folosegte acest termen,de la ziua intAi gi pAni la ceade-a saptea. Usa interpreti"rilor gregite este inchisi in Exod.

20:11, unde Dumnezeu a scris pe piatri c6.teva lucruri pe srre chiar dorestesa le ingelegemcum trebuie. Porunca a patra se referi la siptimAna de lucru. Astfel, avem porunca de a munci gase si de a ne odihni zile intr-a gaptea - ,,Cici in gasezile a ftcur Domnul cerurile, pimintul si marea,9i tot ce estein ele, iar in ziua a gaptea S-a odihnit." Acelasi cuvint, yom, acela4i context, aceeagi tabli de piatri, acelasi Autor, acela;idegetcare a scris. Deoarececuvintele au o semnificade, inseamni ci Dumnezeu a creat lumea in gase zile identice cu cele din vremea de acum.

LucrareaSade creagie devinemodel pentru om in ceea privegteplanificareamuncii in decurs ce de o siptimini. CuvAntul ,,2i" poate insemna o perioadi de timp intr-un anumit context, dar in relatareaCreagieiel este folosit in sensul cel mai propriu cu putingi. Cregtinii trebuie si ingiduie Scripturii de neschimbat sigi defineasci termenii si si nu se bazezepe supozigiile efemereale oamenilor. @2006 ICR de
Toate drepturile rezervate INSTITUTE FORCREATIONRESEARCH PO. Box z667,Er Ce1oN, gzozr CA 619-448-2667 (0900) Tiadus folositcu permisiune. gi

r2 {)- | r. fl Jd.wd.afi-J pe Coeotonc2 ' I

Lectie din Psalmul 104:24-35 t

t; Jrro tindto,
t
-Harold S. Martin

Psalmul 104 este un poem frumos ce sliveste lucrarea minunati a creagiei lui Dumnezeu si puterea Sa de a sustine toaci creagia. Un sentiment de bucurie se degaji in timpul citirii psalmului. Autorul se bucuri de Creatorul nostru care a asigurat roata suflarea ror ce arenevoie.Psalmul145:14, cu 15, ne aminteste ,,Domnul sprijineste ci: pe toti cei ce cad, si indreapti pe cei incovoiagi. Ochii tuturor nidijduiesc in Tine, si Th le dai hrana la vreme." Prima pagini a cirtii lui Robert Louis Stevenson, A ChiH's Gardzn of Wrse', cuprinde acesterAnduri: ,,Lumeaeste plina de o mulgime de lucruri. Sunt sigur ci togi ar trebui si fim fericigica niste regi." Aceste
I N.f.; Gridina de poezii a unui copil S d m A n l a a d e v d r u l u i . S e p t e m b r i2 0 1 0 e

cuvinte pot fi un titlu potrivit pentru Psalmul104. Prima parte a Psalmului 104 slivegte miregialui Dumnezeu in creagie. Dumnezeu esteCel ce a creat cortina de stelea cerurilor.Psalmul704:2,3 spune:,,Te invelegticu lumina ca si cu o manta intinzi cerurile ca un cort. Cu apeleiti intocmegti virful locuingei Tale;din nori i9i faci carul, gi umbli pe aripile vAntului." Dumnezeu Iehova este Cel ce a scobit adincul oceanului9ia iniltat mungii.Psalmul 104:5-9ne spune:,,Tuai asezat pimAntul pe temeliile lui, si niciodatl nu se va clitina. Tir il acoperisei adincul cum l-ai acoperi cu cu o haini; apelestiteau pe munli, dar, la amenintarea au fugit, la glasultunetului Th, Tiu au luat-o la fugi ... pogorAndu-se in

vii, pAni la locul, pe care li-l hotirisei Tir. Le-ai pus o margine, pe care nu trebuie s-o ueec5., pntru ca sl nu se mai intoarci si acopere pi.mAntul." Pimdntul este fbcut roditor datoriti izvoarelorde api, iar ploaia esteilustrati. ca venind din ,,loca9ul Tiu cel inalt". Psalmul 104:10-13 spune: ,,Tu faci si tXgneasci izvoarelein vii, si ele curg printre munfi. TL adipi la ele toate fiarelecimpului; in ele isi potolesc seteamigarii silbatici. Pisi.rile cerului locuiesc pe marginile lor... Din locagul Tiu cel inalt Tir uzi muntii; si se saturl pimintul de rodul lucririlor Thle." PimAntul produce hrani din abundengi.. (versetele 14, 15) Natura oferi adipost pentru animale gi pisiri. (versetele 1618) Alternanta zi-noapte di un ritm viegii oamenilor si animalelor. (versetele19-23) Unele animale,,se pun in miscare" timpul pe nopgii. (versetul20) Se considerl ci omul munceste timpul zilei. (versetul23) in Soarele risaregi devineo sursi de luminl gi de viati pentru pimint. Daci ar fi doar putin mai fierbinte, ar pirjoli globul pimAntesc. Daci ar fi pugin mai rece,gerul s-ar extinde de la poli si ar transformaPimAntul intr-un bloc urias de gheagi. Lectia noastri din ultimele douisprezece versete Psalmului 104 poate fi impirtiti ale in trei pirti: scopul creatiei lui Dumnezeu (104.24-26), sustinerea creagiei Dumnelui zeu (104:27-30) 9i slava creatiei lui Dumnezeu.(104:31-35) l. Scopul creafiei (Psalmul lO4;24-26) Diversitatealucrarilor lui Dumnezeu este uimitoare. Pe misuri ce slivegte miregia creagiei,psalmistul ajunge si aduci laude pentru mareaintelepciunea lui Dumnezeu. in versetul24 el spune:,,CAtde multe sunt lucrarile Tale, Doamne! Tu pe toate le-ai fhcut cu intelepciune,si pim6"ntul esteplin de frpturile Thle."

Varietateacoplesitoarea crealiei include luminitorii ceruluisifrumusegile pimintului. Cuprinde pimAntul si verdeaga,piraiele gi rXurile, formele de viati microscopicesi invizibile, vietuitoareleoceanelorsi m5.rilor, vieguitoarelepimintului si multimea de fiingeumane. Dumnezeudi hrani tuturor vieguitoarelor; El aregriji de fiecare, dind atentieuimitoare detaliului. Scriitorii evrei priveau lumea cu reverenti, deoarece ea reflecta slava Creatorului. Ideea din versetul 24 este aceasta:daci numlrul de vietuitoare (si varietatea crealiei) este extrem de mare, cit de necuprinsi trebuie si fie puterea ;i intelepciunea Celui care a creat toate lucrurile!? ,,Cit de multe sunt lucririle ?le, Doamne! Ti.r pe toate le-ai fLcut cu ingelepciune, si pimAntul este plin de fhpturileThle." in versetul 25, autorul vorbegte despre ,,mareacea intinsi 9i mare: in ea se migci nenumi.rate vieguitoare mici gi mari". Marile oceanecuprind multe feluri de vieEuitoare. Oceanele acoperi aproximativ 7lo/o din suprafagaglobului. Ele ajuti la controlul climei pimAntului. Oceanele reprezinti o calede transport de la un continent la altul. Oceanele sunt o sursi majori de hrani. Aici triiesc mai mult de 13000 de feluri de pegti - de la micugul pegtedin familia Gobiidae (cind e adult are mirimea de aproximativ 1,5 cm) ;i pini la balenauriagl (careatinge mai mult de 28 metri in lungime). Algele marine sunt o alti sursi de hrani gi contin minerale precum iod, potasiu si o substangi numitl algin (folositi pentru fabricarea inghe;atei). 25o/o din petrolul lumii provine din pururile sipate pe fundul oceanului si este extras prin forajul marin. Psalmistul spune ci oceanele sunt pline de vietuitoare nenumi.rate ,,mici 9i mari". (versetul 25\ Marea diversitate a lumii oceanelor este o mirturie a imensititii

"Pizeqte-li inima mai mult decit orice,cdcidin eaiesizvoarele vietiil' (Proverbele 4:23) 7

intelepciunii Dumnezeu. lui Versetul 26 vorbegte despre o reptili marina uriaqi numit5. ,,leviatan".Poate fi vorba de delfini, balene,crocodili saude alte vietuitoaremaritime uriasecare au dispirut astizi. Pentru leviatan, o fhpturi uriagi, asociati deseori cu balena, oceanul este mediul in care se simte bine. El se hrinegre cu vieguitoarele caremiguni in oceangi iese [a suprafatlca gi cum s-arjuca. Prima parte din lectia noastri (versetele 24-26) vorbeste despre scopul crealiei Iui Dumnezeu, incluzlnd vieguitoarele nenumi.rabiledin mare. Pimintul esteplin de bogigiile lui Dumnezeu.

Firi indoiali, aceasta lucrareaunui Tati este - un Creator minunat si cerescplin de griji un Susginltordarnic. in versetul 29, autorul descriecum esre viala atunci cAnd Dumnezeu isi ascunde faga. Si anume, cAnd, pentru un timp, Dumnezeu isi retragesprijinul mirinimos, viagaaproapeci. nu mai existi. De exemplu, cXndDumnezeuingiduie o seceticumpliti, noi siricim. CAteodati, in timpul vremii secetoase, zilele trec una dupi alta, iar soareledogoregteiarba uscati si pimAntul insetat, iar din cind in cAnd, dupi-amiaza t|.rziu, vedem un semn care ne di sperangi, dar acestadispare pAni dimin-ealagi tot nu ploui. CXnd intr-un tnrziu ploui, gtim ci Dumnezeu e Cel ce ne di ploaie. intr-o rugiciune de mulgumire,David a exclamat: ,/.i dat o ploaiebinefbcitoare,Dumnezeule, si ai intirit mostenirea Th, sleiti de puteri," Aproape nimic nu ilustreazi mai clar grija neincetati a lui Dumnezeu pentru poporul Slu, declt revirsareaploii ricoritoare (mai alesdupi o perioadi indelungati de secetl). Ultima parte a versetului29 afirmi ci tot ce are viati", suflareape care Dumnezeu o imparte este,in final, luati. Si atunci cind Dumnezeu ia aceasti.suflare, noi murim si ne intoarcem in tirXni. Moartea este rezultatul unei actiuni a lui Dumnezeu 9i cAndceasulmorEiivine, murim. Nici micar Tatilui o vrabienu cadepe pimint flri qtirea (Matei 10:29) Suflarea(sau sufletul) ceresc. fiecirei vietuitoareestein mina Duhului lui Dumnezeu. in versetul30, psalmistulafirmi ci, atunci cAnd o generaliemoare, o noui generalie se ridicl si-i ia locul. CAnd vieguitoarele mot e ca si cum Dumnezeu si-ar ascunde fata (versetul29), dar,in acelagi timp, cind acestea mor gi seintorc in tirAni, Dumnezeu trimite Duhul Siu gi repopuleazipimAntul cu ceea parea fi o noui si proasplti creagie. ce Vedem acestlucru lisat de Dumnezeu de

2. Sustinerea creatiei ,,
(Psalmul lO4z27-3O) Orice fbpturi depinde in totalitate de Dumnezeu in ce privesteviata, si.nitateasi puterea. Dumnezeu ne di soare,ploaie si oxigen a9aincAt vietuitoarelesi poati si-si continueexistenga dezvoltarea. si Versetul 27 ne aminteste c\. roare organismele vii depind de Dumnezeu pentru hrani. El o di, iar ele o primesc.El i;i deschidemina gi ele sunt hrinite din belgug.Proviziade hrani aparela timpul gi in anotimpurile potrivite. Un biiegel dintr-o familie de necrestinia luat intr-o zi prinzul cu unul din prietenii mei slujitori.El a intrebat: - De ce voi vi opriti si vi rugati inainte de masi? Prietenul meu predicator i-a explicat ci noi ii mulgumim lui Dumnezeu deoarece intreaga noastrihrani vine de la Dumnezeu. I-acaremicutul interlocuror rispuns: a - O, spuseel, noi luam mAncare la de magazin. Versetul 28 ne asiguri ci. Dumnezeu igi deschidecu generozitate inima penrru a da multe lucruri bune locuitorilor pimAntului. SimAnla adevdrului . .septembrie 2010

fiecaredati cind primivara risare o planti; cAndse nascpuii de animale (un miel micug sau un cilug); printre oameni cind se naste un copilas,dXnd ghesinimilor noastresi se bucure. Dumnezeu nu se implici activ doar in creagie,ci gi in ingrijirea gi restaurarea ei. Tatil nostru cerescsusginepermanent crea{ia.Versetul 30 spune: ,,innoiestiastfel fagapimintului." 3. Slava creafiei (Psalmul lo4z3l-35)

facepimdntul si tremuregi vulcanii si erupi. Psalmulse termini intr-o noti de bucurie cintecului pisirilor gi mulgumire,asemenea Inima psalmistului i;i manifesti primlvara. bucuria printr-un c|ntec de laudi la adresa lui Dumnezeu. BinecuvAntirile zilnice cer laude zilnice. Dumnezeu nu inceteazi. niciodatl si ofere, iar noi ar trebui si nu incetim niciodati si-I multumim pentru toate darurile Sale'credinciogia Saestemare

eii:T,.','.t;";]]#,:ffi:1,?lillil*ll1; 104 parte ultima a psalmutuicontinue

care afirmi ci Dumnezeu crearorul esre, cu sisuranti, vrednic de toati slava.cind ,^ ginde;ti la nenumiratele vieguitoareale te -oir^^,,' ,^ , si specii animale insecte, de mirii, la diferitele

si sllveasci miregia lui Dumnezeu in creagie' Am amintit adineaori despre mirii ,,mici si mari" (versetul vieguitoarele .r,l:e 25). De exemplu, o baleni "lb"r,re

:: *n;un3:l l,l.:::;,':ififfi;:Tir;;'fi:fi:r;3;5;3;1;"7
automobilede talie medie,iar inima ei e de

Beetle. mirimea vouswagen ri..",l ilfi:,'il::fij,Ti:?ilTffilf::::; unui

,-,, ,-,---,-----t:-

baleni consumi aproximativ patru tone de slava pe ."r.'po, si I-o dau ,,cir voi trii" hranipe zi(treimilioanedecalorii).Chiargi (rr.rr.tul 33). Tiebuie si ne faci plicere si un pui de baleni albastri bea 380 de litri de -I34) Dumnezeu este meditim la El. (verse lapte in fiecarezi' cand o baleni albastri se incantat cind oamenii se bucuri de EI si de ridici Ia suprafati, ea inspiri cea mai lucririle miinilor sale. marecantitate aerdintre toate de r i ln versetul J>, Psalmrsrul , , lJumnezeul vletultoarele pe paman'' oe ziua cand cel rau ";teapti Psalmistultottt
ultima propozigie din

.,,!t

nostru este in{elept, ' ' puternic, milos

u" h 1,,r,depe plmantgi

n u v a m a i e x i s r an i c i u n

versetul 31) ,,Si

bucure Domnul

de

l.

in al blestem ptcatului.

lucririleLui!" Nu
numai inimile noasrre

qrMERTTA sLAvA ,!lll,Ju1':i.n'Ji:ili roarA

pe carepot s[ I-o dau

si de trebuie fie pline

iil:i,ii:"",'ilj-j;'J,l-,"
creatie' ci Dumnezeu insusi se bucuri cAnd lucreazi cu atita ingelepciune putere! gi

,,catvoi trdi"

ra-" impirisia dorinea

.*3= i:T,T,.tt'#

De fapt,in versetul autorul ne aminteste 32, ci Dumnezeu esteatAt de puternic, incAt o simpli privire asuprapimintului il face si tremure, si secutremurede frici. Doar cu o simpli privire, Domnul Dumnezeu Iehova

psalmistului este inclusl in cerereanoastri; cand Isus va veni si domneasci. El va distruge mulgimile care I s-au impotrivit (Apocalipsa 19:11-21).

Psalmul104 esteun imn de laudi la adresa lui Dumnezeu,nu doar pentru lucririle Sale minunate,ci si pentru felul in careEl susgine tot ce a creat. Firi sprijinul Siu, viagan-ar

"Plzegte-{i 4:23) 9 viefiii' (Proverbele inima mai mult decdtorice,clci din eaiesizvoarele

exista.$i astfel,Psalmulseincheiela felcum a inceput - ,,Binecuvinteaz1., suflete, pe Domnul!" (versetul 35b). Ultimele trei cuvinte, ,,Liudagi pe Domnul", sunt in ebraici 9i inseamni ,,'{leluia". Aceasta este prima datl cAnd cuvXntul apare in cartea Psalmilor,ca mai in apoi si reapari. psalmii urmitori. ,"Aieluia' inseamni,,Lludagi-Lpe Dumnezeu,Iehovd'. De obicei, lauda este cauzatd. uimire. de Dac5"putem explica gi ragionaliza lucrurile pe carele vedemin jur, e puginprobabil cl-L vom liuda pe Dumnezeu. CAnd vedem sau auz.imcevace ne facesi exclamim ,,Cum se vine de la poate asaceval?", atunci ,,lauda" sine. Concluzionlm in finalul lectiei din Psalmul 104 cu cAteva aspectelegate de miregia universuluicreatde Dumnezeu. Distanga de la pimAnt la soare este de 150 rnilioane de kilometri. Daci am putea cllitori spre soarecu o vitezl de 320 km/h (z.i noapte,varasi iarna),fhri oprire, atunci gi va distantadus-intors fi parcursiin 106 ani. Soarele este urias. E de peste trei milioane de ori mai mare decAtpimAntul. Are diametrul aproximativ de 1 392 O00 km. Daca pimintul ar fi la fel de mare ca soarelesi totul de pe pimint gi-ar schimba proportiile- un om de 1,80 m pe pimint ar fl de 200 m, bragulsiu de la umir pAni la degetear fi lung de B0 m; ochii sii ar avea diametrulde 2,7 m qi nasulsiu ar avea m. 4 Soarele o minge uriagi de gazfierbinte. este Cele mai mari protuberangeale soarelui ajung la o inalgime de aproape 500 000 km in spagiu.GAndigi-vi la aceste intrebiri: isi pistreazi soareletemperatura de Cum 5 500 gradeC zi de zi, an de an, produc6.nd o cilduri careorbegtesi arde chiar gi la i50 de milioane de kilometri distangi? Cum produce cilduri? Cine arunci cirbune in acest cuptor? De ce soarelearde si nu se 10 SdmAnta adevdrului. Seotembrie 2010

silnget Poetul Addison a spus: ,,Soarele, care zi de zi nu se consumi., dovedegteputerea Creatorului si face cunoscut oricirui tinut, lucrareaMdinii Atotputernice." De asemenea, amintim cL astrele se ne rotescpe cer cu o vitezi uimitoare. Chiar acum tofi ne migcim cu ametitoarea vitezade 107 000 km/h in cilitoria noastri. in jurul soarelui.La anul, pe vremea asta, daci Domnul intirzie si vini, noi vom fi parcurs mai mult de 940 milioane de kilometri - ?ari vreun scArgiital maginiriei, iar cilitoria va fi atit de linistiti, incAt cei mai multi dintre noi vor fi total inconstienti de aceastlcilitorie. PimAntul face ocolul soarelui la fiecare 365 de zile, 5 ore,48 minute si 48 secunde - iar acest ciclu a fost atXtde precis,incit nu s-aschimbatnici micar cu o singuri secundi in ultima mie de ani. Abraham Lincoln obisnuiasi spuni: ,,Pot inEelege cineva ci poate priui in jos, inspre p,imint gi si fie necredincios, dar nu pot niciodati ingelege cum cineva poatepriui la cer, noaptea,qi si spuni: nNu esteDumnezeu.r" Cu adevirat, trebuie si rostim alituri de psalmist: ,,Mare este Domnul si foarte vrednic de laudi, si mi.rimea Lui este nepitrunsi." (Psalmul145:3) Acelagi Dumnezeu care a creat Marele Univers are controlul tuturor evenimentelor viegii.Apostolul Petru afirmi in 1 Petru 5:6, 7 cL noi toti trebuiesi ne smerim ,,submAna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El sI vi inal;e. Si aruncagiasupraLui toate ingrijoririle voastre, cici El insugi ingrijegtede voi." Slavi Domnului!
BIBLEHELPS P0Box391 Hanover, 17331 PA Tiadus folosir permisiune. gi cu