Minerale

Substantele minerale intra n componenta hranei si sunt necesare la formarea tesuturilor, participa n procesele biologice si fiziologice ale organismului. Ele se mpart n macroelemente (potasiu, calciu, fosfor, sodiu, magneziu, fier, clor, sulf), care exista n organism n cantitati mari, si microelemente (zinc, cupru, crom, mangan, cobalt, molibden, iod, fluor, nichel s.a.) - n cantitati mici. Calciul intra n componenta tesutului osos. Ionii de calciu stabilizeaza membranele celulare. El este necesar pentru normalizarea proceselor de oxidare la nivelul sistemului nervos si de contractie a muschilor, activeaza unii fermenti si hormoni, participa n procesul de coagulare a sngelui, are actiune antiinflamatorie si desensibilizanta. Organismul uman contine circa 1200g de calciu, totodata 99% din aceasta cantitate se afla n sistemul osos. Tesutul osos este rezerva principala de calciu si fosfor. Absorbtia calciului din produsele alimentare are loc n intestinul subtire si ea se produce n prezenta vitaminelor D, proteinelor, acidului citric si lactozei. Aminoacizii formeaza cu ionii de calciu compusi care se dizolva usor si se asimileaza. Procesul de absorbtie si utilizare a calciului este ngreuiat de acidul fitinic, unii fosfati, acizi grasi, acidul oxalic. Aceste substante transforma calciul n compusi indisolubili. Acidul fitinic se gaseste n cereale (gru, ovaz, secara). Drojdiile alimentare contin fitaza. Acest ferment descompune acidul fitinic. Calciul din aluatul pregatit cu drojdii se asimileaza bine datorita prezentei fitazei. Surplusul de grasimi n ratia alimentara deregleaza absorbtia calciului, deoarece acizii grasi formeaza la rndul lor compusi indisolubili cu calciul, acesta eliminndu-se n cantitati mari cu masele fecale. Acizii biliari normalizeaza absorbtia acizilor grasi si utilizarea calciului. Deficitul de calciu apare la insuficienta lui n produsele alimentare (foame, excluderea produselor lactate din hrana), n caz de transpiratie abundenta, la femeile gravide si la cele care alapteaza prunci. Dereglarea procesului de absorbtie a calciului are loc n patologiile organelor digestive (enterita, tulburarea functiei exocrine a pancreasului, maladiile cailor biliare), la folosirea ndelungata a corticosteroizilor si hormonilor anabolici. Ca urmare apar convulsii, parestezii, osteoporoza. n acelasi timp, surplusul de calciu n ratia alimentara si n apa de baut, preparatele de calciu si calciferolul pot provoca hipercalciemia cu pierderea poftei de mncare, sete, greata, voma, slabiciune generala, convulsii, azotemie. E posibila depunerea calciului n organele interne, muschi, vase. Sunt bogate n calciu laptele si produsele lactate. Fosforul intra n componenta nucleotidelor, acizilor nucleinici, fosfoproteidelor, fosfolipidelor, cofermentilor etc. Fosforul neorganic mpreuna cu calciul contribuie la formarea oaselor. Fosforul, din componenta nucleotidelor si acizilor nucleici, participa la procesele de pastrare si de folosire a informatiei genetice, de biosinteza a acizilor nucleici, proteinelor, de crestere si separare a celulelor. Compusii fosforului - ATF si creatinfosfatul - acumuleaza energia eliminata n procesul de glicoliza si fosforilare oxidativa si care este utilizata pentru lucrul mecanic, electric si chimic n organism. Fosforul neorganic mentine echilibrul acido-alcalin n organism. Deficitul de fosfor poate aparea ca rezultat al folosirii timp ndelungat a hranei sarace n acest element, n perioada sarcinii si lactatiei, n insuficienta de proteine, vitamina D. Micsorarea continutului de fosfor n organism provoaca osteoporoza, osteomalacie, inapetenta, scaderea capacitatii de munca fizica si intelectuala. Sunt bogate n fosfor crupele, ficatul, pestele, carnea, laptele, produsele lactate. Fructele si legumele contin o cantitate mai mica de fosfor. Potasiul regleaza metabolismul hidro-salin si intracelular, presiunea osmotica, asigura echilibrul acidoalcalin, functia miocardului, mareste excretia sodiului si a apei din organism, activizeaza unii fermenti. Folosirea ndelungata a diureticelor, hormonilor suprarenalelor, voma, diareea, transpiratia abundenta pot provoca hipokaliemie cu adinamie, somnolenta, inapetenta, oligurie, hipotonie, dereglarea ritmului cardiac. Hiperkaliemia poate fi provocata de hipofunctia suprarenalelor, insuficienta renala. n aceste stari la bolnavi apare adinamie, excitabilitatea marita a sistemului nervos, marirea diurezei, dereglari ale ritmului cardiac. Dieta bogata n potasiu se recomanda n dereglarile de ritm cardiac, hipokaliemie, insuficienta miocardului, hipokaliemia provocata de tratamentul ndelungat cu corticosteroizi si diuretice. Cantitati sporite de potasiu contin fructele uscate, cartofii, carnea, pestele, leguminoasele, strugurii si alte fructe si legume.Sodiul n forma de clorura de sodiu intra n componenta tesuturilor si a sngelui, determina sinteza acidului clorhidric n stomac, normalizeaza echilibrul acido-alcanic, presiunea osmotica, este antagonistul potasiului. Hiponatriemia poate aparea ca urmare a unei diete bogate n potasiu, consumata timp ndelungat, poate fi provocata de vomismente, diaree, transpiratie abundenta, folosirea diureticelor, hipofunctia suprarenalelor. n hiponatriemie moderata apare slabiciune generala, somnolenta, inapetenta; n hiponatriemia pronuntata - voma, diaree, hipotonie, tahicardie, se poate observa pierderea cunostintei,

convulsii, creste vscozitatea sngelui si azotemia. Este daunator si surplusul de sodiu. Persoanele ce consuma clorura de sodiu n exces sufera frecvent de hipertensiune arteriala, prezinta dereglari ale functiei rinichilor, la ele se mareste azotul rezidual n snge. Norma zilnica n sodiu este asigurata de sarea de bucatarie pe care o contine pinea (2-3 g), de sarea folosita la prepararea bucatelor si cea consumata n timpul mesei. Ratia alimentara zilnica trebuie sa contina 10-12g clorura de sodiu. Unii savanti considera aceasta norma ca fiind sporita. Sulful intra n componenta unor aminoacizi, vitamine, a insulinei, sistemului nervos, oaselor, cartilajelor, bilei, sngelui. Sursa principala de sulf o constituie leguminoasele, crupele de ovaz, hrisca, ouale, carnea, laptele, brnza. Organismul omului adult contine pna la 25 g de magneziu care intra mai ales n componenta oaselor, fiind rezerva acestui element. Magneziul poseda actiune antispastica, vasodilatatoare, mareste peristaltismul intestinal, eliminarea bilei si a colesterolului prin intestin. Dereglarea proceselor de absorbtie la nivelul intestinului si folosirea diureticelor timp ndelungat poate provoca hipomagneziemia cu aparitia osteoporozei, hipotoniei, convulsiilor, dereglarilor de ritm cardiac. Deficitul de magneziu mareste excitabilitatea neuromusculara, provoaca halucinatii auditive, senzatia de teama, tahicardie. Sunt bogate n magneziu tartele de cereale, crupele de ovaz, leguminoasele, fructele uscate, ouale, nucile, sfecla, salata verde, morcovul, bacele. Fierul intra n structura mioglobinei, hemoglobinei, a globulelor rosii si transporta oxigenul, participa la sinteza unor fermenti, n lipsa fierului n snge apare anemia feripriva. Cauzele ei pot fi continutul redus de fier n ratia alimentara, lipsa acidului clorhidric n sucul gastric (se deregleaza absorbtia acestuia), hemoragiile cronice, consumul sporit de fier n cazul femeilor n sarcina si al celor care alapteaza copii. Anemia se observa si la copiii mici a caror mame sufera de carenta de fier. La bolnavi apare slabiciune generala, cefalee, palpitatii, dispnee la efort fizic, scaderea poftei de mncare, anemia hipocroma, micsorarea rezistentei organismului la infectii. Clorul intra n componenta clorurii de sodiu si participa la reglarea presiunii osmotice n tesuturi si celule, la normalizarea metabolismului hidric si la formarea acidului clorhidric de catre glandele stomacului. Clorul n componenta solutiei hipertonice a clorurii de sodiu micsoreaza transpiratia la lucrul fizic si temperatura nalta a mediului nconjurator. Clorul se elimina prin piele cu sudoarea, dar mai ales cu urina. Hipocloremia retine lichidul n tesuturi. La hipocloremie apare somnolenta, anorexie, slabiciune generala, voma, tahicardie, hipotonie, convulsii, pierderea constiintei, creste azotul rezidual n snge. Produsele alimentare naturale nu sunt bogate n clor. Clorul patrunde n organism cu clorura de sodiu adaugata n bucate. Iodul asigura functia normala a glandei tiroide, n lipsa lui apare gusa. Iodul se afla n cantitati mari n produsele marii (peste, alge s.a.), n oua, ceapa, usturoi. In localitatile cu continutul mic de iod n apa este marit pericolul de aparitie a gusei endemice, de aceea se recomanda a folosi sarea de bucatarie iodata. Dar trebuie stiut ca iodul nu este stabil si termenul de valabilitate a sarii iodate este de 6 luni. Fluorul se afla n dinti, oase, muschi, glandele endocrine. n lipsa lui apare caria dentara. Continutul nalt de fluor n produsele alimentare si apa potabila provoaca fluoroza (manifestata prin osteoscleroza, smaltul dintilor capata un aspect granular). Sunt bogate n fluor ceaiul, laptele, galbenusul de ou, pestele de mare, spanacul, tomatele si apa de baut. Cuprul intra n componenta unor enzime, intensificndu-le actiunea, a proteinelor, participa n metabolismul fierului, mareste actiunea hipoglicemica a insulinei. Insuficienta lui n organism provoaca anemie. Cupru se afla n cereale, leguminoase, cartofi, coacaze negre, diferite fructe, legume. Manganul contribuie la eritropoieza si sinteza hemoglobinei, joaca un rol n reglarea metabolismului glucido-hidric, n biosinteza colesterolului, poseda actiune lipotropa, hipoglicemica, este necesar pentru cresterea normala, pentru metabolismul tesutului conjunctiv. Insuficienta de mangan n organism provoaca hipercolesterinemie, voma, greata, scaderea masei corporale, anemie. Sunt bogate n mangan cerealele, leguminoasele, nucile, ceaiul, cafeaua. Continutul de mangan n carne, peste, oua este mic. Zincul este necesar organismului pentru cresterea normala, dezvoltarea si maturizarea sexuala, normalizarea hemoglobinei si a proceselor de regenerare a tesuturilor, are actiune lipotropa,

mbunatateste starea imunologica a organismului, intra n componenta insulinei si mareste actiunea ei hipoglicemica. Carenta zincului n organism se exprima prin retinerea cresterii la copii si a dezvoltarii lor sexuale, scaderea poftei de mncare, prin anemie, hepatomegalie. Sunt bogate n zinc carnea, pestele, ficatul, ouale, brnzeturile, nucile, cerealele, ciupercile. Cobaltul intra n componenta vitaminei B12, participa la maturizarea eritrocitelor si sinteza insulinei, stimuleaza hemopoieza si procesele de crestere. La insuficienta cobaltului n organism scade pofta de mncare, apare anemie, casexie, ataxie. Sunt bogate n cobalt varza alba, morcovul, sfecla, tomatele, strugurii, coacazele negre, ficatul, pestele. Arseniul este un tonic, stimulant al poftei de mncare. El nlesneste respiratia si actioneaza binefacator n dermatoze. Insuficienta lui n organism provoaca oboseala generala, lipsa poftei de mncare, anemie, afectiuni respiratorii, eczeme, psoriazis, acnee. Arseniul se gaseste n germenele de gru, orez, usturoi, varza, spanac, nap, morcov, cartofi, mar s.a. Bromul este un sedativ al sistemului nervos, utilizarea lui este binevenita n insomnie. El se gaseste n mar, struguri, fragi, pepene galben, usturoi, sparanghel, morcov, telina, varza, ceapa, praz, tomate. Nichelul stimuleaza functia pancreasului si se indica n diabet. Se gaseste n morcov, varza, spanac, fasole, ceapa, tomate, struguri. Strontiul participa la procesele de osificare. Se observa paralelism n continutul de calciu si strontiu n tesuturi. Continutul de strontiu n organism se mareste cu vrsta si depinde de alimentatie. Strontiul se retine n organism folosind o ratie alimentara saraca n calciu. Produsele alimentare bogate n calciu retin n organism o cantitate mica de strontiu. Patrunderea n organism a strontiului n cantitati mari deregleaza procesul de osificare si provoaca rahitismul de strontiu. Spre deosebire de rahitismul obisnuit, aceasta maladie nu se trateaza cu vitamina D si cu ratia alimentara bogata n calciu si fosfor. n localitatile cu un continut mare de strontiu n sol apare rahitismul de strontiu la animale si boala Urov (boala Kasin-Bek) la oameni. Dupa parerea unor savanti aceasta boala poate fi considerata ca o varianta a rahitismului de strontiu la oameni. Beriliul deprima fosfataza alcalina si, ca urmare, si procesul de osificare. Sarurile de beriliu actioneaza asupra procesului de sinteza a fosforului neorganic din acizii nucleici. Sarurile de mangan deprima actiunea beriliului asupra fosfatazei. Surplusul de beriliu provoaca n oase dereglari ca la rahitism si nu se supun tratamentului cu vitamina D. Continutul nalt de beriliu n organism deprima cresterea celulelor si regenerarea tesuturilor. Intoxicarea acuta cu beriliu provoaca necroza n ficat si canaliculele rinichilor. Molibdenul contribuie la sinteza proteinelor vegetale, activeaza transmiterea aminoacizilor proteinelor. Surplusul de molibden n organism provoaca uraturie, guta. Lipsa molibdenului n sol micsoreaza continutul aminoacizilor si acidului ascorbic n plante. Cromul participa n metabolismul proteinelor, colesterolului, glucidelor. Deficitul de crom n organism reduce sensibilitatea tesuturilor la insulina, nrautateste asimilarea glucozei n tesuturi si sporeste continutul glucozei din snge. n crom sunt bogate pinea neagra, crupele, leguminoasele, legumele. Siliciul joaca un rol important n sistemele osos, vascular, respirator. Intervine la formarea tendoanelor, pielii. Este implicat n tratamentul aterosclerozei, hipertensiunii, dernineralizarii, rahitismului, oboselii generale. El si asuma un rol plastic si functional n fenomenele de nutritie generala, joaca un rol n diversele procese de dezintoxicare. Siliciul se gaseste n trtele de cereale, n usturoi, n nap si n alte produse vegetale. Litiul este un echilibrant psihic, indicat n cazuri de insomnie, melancolie, oboseala, psihastenie, stari depresive. El se ntlneste n numeroase produse vegetale.