Sunteți pe pagina 1din 19

Colegiul Tehnic Energetic Dragomir Hurmuzescu Deva

STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND CRETEREA RANDAMENTULUI PRODUCERII HIDROGENULUI PRIN ELECTROLIZA APEI

Autor: Criovan Florian Iulian

CUPRINS
ARGUMENT CE AVEM DE FACUT? UTILIZAREA DE NOI SURSE DE ENERGIE ENERGIA HIDROGENULUI AVANTAJE ECOLOGICE PRODUCEREA HIDROGENULUI Combustie Proprietile hidrogenului Obinerea hidrogenului Schema de montaj pentru producerea hidrogenului Solu ie de mbunt ire pentru scderea consumului de energie cre terea randamentului electrolizei UTILIZAREA ENERGIEI HIDROGENULUI Generatoare pe gaz HHO Generatoare de HHO pentru autovehicole ANEXE 10 11 i 9 1 4 4 5 5 5 6 6 7

ARGUMENT Schimbarea climei, datorat activitilor umane, este o problem cu caracteristici unice. Elaborarea unui rspuns la schimbrile climatice se caracterizeaz prin luarea deciziilor n condiii de incertitudine. Rspunsul la aceste probleme pot avea implicaii semnificative, internaionale, ntre generaii, n contextul obiectivelor sociale mai largi, cum ar fi dezvoltarea durabil. Degradarea mediului i deficitul de resurse nu duce direct la conflict n ziua de azi. Ele pot totui, s contribuie la accelerarea crizelor politice, sociale i de mediu. Unele aciuni de atenuare a degradrii mediului ar putea aduce beneficii extinse n zonele din afara schimbrilor climatice. De exemplu, ele pot reduce problemele de sntate, creterea ocupri forei de munc, reducerea impactului negativ asupra mediului. Cauza real a situaiei create este OMUL, care a generat: - creterea demografic; - creterea nevoii de energie; - creterea nivelului de trai. Folosirea combustibililor fosili: crbune, petrol i gaze naturale pentru a produce energie electric, consum i polueaz apa, creeaz deeuri toxice i cauzeaz ncalzirea global. Dioxidul de carbon (CO2) este cel mai important gaz cu efect de ser, care contribuie la ncalzirea global prin captarea de cldura n atmosfera terestr.

Dintre toate activitile umane, producerea de energie electric, este cea mai mare surs de producere a emisiilor de dioxid de carbon, urmat de ndeaproape de sectorul transporturi. Creterea estimat pentru intervalul 1990-2020: de la 2,3GtC/an, la 4,1GtC/an. Exemplu: O CENTRAL ELECTRIC pe crbune, n categoria creia se ncadreaz i S.C

ELECTROCENTRALE DEVA, locul n care am desf urat stagiul de practic, avnd capacitatea de producie de 500 megawai, produce anual 3,5 miliarde kilowai/or (pentru a alimenta un ora de aproximativ 140.000 de oameni) . Pentru asta, arde: 1,4 milioane tone de crbune (echivalentul a 40 vagoane de tren de crbune n fiecare zi) i foloseste 2.2 miliarde galoane de ap fiecare an. Genereaz de asemenea, urmatoarele: - 10.000 tone de dioxid de sulf; - 10.200 tone de oxid de azot; - 500 tone de particule mici; - 220 tone de hidrocarburi; - 720 tone de monoxid de carbon; - 125 mii de tone de cenu; - 170 kilograme de mercur; - 114 kilograme de plumb; - 4 kilograme de cadmiu i alte metale grele toxice. Emisiile de CO2 cauzate de sectorul energetic i sectorul transporturilor pot fi reduse printr-o sum de opiuni: Arderea mai eficient a combustibiilor fosili - crbune, petrol, gaze; Decarbonificarea gazelor arse i stocarea CO2; Orientarea capacitilor noi ctre energia nuclear; Orientarea i mbuntirea tehnologiilor din resurse regenerabile.

Gazele cu efect de ser sunt o parte natural a atmosferei. Fr aceste gaze temperaturile medii ar fi n jur de 200C.

Fa de perioada preindustrial, concentraiile gazelor de ser au crescut: 31% CO2, metan CH4 creste cu 150%, NOx 16%. n acest moment avem o concentratie de 380 ppm la CO2 (este cea mai mare de 420.000 ani).

CE AVEM DE FACUT? UTILIZAREA DE NOI SURSE DE ENERGIE Resursele regenerabile de energie pot oferi mai multe beneficii imediate asupra mediului prin evitarea acestor efecte i riscuri i pot ajuta la consevarea resurselor fosile pentru generaile viitoare. Energia regenerabil are i ea impact negativ asupra mediului, dar este n general mult mai mic i mai localizat dect cel creat de combustibilii fosili i mai ales nuclear. Energia regenerabil este energia care provine din surse naturale regenerabile cum ar fi obinerea hidrogenului din ap prin electroliz, lumina soarelui, vntul, maree, energie geotermal. In 2008, aproximativ 19% din consumul final de energie la nivel mondial a fost asigurat din surse regenerabile. ENERGIA HIDROGENULUI Sursa primar de energie poate fi orice surs reutilizabil, de exemplu a

vntului, biomasei sau altele, dar avantajul utilizrii hidrogenului ca mediu de stocare este c vom putea utiliza energia stocat de acesta pentru aplicaii mobile (auto, aviaie, etc).

AVANTAJE ECOLOGICEPRODUCEREA HIDROGENULUI Arderea hidrogenului in motoare cu combustie intern sau turbine de gaze

produce emisii neglijabile de noxe. Dac este folosit n baterii celulare de joas temperatur ex. PEMFC emisiile pot fi reduse la zero. n procesul de generare a energiei din hidrogen i aer sau oxigen, singurul produs de reacie este apa distilat. n baterii celulare de temperatur nalt, emisiile sunt de o sut de ori mai mici dect n termocentrale convenionale. PRODUCEREA HIDROGENULUI

Hidrogenul este un element chimic sub form de gaz la temperatura camerei. Este incolor, inodor, insipid si foarte inflamabil. Atunci cand arde in aer, formeaza apa. Chimistul francez Antoine Lavoisier a numit hidrogenul dupa cuvintele grecesti pentru "cel care formeaz apa". Hidrogenul are cei mai mici atomi fa de alte elemente. Un atom de hidrogen conine un proton, ncrcat electric pozitiv i un electron, cu att mai mic. Hidrogenul se geste sub form de gaz, dar nu i n atmosfer. n gaz, perechile de atomi de hidrogen se unesc pentru a forma molecule. Hidrogenul a fost unul din primii atomi care s-au format n Univers. S-au format la aproximativ trei minute dup Big Bang, explozia care a format Universul aa cum l tim. Protonii au inceput s se combine cu electronii pentru a forma atomi de Hidrogen abia dupa 300.000 de ani si s-a terminat dupa 1.000.000 de ani. nuntrul stelelor, nucleii se combina in reactii nucleare pentru a forma atomi de Heliu. Aceste reacii chimice creeaz lumina i caldura Soarelui i a altor stele. Hidrogenul este primul element din Tabelul PEriodic i este reprezentat de litera "H". De obicei este plasat in perioada 1, Grupa inti. El se poate combina cu aproape orice element i s formeze compui chimici mai muli dect orice alt element. Combustie Hidrogenul gazos (n stare de molecul diatomic) este extrem de inflamabil i se va aprinde n aer la concentraii de volum ntre 4% i 75%. 2 H2(g) + O2(g) 2 H2O(l) + 572 kJ (286 kJ/mol)

Amestecul dintre oxigen i hidrogen n proporii variate este explozibil. Hidrogenul se autoaprinde i explodeaz n contact cu aerul n intervalul de puritate cuprins ntre 4% i 75%, temperatura la care se aprinde n mod spontan n aer fiind de 560 C (1,040 F). Flacra unui amestec pur hidrogen-oxigen emite radiaii ultraviolete invizibile cu ochiul liber. H2 reacioneaz cu toate elementele oxidante. Acesta poate reaciona spontan i violent la temperatura camerei cu clorul i fluorul, formnd HCl i HF. Proprietile hidrogenului Hidrogenul este incolor, indoor, neotravitor . Greutatea specifica este de 0.09g/l, de 14.4 ori mai uor dect aerul. Hidrogenul se condenseaz la -252.77C iar greutatea specific a hidrogenului lichefiat este de 71 g/L, ceea ce i confer cea mai mare densitate de energie pe unitatea de mas ntre toi combustibilii i purttorii de energie: 1 kg de hidrogen conine la fel de mult energie ca i 2.1 kg de gaze naturale sau 2.8 kg petrol. Densitatea de energie pe unitatea de volum a hidrogenului lichefiat este un sfert din cea a petrolului i o treime din cea a gazelor naturale.

Obinerea hidrogenului Hidrogenul nu poate fi gsit n natur n stare pur, adic n starea n care poate fi folosit ca purtator de energie, deci nu poate fi exploatat la fel ca petrolul sau crbunele. Deoarece trebuie extras din compui chimici, oamenii de tiin l denumesc purtator de energie secundar. Cel mai cunoscut compus este apa, ce conine doi atomi de hidrogen i unul de oxigen, dar exist i alte substante ce conin hidrogen, de exemplu metanul, care conine un atom de carbon i 4 atomi de hidrogen. Biomasa este un alt exemplu de coninut bogat n carbon i hidrogen. Indiferent de sursa din care extragem hidrogenul, este nevoie de un process de obinere i acesta presupune un consum de energie. Marele avantaj este faptul c pentru generarea hidrgoenului nu este strict necesar s utilizm energie provenit din fosili. Productia de hidrogen nu este ceva de data recenta. In fiecare an, cca 500 miliarde de metri cubi de hidrogen sunt produsi, stocati, transportati si utilizati, cu precadere in industria chimica si petrochimica. Cea mai mare parte insa este obtinuta ca un produs secundar din prelucrarea combustibililor fosili (petrol si gaze naturale). Electroliza, adic obinerea hidrogenului din ap este in prezent, precum i n viitorul apropiat,

singurul proces cu aplicabilitate practic. Deocamdat, din punct de vedere economic, electroliza este o alternativ buna numai n acele ri n care exist mari hidrocentreale, deoarece folosete energie electirca, adica tot un purtator secundar de energie, care trebuie sa fie obtinuta ieftin. Hidrogenul permite utilizarea energiei provenite din surse regenerabile, jucand rolul unui combustibil pentru autovehicule sau combustibil in care produc energie electrica sau termica. In viitor oricine va putea conduce sau gati folosind hidrogen generat din energie solara sau eoliana. In particular, hidrogenul este singurul purtator de energie (agent energetic) care face posibila propulsarea aeronavelor folosind energia solara. In privinta mijloacelor de transport, hidrogenul poate servi drept combustibil pentru aproape orice autovehicul.

Schema de montaj pentru producerea hidrogenului Lucrarea practic a studiului a presupus realizarea montajul de electroliz ca in figura de mai jos. Se folosete ntii celula de electroliz care conine apa acidulat.

Procesele de polarizare apar cand la interfaa metal /soluie de electrolit trece un curent electric:

curent de electroliz n celulele de electroliz sau curent de descrcare n celulele galvanice. Trecerea curentului electric modific valoarea potenialului de electrod. Aceast schimbare a valorii potenialului de electrod din circuitul deschis la trecerea curentului electric se numete polarizare. Potentialul electrodului polarizat depinde de valoarea curentului ce trece la interfata metal /solutie. Fenomenul de polarizare se studiaza analizind mecanismul reactiilor de oxidoreducere ce au loc in absenta si la trecerea curentului electric. n timpul electrolizei apei, intre anod si catod apare o diferenta de potential de semn contrar tensiunii aplicate din exterior, iar cauza lui este desfasurarea unor reactii secundare la electrozi. Apa este un electrolit slab care se disociaza potrivit reactiei: H2OH+ + OHReactiile care au loc la anod si la catod in celula de electroliza la trecerea curentului electric sunt: Catod (-): 2H+ + 2e- H2
si

Anod (+): 2OH- - 2e- H2O + 1/2 O2 La valori mici ale tensiuni aplicate, hidrogenul si oxigenul care se formeaza in stare de gaz nu se desprind de electrozi. Astfel, la catodul celulei de electroliza se acumuleaza hidrogen molecular in stare de gaz, formand electrodul de hidrogen, iar la anodul celulei de electroliza se acumuleaza oxigen in stare de gaz, formand electrodul de oxigen. Circuitul fiind inchis, simultan functioneaza si celula de electroliza si in opozitie cu ea (legata in paralel) celula galvanica (-) (Pt) H2 / H+ OH- / O2 (Pt) (+) care determina aparitia fenomenelor de polarizare. Polarizare celulei de electroliza este evaluata cantitativ prin de tensiunea de polarizare Ep data de relatia : Ep=Ed Ei=0 unde Ed este tensiunea de descompunere obtinuta experimental. iar Ei=0 reprezinta tensiunea electromotoare( t.e.m.) a pilei electrice ce determina fenomenul de polarizare cand curentul de electroliza este zero In absenta fenomenelor de polarizare la i=0 tensiunea electromotoare a acestei pile este egala cu tensiune de descompunere, notata cu Ed= Ei=0 si este egala cu diferenta intre valoarea potentialului electrodului pe care are loc reactia catodic + si valoarea potentialului electrodului pe care are loc reactia anodica E d= + -

Reactiile electrochimice din pila sunt: Catod (+): H2O + 1/2 O2 + 2e- 2OH-

Anod (-): H+ + e- 1/2 H2 In practica tehnologic, pentru randamente mari, tensiunea aplicat din exterior trebuie s depeasc valoarea tensiunii de descompunere. Tensiunea minima care trebuie aplicat la electrozi pentru ca electroliza s se desfoare continuu i cu randament bun se numete tensiune de descompunere i se noteaza cu Ed. In experiment se va determina tensiunea de descompunere in cazul electrolizei apei in solutii slab acidulate (pH = 6) sau slab alcalinizate (pH = 8).

SOLU IE DE MBUNT IRE PENTRU SCDEREA CONSUMULUI DE ENERGIE I CRE TEREA RANDAMENTULUI ELECTROLIZEI

n urma experimentelor fcute cu electroliza apei am realizat c un mai bun randament n producerea gazului rezultat din electrolizor se realizeaz prin scderea consumului de energie electric de la 15-20A la 3-5A. Aceast scdere de energie este realizat cu un generator de semnal dreptunghiular calibrat la frecventa de 610 Hz, pentru a pulsa curentul galvanic introdus n celulele electrolizei. n schema de mai jos este prezentat generatorul de semnal nso it de celulele de producere a HHO.

Generator de semnal dreptunghiular UTILIZAREA ENERGIEI HIDROGENULUI Generatoare pe gaz HHO pot fi folosite cu uurin, n condiii de siguran, curat i eficient cu ap i energie electric drept combustibil. Aceasta este lumina, de economisire a energiei, de mediu prietenos, n condiii de siguran i de ncredere. Principiul de lucru: Folosind un standard de alimentare cu energie electric, hidrogen i oxigen sunt produse de electroliza de ap distilat. AC de intrare la celula electrolitic umplute cu NaOH sau KOH i moleculele de apa sunt descompuse treptat i apoi pe baz de hidrogen i gaze oxigenare produse. Aceasta combinatie este trecuta printr-un atomizor de gaz i livrate tore unice sau multiple, printr-un plumb de ieire. Caracteristici: 1. Apa, gazul produs i energie electric, nu au nici un pericol de explozie, astfel nct este uor de utilizat si in conditi de siguranta. 2. Viata lunga cu defalcri puine. 3.Anti-Backfire dispozitiv, controlare automana a debitului si a presiuni. 4.Usor de schimbat dimensiunile flacrri produse de arzator. 5. Nu detin butelii de gaze, acestea reducand riscul explozilor. Parametru tehnice: Gaz de ieire 200L / H volum 620 * 380 * 520mm Greutate 32.5 kg Tensiune de lucru AC220V/50Hz Supliment: Se poate lucra durabil pentru 24 de ore i de tensiune pot fi

10

modificate n funcie de cerinele.

Generator de gaz HHO

Generatoare de HHO pentru autovehicole functioneaza atit in cazul motoarelor cu injectie, cit si in cazul motoarelor cu carburator. Inlatura depunerile din esapament si catalizator, in timp ce aburii formati curata motorul, reducind in acelas timp cantitatea de gaze nacive, ceea ce contribue in mod ideal la diminuarea efectului de sera. Este indiferent daca masina ta este veche sau noua, functioneaza in mod impecabil in ambele cazuri. Citeva sute de mii de cetateni din lumea intreaga foloseste deja aceasta technologie de avangarda. Gazul ce rezulta, HHO, este exploziv, motiv pentru care poate fi folosit la motoarele cu ardere intera. In cazul motoarelor cu ardere interna, HHO are ca efect o ardere mai perfecta a combustibilului.

11

Instalatie HHO pentru autovehicole.

Creste puterea motorului cu 10-12 cai putere, si in functie de constructia generatorului de hidrogen, reduce consumul de carburant cu 15-50%. Diminuarea consumului de carburant depinde in mare masura de stilul de conducere si de electronica auxiliara utulizata. Generatorul de hidrogen este utilizabil la toate tipurile de motoare fie ele pe benzina sau motorina. Consumul de curent este intre 15 si 20 A. Cantitatea de apa distilata consumata este de 0,8-1,0 litru/1500 km, ce terbuie complectata periodic. Creste viabilitatea motorului si scade considerabil cantitatea de gaze nocive din esapament. Scade turatia si zgomotul motorului, functionarea este mai echilibrata. Este necesar de mentionat faptul ca acest sistem HHO este universal. Din acest motiv reducerea consumuli de carburanti poate diferi de la un motor la altul, deorece acest lucru depinde de urmatoarele: - Starea technica a motorului. - Altitudinea si presiunea atmosferica. - Capacitatea cilindrica. - Gradul de uzura. - Tuningul electronic folosit. - Tipul generatorului de hidrogen folosit.

12

Consumul de combustibil poate fi redus cu 30-60%, dar se vorbeste si despre o reducere de 75%. Acest lucru il vom crede cind vom vedea cu ochii nostri acest rezultat, dar pina atunci aceste date au un caracter orientativ. Cei care comercializeaza aceste generatoare nu pot fi trasi la raspundere pentru procentul de economie realizat, tocmai datorita celor perzentate anterior.

13

BIBLIOGRAFIE www.termodeva.ro/ www.cnh.ro http://en.wikipedia.org/wiki/John_Ernst_Worrell_Keely Boghitoiu,I.C.,Electrotehnicpestetot,EdituraAlbatros,Bucureti,1985 Emil,Simion,Electrotehnic,EdituraDidacticiPedagogic,Bucureti,1977 Petrescu,Andrei,Fizic,manualpentruclasaaXIIa,EdituraAll,Bucureti,2007

14

ANEXE
CelulaHHOalctuitdincapacculamelepolarizateirecipientcuelectrolit

15

BALBUTORloculundeseobservagazulprodus

16

SusinstalatiadeproducereagazuluiHOO,iarjossursadeenergieelectrica

17

S-ar putea să vă placă și