Fam. Hominidae.

Se caracterizeaza prin pozitie verticala, creier dezvoltat, picioare mia lungi decat mainile, degetul mare de la membrul posterior neopozabil, gatul bine diferentiat care permite o mobilitate mare a capului. Se remarca o mare dezvoltare a cutiet craniene prin reducerea oaselor fetei, sudarea oaselor cutiei tarziu si pozitia ventrala a orificiului occipital. Proemina oasele nazale. Falcile se scurteaza, apare proeminenta mentoniera, iar unghiul facial este de aproximativ 900. se dezvolta musculature mimicii. Coloana vertebrala are doua curburi in forma de S. Sternul este scurt, cutia toracica are forma de butoi, bazinul este lat, pielea e caracterizata prin reducerea pilozitatii si abundenta glandelor sudoripare si sebacee. Greutatea creierului ete de 915-1500 g. Lobul frontal este mai dezvoltat decat la Pongidae. S-au dezvoltat functiile nervoase superioare (gandirea si vorbirea). La inceput existau in Lumea Veche. La sfarsitul Pleistocenului au invadat si celelalte continente si insulele oceanice, diferentiindu-se in rase. Datorita capacitatii mari de adaptare la diferite climate homidele s-au raspandit usor. Homo erectus (arheantropii). Este o fosila cu areal larg de raspandire. Aveau mers biped, postura verticala, capacitate craniana de 680 (H. e. habilis) pana la 1225 cc (H. e. pekinensis). In Africa dateaza de acum 2 milioane ani, in I-le Jawa 500.000 ani, in China 400.000 ani iar in Europa (H. e. heidelbergensis) 360.000 ani. Produceau unelte pentru vanat, aparare, jupuit. Foloseau focul aprins pe cale natural ape care-l intretineau (in pesteri s-au gasit straturi foarte groase de cenusa). Foloseau focul pentru incalzire, aparare, prepararea alimentelot. Erau dreptaci si practicau canibalismul (au fost gasite cranii lovite in partea stanga). Se presupune ca aveau limbaj deoarece aveau creier care depasea 750 g si aveau viata complexa de societate. Homo neanderthalensis (paleantropii). In 1856 au fost gasite la Neanderthal fosile care datau de acum 200-300 mii ani. Fosilele aveau fruntea joasa si tesita, arcada sprancenelor evidenta, Barbie redusa, gat scurt, masiv, capacitate craniana de 1500 cc si o inaltime de 1.6-1.8 m. prin analiza centurii peviene si a femurlui s-a concluzionat ca umblau cu genunchii indoiti si capul inainte.

Foloseau si produceau focul. Practicau canibalismul. Traiau in grupuri, realizau unelte si foloseau imbracaminte rudimentara. Unii cercetatori considera ca paleantropii sunt doar o directie evolutiva proprie care descinde, alaturi de Homo sapiens din stramosi comuni. Alti cercetatori considera ca pe arealul omului de Neanderthal s-a produs evolutia divergenta a diferitelor grupuri. Dintre acestea unele s-au stins, iar altele au evoluat pana la aparitia finala a lui H. sapiens. Paleantropii evoluati au trait in zona mediteraneeana, acolo unde au aparut si primii reprezenanti ai omului actual. Homo sapiens (neoantropii). A fost descoperit in 1868 in pestera Cro Magnon. A fost denumit omul de Cro Magnon ca o subspecie a omului H. sapines fossilis. Fosile ale acestei subspecii au fost descoperite si la noi la Cioclovina, in Hunedoara. Are o vechime de 20-30 mii ani, fiind contemporan cu H. nenaderthalensis. In 1997 in Etiopia a fost descoperit cel mai vechi Homo sapines: H. s. idaltu care provine de acum 160 mii ani. ORIGINEA SI EVOLUTIA MAMIFERELOR Mamiferele au evoluat din reptile teropside din grupul Captorhinomorpha, concluzie trasa pe baza urmatoarelor caractere: -reducerea numarului de oase din craniu -formarea boltii palatine secundare si a unui conduct respirator intre ea si baza neurocraniului care a dus la deplasarea coanelor spre fundul gurii. Aceasta a permis mestecarea hranei fara a impiedica respiratia. -reducerea oaselor mandibulei -sudarea coracoidului la scapula -diferentierea dentitiei in incisive, canini si jugali (masele) Paralel cu aceste modificari ale scheltului se poate presupune ca au intervenit si alte modificari in structura interna a reptilelor teropside: -aparitia inimii tetracamerale -disparitia carjei aortice drepte -aparitia glandelor si a parului -marea dezvoltare a NP

-trecerea la viviparitate Cauzele aparitei caracterelor mamaliene pe mai multe linii pot fi deduse partial. Astfel necesitatea aparitiei masticatiei a dus pe de o parte la formarea boltei palatine secundare, iar pe de alta parte la deplasarea coanelor. Dentitia insectivora de la teriodontele superioare si primele maifere denota faptul ca acestea se hraneau preponderent cu insecte. Insectele au evoluat mult din Permian pana in Triasic, iar animalele care le foloseau drept hrana au trebuit sa evolueze pentru a le prinde. Astfel s-au dezvoltat creierul, organelle de simt si multe dintre celelalte organe. Cele mai vechi fosile apartin Triasicului superior si au fost gasite in sudul Africii si Europa. Ele reprezinta mamifere cu caractere reptiliene ce apartin grupului Eotheria (in mandibula, alaturi de dentar se pastreaza articularul, centura scapulara are coracoidul liber). In Jurasic apar mai multe grupe de mamifere. In Mezozoic mamifere nu inregistreaza o evolutie deosebita, iar la sfarsitul acestuia dispar foarte multe dintre mamiferele primitive. Marsupialele au o diversitate restransa. In Tertiar evolueaza mamifere superioare (Eutherienele). In ceea ce priveste grupele actuale de mamifere, acestea s-au desprins din doua grupe evolutive: 1. Protocreodonta (mamifere carnivore disparate) din care au evoluat: a. Creodonta din care se desprind Fissipedia, Pinnipedia si Cetacea b. Condylarthra din care se desprind Ungulatele 2. Protoinsectivora din care s-au desprins Pholidota, Insectivora, Edentata, Chiroptera, Rodentia, Scadentia si Primata.