activ n acea mprire. El este interesat de idei, de lucruri abstracte, el fiind o curiozitate pentru cellalte personaje. Ela-soia lui tefan Nae Gheorghidiu - unun dintre cei doi unchi ai lui tefan. Un deputat din partidul Liberal, acesta este privit ca viclean i tios, cu o mentalitate practic. Tache Gheorghidiu - unchiul bogat al lui tefan. Domnul Grigoriade-presupusul amant al Elei

Vasile Lumnraru-este un afacerist care are legturi cu Tache. Este ntlnit de tefan atunci cnd cei trei dein fabrica metalurgic. Dei el l stima pentru calitile sale, Lumnraru, care purta mereu ochelari i avea alturi un secretar i destinuie secretul su: el purta ochelarii datorit faptului c era analfabet

O adaptare a romanului lui Camil Petrescu, numit Ultima noapte de dragoste, a avut premiera n 1979, cu Joanna Pacula i Vladimir Gitan n rolurile principale, n regia lui Sergiu Nicolaescu

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

1. Despre autor: Teoretician al noului roman, Camil Petrescu este scriitorul care a introdus o noua structura a operei si un nou stil. Problematica fundamentala a operei lui Camil Petrescu fiind o problematica a cunoasterii, cei mai multi dintre eroii sai se incadreaza intr-o tipologie a inteligentei: spirite lucide, neliniste, clocotitoare de idei, eroii camilpetrescieni sunt intelectuali aflati in cautarea absolutului. 2. Creatii ale autorului:

De-a lungul vietii, Camil Pettrescu a realizat diversitate de opera literare, printer care se numara: Jocul ielelor, Suflete tari, Act venetian (dramaturgie), Patul lui Procust (romane). 3. Incadrarea operei: In Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini , care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea aomenirii angrenate in tragismul unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii. 4. Definirea speciei: Ca orice roman, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este o specie a genului epic, in proza, de dimensiuni mari, cu actiune complexa, cu puternice conflicte si o intriga complicate la care participa numeroase personaje construite modern de Camil Petrescu. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele se contureaza direct prin descriere si indirect din propriile fapte, ganduri, sentimente, realizate prin dialog, monolog interior, introspectie. 5.Tema Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca experiente ale cautatorului de absolute. 6. Titlul: Titlul romanuljui ar putea sugera ratacirea tanarului Stefan Ghiorghidiu prin noaptea incertitudinilor si a intrebarilor fara raspuns legate de iubire. Cuvantul noapte, repetat in titlu reda simbolic incertitudinea, indoiala, irationalul, nesiguranta si absurdul, necunoscutul si tainele firii umane. Cele doua nopti sugereaza si doua etape din evolutia protagonistului: iubirea si trazboiul. 7. Perspectiva auctoriala: Naratorul-personaj, subiectiv si naratiunea la persoana I definesc perspective narativa. Perspectiva psihologica este realizata prin mijloace de analiza a constiintei, naratorul autodiegenic apeland la dialog, monolog interior, flashback si cuvinte cu valoare de symbol. Toate acestea argumenteaza caracterul subiectiv al romanului. Modalitatea narativa se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese implicarea acestuia in evenimente, pana la substituirea lui de catre personaj. Timpul este discontinuu, bazat pe alternanta temporala a evenimentelor sub forma de flashback si analepsa. Perspectiva spatiala reflecta un spatiu real, fontul si un spatiu imaginar inchis, al framantarilor, chinurilor si zbuciumului din constiinta personajului. 8. Rezumat: Incipitul romanului il reprezinta pe Stefan Ghiorghidiu, potrivit jurnalului de front al acestuia, ca proaspat sublocotenent reservist in primavera anului 1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei si din apropierea Dambovicioarei. Romanul incepe printr-o disctutie de la popota, cand Ghiorghidiu adduce in present (timpul subiectiv) experienta erotica, pe care o noteaza in jurnalul de campanie: Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala. Casnicia este linistita o vreme, mai ales ca duc o viata modesta, aproape de saracie, iubirea fiind singura lor avere. Moartea unui unchi de-a lui Ghiorghidiu, pe nume Tache, ii aduce lui Stefan o mostenire substantiala, fapt care schimba radical viata tanarului cuplu, societatea mondena capata pentru Ela importanta primordiala.

Sub influenta unei verisoare a lui Stefan, Ela este atrasa intr-o lume mondena, lipsita de griji, dar si de adevarate orizonturi, preocupata numai de moda, distractii nocturne sau escapade, lume in care ea se simtea uimitor de bine. In casa acestei verisoare cei doi cunosc un vag avocat, dansator, foarte cautat de femei, domnul G. Stefan observa ca Ela pare foarte fericita in preajma lui, ba mai mult, se staduia sa se afla mereu alaturi de el. Stefan incepe sa fie din ce in ce mai suspicios ca Ela l-ar putea insela. Excursia de la Odobesti pune sub semnul indoielii fidelitatea sotiei. Alta data, sosind pe neasteptate intr-o noapte de la Azuga, unde fusese concentrate d doua saptamani, nu-s gaseste sotia acasa. Ela ajunge pe la opt dimineata. Stefan o alunga, fiind convins ca niciodata femeia asta nu ma iubise si-i cere sa divorteze. Dupa un timp, cei doi se impaca si sublocotenentul Ghiorghidiu, fiind concentrate in armata pe Valea Prahovei, aranjeaza ca Ela sa petreaca vara la Campulung. Il zareste in oras pe domnul G. si atunci nu se mai indoieste ca acesta venise pentru ea aici, ii era deci sigur amant. Planuieste sa-I omoare pe amandoi, dar se intalneste cu locotenent-colonelul care il sileste sa mearga impreuna la regiment. Cartea a doua incepe cu capitolul Intaia noapte de razboi, care ilustreaza o imagine de groaza a frontului, cu o armata dezorganizata, ofiteri incompetenti si ostasi cu totul dezorientati. Deprinderea eroului din drama tortuara a incertitudinii se face prin trairea unei experiente cruciale, mult mai dramatice, aceea a razboiului la care Ghiorghidui participa efectiv, luptand pentru libertatea Ardealului de sub ocupatia trupelor austro-ungare. Pe front Stefan Ggiorghidiu este ranit. Se intoarace in Bucuresti, in convalescenta. Acum Ela ii pare o straina. Isi da seama, cu luciditate, ca oricand ar fi putut gasi alta la fel. Ii daruieste casele de la Constanta, bani, absolut tot ce era in casa, de la obiecte de prt la carti [] Adica tot trecutul, ramanand singur. 9. Caracteristici/trasaturi: Romanul este structurat in doua carti, cu titluri semnificative Ultima noapte de dragoste, care exprima aspiratia catre sentimental de iubire absoluta, si Intaia noapte de razboi, care ilustreaza imaginea razboiului tragic si absurd, ca iminenta a mortii. Daca prima parte a romanului este o fictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nut raise o drama de iubire pana la scrierea romanului, partea a doua este insa o experienta traita, scriitorul fiind ofiter al armatei romane, in timpul primului razboi mondial. Este un roman modern deoarece: Stefan Ghiorghidiu este intellectual, foloseste mijloace moderne de analiza psihologica (introspectia, monologul interior), demitizari (iubirea, razboiul, statul). Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman subiectiv deoarece evenimentele sunt relatate la persoana I, naratorul relateaza propriile trairi, ganduri, sentimente si se implina in evenimentele pe care le nareaza. Este un roman erotic intrucat sunt prezente mitul iubirii si motivul cuplului. Stefan Ghiorghiu vede in Ela idealul de femeie (se casatoreste cu ea din orgoliu, deoarece era cea mai frumoasa fata din Universitate), apoi ca pe o Madona falsa (este uimit cand observa ca ELei ii placea sa discute politica, sa intervina indiscutiile barbatilor). Nu o mai recunoaste (in ochii lui Stefan, Ela decade, devine o femeie oarecare), isi da seama ca e indragostit de o iluzie (in capitotlul Diagonalele unui testament, viata celor doi se schimba radical), intr-un final iubirea dintre cei doi esueaza. 10. Caracterizarea personajuliu principal: Protagonistul romanului Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi, Stefan Ghiorghidiu, este personajul-narator al evenimentelor si personaj rotund (care nu poate fi caracterizat succinct si exact, E.M.Forster) prin complexitatea si

profunzimea psihologica. El traieste in doua realitati temporale, cea a timpului cronologic (obiectiv), in care povesteste intamplarile de pe front si una a timpului psihologic (subiectiv), in care analizeaza drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt consemnate in jurnalul de front, in care Ghioghidiu investigheaza cu luciditate ata experientaa subiectiva a iubirii, cat sic ea obiectiva, traita, a razboiului. Caracterizarea directa este realizata prin autocaracterizare: ma chinuiam launtric ca sa par vessel si eu ma simteam imbecile si ridicol si naiv. Caracterizarea indirecta reiese indirect din faptele si trairile protagonistului. Stefan Ghiorghidiu este o natura reflexive, care isi analizeaza in amanunt, cu luciditate, starile interioare, cu o constiinta unica, insetat de certitudini si adevar: Cata luciditate atata constiinta, cata constiinta atata pasiune si deci atata drama. Fire pasionala, puternic reflexiva si hipersensibila, Stefan Ghiorghidiu aduna progresiv semene ale nelinistii, ale incertitudinii, ale indoielilor sale chinuitoare, pe care le analizeaza minutios. Conflictul interior al personajului-narator este de natura filozofica, el cauta cu incapatanare adevarul, fiind un pasionat al certitudinii absolute. Stefan spera sa gaseasca in Ela idealul sau de iubire si feminitate catre care aspira cu toata fiinta, ideal care s-a prabusit dramatic si din cauza conceptiei sale absolutizante: cei care se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt. Nici in plan sentimental, nici in plan social el nu gaseste un punct de sprijin durabil si traieste dureros drama omului singur, inflexibil moral, intransigent si moral, neputand sa faca niciunul din compromisurile cerute de societatea in care traieste, afacerile in care increase sa se implice fiind in dezacord cu firea lui cinstita. A doua experienta de viata fundamentala in planul cunoasterii existentiale este razboiului, frontal, o experienta traita direct, care constituie polul terminus al dramei intelectuale. 11. Arta narativa: Registrul stilistic e caracterizeaza prin claritate, sobrietate, fraza scurta si nervoasa, este analytic si intelectualizat. 12. Concluzii: Originalitatea romanului subiectiv e data subtilitatea analitica a propriei constiintei, de drama intelectualului complex si introvertit, declansata prin memorie involuntara, de faptul ca autorul este in acelasi timp personaj si narrator (narrator autodiegenic). In conceptia lui George Calinescu, Stefan Ghiorghidiu este un om cu un suflet clocotitor de idei si pasiuni, un om inteligent.