-~~

~UJCol.._

""

f'\A
22 PI'. Prof. GRIGORU~ MARCU

.T.
f.

, ,ir&tfik;: ' ~-c2- 'I ~5~~~~q~l / . '.

A
/",

l\cCiJs!ii rillS!iUi lIl11blarc, in intrllrhiparciJ ci p;lIIlillii, i:;;i vii<lc:;;tc in!r2iJg,1 for(ii <1('Illrillril"l~ aSIIjH;1 nc<lilleio:5ilor iI,1 [:lpllll cii ;I!ral~(' "i lor :;;i IOJ'Jl1caziiiiip!lIr,i nOli ii, IlIc<lz;l. I\trage la illlitarca Mode\lIluiJ'lrislos salvind' <lcl1lllil<i!C;1 c.rca!uralii a crcdinciosului :;;i redilldu-i !J'Julluse\ca CC;1dilliru illeej>u! I).
1""

DiileoIJ

I\sislelll

l?illIllIl'ec'1/1U

.':t.i~.~.

"J:.

i'

" . fNCI';PUTUIU LE CIU~I)TINAiUJ UNGUIULOn IN CHEDINTA Ol{/,ODOXA A n.1SA.Rl'fUI-lUr ' ~ .

On'rODOXI/\ ' L/\ UNGUI~I pINJ1 IN ~TEFI\N CEL 'rIMPUL

SFIN'r'

DOMNIE,I~m~GELUI iuti ..,! './:;.

I;
~~ ;.,
~
'> ~,

1. MENTIUNID BIRLIOGRAFICA. Grigorie i\JarclI: Anlropolog';a Paulin1\.. Sihill 1911. i\ecl:\~i: Un muncilor manual: Sfinlul A poslol Pavel; In lueracea de colaborare: Biseriea ~i problcmele vremii. Sihiu 1!J17. Sfron VI:HI: Un pi'lslol' model: Sfintul AposlolPavcJ, Timi,!o:\ra 191G. Iustiu i\loiscscu: Sfinlul Pavel :;;i via\a cclor mal de scam1\. eomuniU't\i erc~tine In epoca aposlolic:1; In revista Liviu G. i\IUlllc:\lIl1: Sfinlul Aposlol Pavc1. Slilclii Teologicc 1!J!iJ, p.. 3!J8-416. J\1tmcilor cu hm\ele; in acoea~i revisl1\., p. 430-13G: N. 1. Nic()lal'~rll: Sfintul Aposlol Pavel ~i cre~tini'llalca aclualii; in acee~i revi5li't, p. 1-I0.1G1. n. Hart. '1\'11111: P:\lIlus, Padcrhorn J()J1. r". "rat: La Thcologie de Saint Paul, p:\rlea a II.a, .'d. HI. Paris lfJ33 .. Iosef HoI7.ne'r: Paulus. gin HeldenJehen im Dienste Christi, cd. 2. Fl'ieburg i. 13. 1!)37.

1rn~1 ...

1. COlIs!alllili J'"rfir";;- .,,., III. De ~dmi/Ji[;lranrJo impel'io. XXXVIII.' ,in ill i!:IIc, POl'phyrogenetus, Dc Tha1'. G" I CXlIf, col. :JJ 7 A.B. \fezi ~i cd. Conslalilinus maloibus el de aclminislnJlJc10 impcrio. vol. TII, recog-novit Il1uu:\lIl1o.l Ucldcarus, (Corpus Scriplonlm I Usloriae lJ,Yzantinac). Donnac, 1810, p. 1G8. Semnal1\m ''}i ~di(i~: Conslantiuo:; I'Orphj'l'ogCllelos, Dc itcJminisl.r:\ndo imperio. Greek text edited hy ny. Mora\(s;f,. English l-Ion51al ion by .1. If .. It,njj'ill!!, BUdapest. 1918. !a6"pto,docpcxJ,o" \fezi ~i "[lIdiil", IT. Grc~g"irc. L'IJaiJilal pl'imilir rles Mag-yars el les in J],Yzanlion, t. XU T. 1 (trI.1,Q), PP. 2G7.278; G, \'''I'JJ~ll(lsli,1", LchCUia, Studi.cs. on' lhe M.1g-yal'haclegroIlJJcJ of I\icvan Russia, ill Uyzanlion. t XIV, 1:'(1919), PI" imp" XL,in Migno, P. G;
'.

.----

1. :>OPOI'I1l II<lRhiar ill pcrioacJa clIJigrar;f I sale. l;,Ig-ur;i,itp9IJ'ar' iioo. ugn;",. a ciJroj' lill1b;i .sc illJlJde:;;lc ell limha filliandell!or, a cs.!oniJor :;;i ;, );I1>OlIi/or, silll origi'l1"ri din /\si;1 (ollira/ii. S!ri"lIo~ii lor au lsx:uit regilllI{'a (arc S(' illlilldc la /\jJIIS de ('/c din llrmii ramifica(ii ale nmh(ilcir Altai, 1111 (;"p;/rll' de NordlJl Pcrsici. ";: :.: /IJ semhll illlii dlJpii /Iris!os, ei piirasirii iJ~(~;;J:"':;1 10. diii; Asia CellIr:1Iii ~i se 111II1ar;1 lJIiJi spr(' l\pllS, IO\.'lJjlld diva limp ill (i'l1u(uri!c de step;i, al fJllviu/ui Volga. MIlIt care sc illlilld illirc 1I1111l[ii rali ~i CllrSl1i rnijIo-cilJ U mai lirzil/, "hlre afili/ 8:HJ, ii gi;sill1, dl/pi1 i'lIfurll1iJtiilc dalc de ilJJpal'a{IJJ Bizan!ullJi Cms/aillill ;11 VI/-ka Porfirugcllc{ul (913-D/9; 94.1-9.59), in regilJllea silu;lIa illlrc DOli ;;i N,;pru, ellllOselltii sub 1I111IJJelc Lcbcdia1). de, Dill (';Illza PC('l'IICI-;iJor,popor illrudi! cu lurcii, carc-i iJlac<lr;1, ,0, p'arte dill ,:i se ill!o;lrserii ill l\si;l, 1<1 a~~ziirilc lor slriimo~c~[i, iM rC5!uIJse'~,jl1drep' (<lrii IIlai sprc l\puS ~i ajUllscrii pe la 889 in 'rl'giun~a pc care "ci 0 numir;i E{l'I-Cuw (ill limbiJ /JIag-hiaril de azi Etelkoz _) Sau A!eJkuz, 'adic;1 i:iriJ diillre riuri) ~), ('uprinsii dlJpii !o<l(;i probabilitillca, in!re!2cursul iukrior :il Nisfru/lli ~i Prull"ui, Cllll0SCIJtii in limpI" nos!rll sub':numelc dc /)ug-ea(', Cei ('arc se iJ~ez<lril in a~cs! (inti!. IHI riimascrii nicj!i aid multii vrc/JIe. III ;1111"W)I, izbllcni ill!rc j.1rul Simeoll al Bulgariei (893-927) ~i biz,lIlIini 111/riizboi. Potrivi! diplollJa!iei biz<lnlille de a apiiriJ irnpcriul [il' dncl pc b<lrh:iri sii luptc ill!re ci, inehcilld eu ei iJliall(c ~i ridicindu-i pc ullii ilnjJolr;va a/(Dra, peili/'ll iJ sc dislrll~'e reciproc, bizitnlinii ccrura ajuo tori" IllIgl/ri/or, illJpolril/iJ I)ltJg"rilor. [jllg-lir;i a!<lcarii in 895 .pc bulgari ~i-i i'lIvil1scr;j ill lrei bii/;ilii. illt'it 1:/1'111 Sill1COIl fu sili( 5;1 illcheic piJce eu bizilll!illii .. " . PClllrlJ ;1 Sc riizlmn;] ill1po[riv<l Ullgllrilor, J)ltlgiJrii illchciiJra 'alian!!; Cll peccnegii :;,i imprcullii CII ;I<'(':;,!j<l,pc cind 0 parlc dill iJrma!iI maghiariL,cra plcea!<I illtr-o expcdi!ic de pr;:d<l spr{' Il1i<lzijlloaplr, a!a(,.1rii a~eziirile 'un-

gllrilor rJi,11 /\(clkIIZ, pc carc Ie r(is(ru,',crii cU/JIpler. I\cCiJs!ii ruina, a a~cziJ.-, rilor lor, /iotiiri pc Ilngllrj sii pilr,isc~s~;i t\lclkuzul ~i sii ..~i cau!e 0 . ,nou~ {

2. ('Olls!aIlU" I'ol'firng-"""t III, Dc arlm. col. 32:1 A; E<I. de Bonn. p. 17.1.

t
0;:

CX1lI,

.;~ ;~ht);

-----------------.
24

-.

--

, ~r.;:":: 'I;: ';:~~~r;

;~

Diacon A.sistcnt 1. RAMUREANU

INCEPUTUL c~i'

CRE!?TINAHII UNGURILOH IN CHEDINTA ORTODOXA

25

regillne de loclliP). Sub conduccrea lui Arpad, cel l11ai capabil condllciilor al lor, ei apucara, dupa CUI11 sus\in cei mai mulli islorici, spre miazanoaple, de.a-Iu,ngul Carpalilor Moldovei :;;i G<1li\ici, pina in drcplul or<1~ull1i Munc<1ci, apoi, Irecind Carp<1lii prin pasurilc g<1lilienc, gau slabilil in cim pia Tisci ~i Panoniei, azi pusta maghi<1ra, sci1ld<1ta ,prin mijloc de Dllnare, \inut pJi.n de lacuri, balli ~i mla~lini, fO<1rte polrivit cu fclul de viala <11ungurilor, care so indeleltniccau cu pescuilul, :;;i-~i putcau ori<:ind indrepla caii lor iuli pc ~csul inlins spre boga\iilc (arilor vccine din Rasarit ~i Apu~. in incursiuni de prada. Dupa <:it sc pare, sosirea lor in linulul dinlrc Duniire ~i Tisa a aVllt locin 896. Ei au lovit ~i dislms mai intii statui J'v\oraviei mari, care ajnnde la 855, de cil1d se elibcrase de sub sUipinirca SoCse la 0 marc dczvoltare fra,ncilor, pind pina inlinzindu-sc sprc Rasiiril pinii la Sudlll Carpalilor Galiliei, o-:u <:il11pia Panoniei de-a-Iunglll Dllnarii, Ul1cori lrecind ~i peste Dunarc 1<1Tisa, iar in Sud ajungind pinii eiilre Sloveni<1 ~i Croali;). Inlrc anii 904-906, slalul Moraviei mari 5-;] deslramat. In Panonia, se <1rlaprinlrc poplll<1\ie rom<1lnid. sl<1vi ~i 0 inscmn<1la In p<1lria noua pc care 0 ocup<1rii, IIngllrii <111d<11 pesle 0 popul;J\ie crqlina de rit rasarile<1n. I~egiunea p<1noniciJ dinlre Dunare ~i Tisa era ~Uipi,nitii 1<1venirea IIngurilor in 896 de !llleelc Salal1l1S. a1 eiirlli s\ra11JO~ I<.C<1I1,plecind din I3ulgaria, oCllpase mai il1tii arca ladi, CII ajutorul ~i slalul il11paralului grecilor l11a!!nus Ke<1nus proavus uucis Salani dux ue Bulgaria egrcssus, auxilio el comilio impcratoris Graccorum praeoc,'up<1verat terrram url11af(~, pesle

1\

II

J
! II Ii II

frinse inlro lup!;i InSrl1111<1(;1 la riul Lecl1, la 10 august 955, in apropi~rea ora:;;ului J\ugsburg 5) .. 2. Urme de cre~tinisll1 ortodox la popornl maghiar in per(oada convicjllirii sale la Nordul Marii Negre. Imporlanl<1 nngurilor ca factor ,politic in Europa c('nlralii incepn 5;i crcasd prin Ircccrc<1 lor la ere~tinism. Uncle ciil'ctenii ale ungurilor au cunoscut cre~linismul orlodox cu mull inainte de a~czare;] lor in centrnl Europei. Dupa cc ~i-au parasil 10curile natal(', ~c crcclc cii IIngurii all clll10scul pen(rll prima d<1ta crqlinismlJi ortodox, cind se ailall 1<1Nord 'de Marea lv\mlis (Marca de Azov), fie de la vceinii lor al<1ni ~i al'melli, in prima jllmiib1c a secolului <11VII-lea, fie dired dela bizanlini, dalorita Icgillurilo( diplomatice cn Biz3nl1ll, ca ~i prin solda(ii pe care-i puncau la dispozi(i<1 impcrillllli de Rasari\. As!kl, nn (,olHlucillor al ungurilor. KlIvra! (Kllhr<1los S<1U Kobra!(I'j, fOlldalorul marei Bulgarii de pe ('ursnl mijlociu al VoIgii, lara in care U nun timp rlita mnducaloarc, il11briili~;i crc~!injsj]J! Ii, I-:lIrii ;111 rrprrzcnlat pril11inrl bolezul I;] ioI1Clcmnurile il1lpiir;ilului bizan!iJ. f-!craclios (610G,j i). Ilcra(lius cinsli pe KII\'rat, dpctcnia lor, cu del11i1il:1tc<1 de P;]lriciu. 1'.:xi t'~ t~() 1t:t(JtXlf;IJ a;[!:i. Ed:J.l'j~'I. i\uvr,ll riil1lasc credincios imparatului bizanlin. iar dupii l11oar!ra ace~lllia apiirii cu 10<1lii pulerc;) sa pc vadllva lui Ilcraclios. il1lpiiriilc;1sa j\'\artina, ~i pc eopiii ei r.). 01 A~rzindll-sc mai intii in i\trlkm. ungurii venirii din nou in Icgaturii Orlodoxi;], e~re illCCpU5C sa iic CIJ'Ilosculil ru~ilor, prill Arhiepiscopul hiro tOllil pelllrLl rll~i. proh,lbil ill 865-866, anul nu-1 clilloa:;;lem 'sigur, de Pa (858867; 877-886) in timpul impiJralului Mihail;,aJ IIIie;; triarhul Folic Betivul (8~2-867), sau. dura lIIlii istorici, de Palriarhul Ign<1\iu';/al COIl(847-858; 867-877), in timpul imparatului Vasile I }\\a,'(" stalltinopoluilli cJoilcanul

-'(f

illam 4. Dupil popul<1lie care

textul -cit<1l, ducelc Salanlls stiipinca, prin <1vca legaluri polilicc ~i rcligioase CII il11: : I:

piiralul Bizanlului, unde se <1fla scaunul ecumenic al Orlodox;ci. In <:impia Tisci, ungurii au d<11 pcste 0 popula\ie ameslecatii slavorominil, carc avea uncle inccputuri de org;)nizalii polilice. La incepul, ungurii n-au ocupat Transilvani<1. Ocuparea ei s-a facul incctul cu incelul prin supunere<1 diferitelor ducate sau voevod<1le slavo-I'omine {'x:slenle aci, incepi,nd mai ales in timpul primului lor rege zis apos\olio>, Slefan (997-1038) ~i 0 lcrminaril dcfinitiv la incepulu\ sccoluilli al cel Slinl XIII-lea, in limpul regc1ui Andrei al II-lea (1205-1235) . nu~~ a~ezarea lor in pusla tinuaril inuIliJ vreme cxpediliile maghiara ~i in c~~pia lor de prada in \arile Tisei, ungurii eoninvecin<1tc, mai <1IES
...

(867.8867),

in 101 cnul

dupa

trccerea

ullui

oarec~r~,'

ti,mp

de

I"

~~ ~

'in imperiul bizantion, in Moravia ~i Boemi<1, in Germania ~i lIalia, pinii cind impiiratu\ Gcrmaniei Otto I cel Mare

~i chiar

' ,.,
~J-

in Franla (93G-973) ii in-

"~' ~\
"

j ~
1
j

5. Pentru incursiuniJe unguriJol' in V\riJe "ecine vezi: r\nollymi Bella.) \'"J.:j~ nota.rH. Gcsta Hungarornm, cap. LIll, cd. G Popa-LisseaJ1u. t. I, p. 66; SimtJlJ el' !\e7." Chronlcon Hungarieum, 1. II, cap. I,- 13.19 ed. G. Popa.Lisscanu, Izv. Ist. Rom. vol. IV, I3ucure.~t . 1935. pp. 41-44; Vezi ia aceMta ~i ed. :II. Flori"" II~, i Historiae j-Iung-aricae fontes domestici. 1. Seriptores, t. II. Quinque EccIc..,>iio (Pees) - Budapcstini, 1883, PP. 73-74; Vezi Iii ed. Alb. F'r Gombos, t. I; p. 251. Vezi ~i dintre lucrilri: Augustin FIlch". Histoire du moyen age, t. II, L'Europc Occidcnt.1.le de 888 it 112;'. (Histoire gencrale publiee 80Uo ]a direction de Gustave Glotz). Paris, 1930. pp, 19.21; 29-30; :17-38; 44.15; 8283: 136, 150;E Amanu in Iucrarca: E. Am'lIIn ct AUJ;"lIstcDumas, L'Eglise au pouvoir des IaiquM. :,(Histoiie de l'Eglise depuis Jes origines jU5qU'IJ. os jours, publiee sous la dLI'ect~on~de.!i;,(u-g. n F'liche et Victor Martin), t. 7. Paris, 1940.p. 375. Ve7.i 'Ii studiul :': r2'cDusS\C;jix', Essai historiquc sur les inva,~ions des j-Iong'rois en Europe. special\m1c.nt:en I~ra.tic~, In Memoires de Ia Societe bibliophile historiquc, Paris, 1839, caro ne-a fost 6. 111.n. Zottl'nh('rg. La Chroniquc dc Jean evcqe de Njjdo~ Notices et ,'ex traits. Paris 1879. p. 257; The Chronicle of John Bishop of Nikia traIUJlated from Zottenberg's Ethiopic text by R. Ch. Charies. London, 1916, hap. 120, p. 197; .Ni'!Otop(" 'Ol)'ltOI1Q' &'''0 t;j, M"upexlou ~l1o~}slCL~, chifor Patriarhul ConstantinopoIuIui, cd- Immanuel Bel()(crus Corp, .Somp!. }Utlt. Byz. Bonnne, 1837, p. 27; cd. 'Carolus d" Boor, Lipsiae (Teubner, p, 24. La PI'. 27, 29.31, vez1 ~n ed. C_ do Boor, d~re Impilr1\.tcasa Martina. Vczi 'Ii ]a Fr. DvornUc, LC!J legendes de ConstanUn et .de Methode vues de BY7~1.nce.(Byzantino.Slavica. Recucil pour I'etude des rc1alions byzantino-slaves). Prague, 1933. p. 165, n. 1. :', ',~: 7. Oonstantin PorfirO"(~l1ctul, Istoria vietH -\,i a faptelor strlUucltuluI. impll.rat Va.'>ile (Macc<loncanul), cap. 97, In J\1i~llc, p. G,. t. CIX, col. 360 A; E. AmauJJ, In ]ucmrc-a: E. Amalln ct Aug'uste Duma.~. 01'. cit.. t. 7, p. <i41,socot~e ci\. A~j.i~. piseopul rU9i1or a fost hirotonit de Patriarhul Ignn.tiu. lL Gregoire, Etudc.q SlJr 1<1
inccesibi1. ,
f

3. Oonslanlin Porfirogcnetul, De adm. imp., CXIII, col. 321 C; Ed. de Bonn, p. 173. 4. Anonlmi Belae regis nol:,,1I, Ges.ta Hungarorum, XII, 00. G. popa-Ussoanu, Izvoarclc Istorici Romlnilor, vol. I, BucurC')ti, 1934, p. 35. Edi\ia aceasl:l reproduce textul latin s.tabllit eritic de Lad. Juhasz, Anonymu qllondam U('lao regis notarlu8. Budapc8t, 1933, Vezi '11 cd. st. Lad. EndJicher, jn Rerum Hungaricarum Monumenla Arpadlan a Sangallen\', 1849, p. 15. Edi\la a fost reimprimata la Leipzig, 1931. Vczl textul 'Ii In e<1i\-iamai nou1\. la Alblnus FrilnclsclIs Gombos, Catalogus fontium hlstorlnc Hungarioae aevo ducum et regum ex stirpc A'1'au doscendcntium ab anno ChrLsti DCCC usque ad annum MCCI... cditus Justinianl CardLnaUs SerMi... pracfationc -adornatus. t. I., Budapcstini, 1937, p. 236; vol. n, 1937; vol. III 1938. Dlntre lucri\.r. ve.zi: 1. Nistor, 'Bizantinii In lupt!l. pcntru reclIccrirea Dacici '11 Transllva.niei. (Analelc Academicl Romine. Memoriile Sec\iunii Istoriee. Seria a m.a, t. XXV (1943, Mc.m. 15), p. 25..

1
'i

,,~

~ 1;

!"

26

Diacon

AsisLonl

1. ItAMURl~ANU

~
Q7
J'::

alarul rll~ilor din 28 iunie 8GO <JSU[)I";l ousl;)n{innpnlului C ~i dllp;i \'onvcr(i (0;):3-81)8) . rea I;) cr{:~linisl11, in 8G'I, a (;]rului Boris Millail al hulg;l'rilor Se ~!ic, de aSCl11enC';I, exis!;]l ~i 0 episcopie proprie a onor.!urilor -tooV S;IU Unogundurilor - tooV ObV')'(r)IJ'J/jot!(J(j)v org;lIlizal;i pen'Ovo"(ot!P(')V tru regiunea care se inlindea inlre Don ~i I(llb;)n pina I" C"Uc;IZ, care f~cca parle din, milropolia Golhiei din Crimeea, E1ta.pZi'l l'o,(J(.'l:; -, fiind socotiUj in' k1\:ul ;]1 cincelra printre episcopiile mitropoliei Golhiei S). Sfintul Chiril, fralele Sfi,ntillui iV\dodill, amindni Iluml\i 11I;)i tirzill. d;ltorila m;]rilor lor IlIcrile mis-ionaro -Aposlolii Siavilor, in;linle de a pre diea cre~tinismlll la 1110rilvi, il 'fosl [rimis p~~la 861 de (1,,!riarhlll C'clll11cnic Folie ill Conslilnlinopolllilli ~i de impiir;llul Mihail ;11 III-leil sii "dud la cre~tinism pe chilzarii din Crilllcea -7idin jllrul ci, prinlre rare se aflau *i IIng-uri Via(a Sfinlulll Conslanlin numil dupa imbracarca shil11ci 1110nahalc Ciril, ne inforl11e<lzi! ca, predieind C'I la ch<lzari, " venil in leg-iiLlril ~i eu ungllrii, fiind ineonjllrat inlr-o zi de aceslia. In limp cC'~i facea rlq.(iciu Jlea de la e<'aslll inlii, ni se Sipllne in Viata lui, lIngllrii il inconjurara ... voind sa-I Ol11oarl'. Oar el nu se 15sii inlil11id;Jl, 11lI~i Intrerllpse rllgiicilllll'il. ci rosli nlll11ai Kyrie eleison = DoalTlne l11ilu('~tc, dci locmai lenni nase sllljba. Jar ci. privindlli, prinlr-o porllnd rllIlHnczeiasd sc lilli~lir;i' ~i incepllrii sa se incline in f<lta lui. Dllpii CC'allzir;! din gllr;1 Illi (tJ\'inle ele Indel11n. ii dildurii drullllll cu lo(i inso(ilorii IlIi !') .. De aSCI11Cne;l,n Via(a Sfinlllilli i Mclodill, fralcle Sfinlului Ciril. Ili 51' cia ~Iirea pre(ioas~, cl, pc cind sc afla in l11isiune I" 1110ra\'i. So;] intilnil eu r<'gelc IIngurilor ill rcgilJnile, rluniircne. dC'sigur i,n;l:lllc dC' 885, eind mllri Sf. Melodiu. faril sa ni se spunii ins;] in ce ;]f1\lIllC' Ice (illrl re g'C'le ung-urilor veni in regiunilc cllIniirone. ni se spline in Via(a Sfinlllllli Melodill, <'I (regcle) \'oi sil1 vada (pe Mclodill). CII loak c;i Nilll Illilii c<lre ziccau ~i gil\l<leau (;1 nu \';] fi lI~or eliberal, Melodill se rllISC' 1;1a<;esla. Si aecsl;] din mlnii il primi ea un principe. cu cinstC'. solCl11nilalc ~i bll\'llric. .Ii vorbi CUIll trebue si! se vorbeaseii unor <Jstfel de oal11cni ~i se des!,;ir\ir;i

d ;]

('II dril!~"),iL', SP'lllilldui, ill limp <:c-I illlhr;ili'5ii ~il cople~i de dar~'l'i: Piirillll' Sfili/,'. ;'IIIiIl!c~Ic!i (oldealll!iI dc lI1ille ill rllgiicilliI);!(' laIc) H),. Unlor, inainte 'de iI~e. gurii pri'li rq~illililc dlilliJrell(" ill illcllrsiunile 881 1 '). illi 11'('('111 Zare,l IiiI' ill ('im/,i;1 Pilliolliei. dc dOIl;i ori, o(/ilUi j'll 8G2 ~i allildal;! ill :!. Cre~lillart';! lIuor principi IIllguri in Bil.anl, dupa sfabilirea ungurilor JIl Pallollia. Dllph ce IIllglJ/'ii se s(a/)ilirh ill dmpia Palloniei, numero$i mi. .-;iollar; <T('~{illi dillirc :';C'l'Illalli, cchi, Illl.ravi. poloni $i chiar ilalic/lj venirii S;I predicl' <Te:;;/i is111I prillire ei. III illrlll~sill1/ile lor, ungufii velliriJ in 11 II a(illger(~ ('II popo;:rc/e (,/,l':;;li1/c orlodo.\e \'e<:ine. (';1 rominii, ru~Wde 'la,Kiev. <jiro;i, IJl/I:;arii ~i grecii. UII celliI'll orlodox plller1/ic existilse:i.cu'i:lrei de. "('ni! IlW; illaillll' de \'!'oilirci! Illlgurilor ill Panollia,' la VekhraQ ="Or<lsui <:\,1 ,\Llre sau <d(c~edillia Pri1/!ilor, in statu! Marc; A\oravi.i/ipcidit~!e ;lIc ciirei IIl'Ille Ilil S,l lrJili <'llllOSc in limplli 1/ostru, dilr s~ crede cii $e aflil ling-:i Ilrad('$ld de azi. Prill<:ipele I(ilslislav al Morilvi~i (845-870), cJibe: rilld poporlll s;ill ill <'):J{j de sl;ipillirca fran<:ilor, respillsc crc$linisll1u! de rH 1:11111 sprijillil dt' a('('*lia ill J\!or:I\'ia, dco;lrccc misionarii de rit lalin ,contrj. hlliilll Iii illro!Jir('a po/ilid a liirii, .~i, !/orind "ii in/br;i!j~eze impreuni! Cli P0l'(mi! siill crC'~linisnlli/ de rit oriental, 1.'('1'11 isionari orlodoqi dela l3i. m ziln(. Il1lpilrallll bizalltin "\oli/!;Iil ;II III-le,1 ~i /JIarek Palriilrh ccumenic h>lic "I CPlIs(alllilinpolllllii riisjJllollziljlr! cererii principc/lli I(aslislav al Mo. ravi,'i. all Iril11is ill l11isillnc ill ;11l1i/ 863 pc fra(ij Ciri/ ~i A"1c[odiu, care sc. sli!bilir;i Iii \ll'lelirild :;;i avurii IHari succesc ill COllvertirea 1IJoraviior ~i cc. Iii/or ill \Tl'dillia orlodo.'\ii a riisiirilllilli I~). Dc~i dllpi! llIoartea fraii/or ..1\' pusioli Ciril :;;i '\\c{odill. prOjJilg;Jllrla calolicii se luplii dill raspuleri sii in. I;illlrl' $i sii disll'llgii illfluen!;1 (r('~lillislllilllJi riisiiri!e;]11 pe care-] 1mbri!: (i~:lr;i /lIldli dilllre cehi $i l11oravi, ('j irilrlil' jurii Illii/tii I'rl'l11e, ~i e de erezlll (,iI duxi;]. Illlii rlillire IlllglJri, 1;1illcCjJlIIlJ1 Cl'1':;;lill;lrii lor, all Clilloscul ere~lillis.' Illlil or!odo.\' :;;i de /a crcdjllci(J~ii ,'clii ~i 1110r;II'i, cilrC' ilrlbrii!i~eazij Orto-

.....

'-:,

neuvicme sicelc. Le ba.plcme des Russcs. Pholius n:1 pas mcnli. In Byz:1nlinn. l. VIlL. 2 (lP33). 'pp. 531-534, mai binc inlcmcial, crcue c:\ Arhicpiscoplll HU:jilor a fosl hirolonil ~i lrimis dc Patriarhul Folic. 8. D~ Uoor. Nach~r,igc zu dcn Notiliae. in Zeilschrifl rur I~irchcngcschichlc, A, IJ'ljtpond,.,c z",l.7.~i'.";:'o. Bd. XII (1;801) .. p. 531, Ill'. 615-651; IL 1. !{olli,larcs. )(?ftCtl 't~~ O~'(OU~1E'I!.K?O: ft('(1:p~apX!lju xed YJ ,,~ci.fL' (lOtt";)" Atena, 1D31. pag-Ina 100: pp. 83-85; Fr. J)vornil{. op. eil, p. 160, n. 1; Gy. Moravcsik. I3yz:1nlin~ Christ ia nily and the May,yars in the Period of lheir Migration. Eudapest. 1011i. PI'. 21'1.4:;, aiei p. 40: G.\'. l\Ioraycsil, /'Ur Gesehiehle del' Onoguren>, in Ungal'lsch~ .Jarhbiioher, X. (1!J:10), p, 5:1-90:' C A. l\IacartlH~:r, The Ma[:Yam in the ninlh cenlllry. Cambridge,!930. Am folosit rccenzia !uerl'll'JJ de Gy. i\loraycsil" in I3yzanlinische BL1. 33 (1033), pp. 383-386. Vezi ~i' Gy. !llor:l\'csll" A. honfoglal"s cIOtti Zellschrift, m:1gyarsag ca ];crc,sztcnyscg Ungurii Inainle de cllecrirea arpad'an:"t ~i cre~linisll1l1l). in. Carle comemorativa la a nOIl:1 sutl\. aniv~rsarc a mortii reg-cilli ~lefan eel SCinl. t. I . 13\Hhpcsl 1038, pp. 171.21Z" cil. dllpa Gy. jI!ora,'Csil,. I3ulll'lin hon_ grois. In Byzanlion, t. XIV, 2 (1030), PI'. 170.180. P. Yi <10 COllstantin. chap. VIII, la Fl'. II\'<HIIII<. Lr-s lc;.'cntles rle Con"tant:n cl <Ie Melhode vues ,Ic Uyzanee, Prague, 1033, p. 3liO; (;y !lloran'sil" Byzalltine Christianily and the MagY:1rs in lhe Period of lheir Migralion. PI'. 1'1. Vezi lexllli lalin In cd. Alb. Gomhos, ,to r, -P. 2330: ,J. j\loravcsil<. 'I3yzanUnische 13e!,('hrug~'lii. ligJ<cit unter den TUI'l<voll<ern del' V611<erwamlcnmgszeil. in VIlLe .Congri,s Inlern. oIL'S Sciences I-lisloriques>. ZOrich, l!J:J8. COll1l1niealions prescnlcs. T. Paris )[':18. ne.a lipsit; "y. l'loravcsil<, Byzanlinolllrcica. I: Di~ hyzalltinis<:hen Qllellcn del' Gesehichle del' Tilrkv611{er. Blldapest. 19,12. PI" ;'1.61, p~lIlnl ~erlerea ung-llrilor prinlre popoarcle de origina turci\. din slldul Rusiei.

o plI!crllieii inrillrire ne,~{ill;i ortodox;! () pri1lJirii ullgurii 'dela 'IJO]1I.1' lalia' iJ;i~{jlla~ii mixliJ r(J/llillosl.wii din rillipio Tisei ~i dela rOlllinii din Tr;lnsi1\'illliil. de la carc Pi ill11'1'I1JllllliJrii Illlii fcrl11cni crc;;tini ortodoc~i. prceulIJ ~i Illlek prarlici ;de fJisericii de l(ils;iril. .
.,'.,:\

Biz,lnlillii ilil elllloSCld I;) illCC'pul pC' IIllguri sub denillJ1irea' de <durci,. proiJabil pell tI'll filpilll c;i i-illi COllfUlldat ell popO<lrele migratoare, lurc!'

(=

-din

SlIdlil

]0. \"ie .Ie ~1i'lh(),I(). chap, Ia A lb. Gombos, l. I. PP. 23::1,

--

adllillei

Uniu'lli

SovirlicC'.
X\T,

ill

l11ijloeul eiirora
D\'l)r"iI,.

ungur.ii au tr;'Jil-;'

la Fr.

, "~'::' op. eit.. P. 302. Textul latln ..

'/

1]. <;,\'. Mora\"'~il{, Byzantine Christianily anrJ the Magyars in .the 'Perjod if lheier 1\1igralion, p. 15. ,:: ;;\" , 12. I~. Am;)"". L'I';pofjllc caroling-ienne. (I1istoire ele l'Eglisc depuis'Ies:'ori. gines jU;;fju'a nos jo"r:; pllblice ~;f>IIS b direclion dc AUg'lIslin Fliehe""ct:" Victor Marlin). t. Ii. Paris. 1113 "p. 1:;1. IG.1; I. 7, PP. ,17,1.375. F. 1I\'Ol'IIiI{, Los 'Slaves, ... Byzance eJ. Homo all rX-e si"cic. (Tr.l.\allx publics par l'Instilul d'etudes sla. ,cg.-I\'). Paris. 1~12G pp.I17.]!J:): Os"ar 0'1'",,1, (I"'C\;Q\'), I\irchongosehiehtc del' Slo\\'al<ei. In d';I,J'ksla>. [<;;n0 San1Jnlung- \'on SellJsldarslclJungcn del"! ehrisl1Jcho I\irchen hrsg. von Fr, fiiegl11l1nd --Schultze. Tbnd V. Die OslpuroPiiischen'Liintlel'. Jli" I{;r('/"," cle,' T~c""('hnsl(l""a/'i, Leipzig. If/:J7. 1')1. fJ7.1~3: Fcnlinund Ilroja (1'1':1f:a). Hirdl"I1~",,'rli('ht . lIiihnll'"S. ibiclem, Pl'. 3.3.9G: A. BraClllnanll,Dje; A~ftingc del' Slil\'enl11i1ision, Uerlin. IP3I. .. "f'" "i ,,'

:;*Iif1ih

-"'-"""-""'==-=== ===-===---~-_._._-:;~fS~:>: ;i>~;'" ;;',

28
~~.

Diacon Asistenl I. RAMUREANU

I
I
I'I'cti

INC!:;PUTUL CRE~Trr,ARIl
DUjJii [oatil dintre
"I.;i.

UNGURILOR IN CREDINTA ORTODOXA

doi pri,neipi IIng-uri all sosit la Cons[antino-

mai multe SIXolc, cum ~i pentrud acc;;tia crau condu;;i de 0 clasa dominanta de origina turd 13). Dupa numeroase incursiuni facute pe leritoriul imperiului biz<lntin. de unde ungurii se j,ntorceau cu prazi bogate ~i cu nUlllero;;i robi cre~tini, unii di,ntre conduc5torii lor intrara in legiituriJ cu I3izantul. In anlll 943, impiiratul I3izanlului Romanos I Lecapenos (919-944), uzur'patorlll tronului Illi Constantin 3 I VII-lea Porfirogenetlll (9 13-D 19; 944 -959), ineheie pace rc cinei ani eu lIngurii ~i se hotari sii incercc a ;lIrage pe unii din!r{' <:O:lCllIcii-torii lor la cre~tinism, rcntru a-i leg<l de inleresele imperiului bizantin :;;i a-i face sii ap<lrtina de 8iscrica Ortodoxa a I~asiiritllilli. 1:1, ~all mai Cllrind -succcsorlil sau, Constanlin 31 VII-lea Porfirogenetul, trimise la ungmi in solie pc clerieul Gavriil b J\AEpl'1.0~ [,!X6l~A -, probabil prcot, sii-i indemne din partea imparatului ca sa ata~ ,pc peCCInegi, dill' lIngurii refllnealllul aces tor a e numcros ~i lara lor zara, spunind trimislilui imperial intiJlsa, incH sa nu-i Illai supere ClI astfel de propuneri 14). Fara Indoiala cii acest cleric Gavriil, in afara de problcmcle politiee, va fi disclitat CII peteniile mai de seama ale ungurilor ;;i chestiuni religioase, diei atlillci problemele polilice <'fau legate de cele religioase, iar impiirati"i bi7.antini, ~i misiullea de a atrage I;] cre$li,nism nnilc socoteau <:it all, intre aitele, popoarc care nJvJlcau uin marcle rezervor de oamcni al /\siei centrale in Europa. Pentrll respIXtarea p~cii dintre bizantini $i lIngllri, illlpiiratlil ,erll drcpt g<1rantie ca unul dintre cei Illai de scalllJ principi ungmi sJ vinii 1;'). Ungurii aeccptar~ aeca~i sJ loclli<lsd la Const;1Iltinopol ca ostalec sUi conditie. Constanlin al VII-lea Porfirogenelul nc spline i<l1SlI;;i c;i principcle Tcrmatzus (TEp!J.!XtCr,o~) fiul Illi Tebele (Tcvelc) $i nepotlll Illi i\rpacl, a sosit de ,urind la Constantinopol ca prielcn impreuuii cu Bultzos(Bol)h. Coli) sau I3ulcsu (I3l1khu), aI treilca condllcator :;;i carchan <II Ung;]rici 16).

29

prohahilitalca,

cei

,p'll la sfir~itlll
lIlJgllri

alluilli 948 sall inceputul lui 949, ell ocazia rcinnoirii pilcU ;;i bizalJtilJi pc ilJcii cillci ani. Impar<1tlll nu l1e mai informcas-all ~i bofcz<lt COllstantin in al COIIst;lI1linopol, VI I-lea priminel crc~ti.;: <Ju' fost cronic;]ri secolului a-

insii, dac;i i1ee~liil l1ismul. Informa(iilcimpJralului

PorfiroQ'enetul

felll<1te $i cOl1lplctatc, ell 1111semi $i jumillate mai tirziu, ele doi 1Jizilnlini. <lIJUll1e de Gheorghe Kedrillos, C<ll'e <I tr;iit la sfir~itul

~r

"I

XI-lea

;;i ill<.'cplillll

ceilli

de al XII-lea,

al drui

cronograf

~e spriji,nil

d-

pro.1pC cxelusiv penlru de loan %onaras, triiilor tini IIU ne mai amilllesc cipele BulcslI, nllmit de 11{)jJol, la citva timp in

allii S13-J057 pc eronograflll llii loan Skylilzes, ~i ill sccollil al XII-lea. Ace$li uoi eronicari bizan: de prineipelc Tcrmalzus dar adaogii dupa prinei f3uloslldes sau I3oloslides. a sosit la Constanti: IIrl11il $i principele Gylas (Gyla), despre care se

d,

~lie ciJ era al doilea in del11nitate 1<1 ungllri, dllpa ;;i amindoi principii u,nguri s-au boleza!, imbr;l(i:;;ind lodoxe ..

eOllduciitorul supreIII, credin(a I3isericii 01'-

lalii, in lraducerc romineasd, dupii kxflll greeesc al eronograiului !II: Gh KcrJrinos. care se sprijille pc erof1ograful lui loan SkyIitzcs pas;:;u! in care ni sc vorhc;;lc despre cre~(inarea principilor lInguri I3ulosudcs 5;111 Boioslides $i Gylas sau Gyla: , [ar IIngllrij (numi(i in nii\';iliri ill impiira(ia rOllleilor lexllli greccse (bizantinilor), turci), nu pradilldu-o, incetau pina dnd

sa

fad Gulo-

slJdcs (Br,uAr;'(ju8*). prineipcle lor, holiirindll-se sii imbrati~eze; ercdin \ri cre~lin;i. a venit la Constanti,nopol. ~i, botezindu-sc, a avut ca' ria~ pc impilratul Conslanti,n (Porfirogenctlll). lar dup~ ce a frlst eillstit ell vreunicia el acasa . de Pillriciu uupa Patrikios-, mull limp,

~i i
:;;i Gylas,

s-a

dal

:;;i multi

bani,

s-a

inlors

apoi

la

. 13. CoII6I""lin Porriro/:,Cllclnl, De administrando imperio. cap. XXXVIII \i XL,ln Migne, p. G., t. CXlII, col. 317-325; E. dc Bonn., I'p. 168.171; loan Zona. ras, Xpov~"ov,numil iii 'En"~ll" lo'o~~li>v,iber XVIi 12, In Mig-ne, P. G.. t. CXx.'\:V, ! clf. 68 B. Vezi 'if edi\i:l: Ioannls Zonarae Annales. Epitome historiarum, ex reecnsione lIIanrleii Phulerl, HbriXIII-XVIII. cdictit Thcodonu. lliilllH:r-Wob"t .. (Corpus Scriptorum Historiac Byzanlinae) t. II, Bonnae, 1897, PI'. 442.113; 6 ?"o,hij~ ~Ol'
POt,

Nu

fiind

5i cI prineip<,

al ungurilor,

a venit

'tou, 'fOUPXOIJC (nAteS

1t!pl

't6v

"Iotpo'l,

I'}l

xcxl-

O(;)YYPOL Xa.AOUVtGt~ It

vactl\..fj! studiIJc: E. Darl<6, Die auf die UngambezUglichcn Voll,ernamcn he! den Byzanlinern, In Byzantinische Zcitchrift, 'Bd. XXI, (1(J22). 'PI'. 472-487; Gyla J\loravcsll" Die archalsiercnden Namen d~ Ungarn, In Bizantinische Zeitschrift, BMd XXX (1929-1fJ30), Pr. 247-253; Fr. Diilg-cr, Ungam in der byzantinischen RcichspoliUl,. (Oslmittelcul"opiiische Bibliothcl<, hrsg-.. von E. LUkinich, nr. 42), Bu<lapNll, 1942, p. 16; II. GregolN', Lc nome ct l'Origine des Hongriis, In Zeitschrift der oDcutschen MO'rg. Gcsch., Bd. 91.pp. 6306~2. 14. Con~l:1nUI1Porfirogel1ctnl. De adm. imp., cap. VIII, In Mignc, P.G.. t. CXIII, col. 169 BC. Vezt ~i In Alb. Gombos, t. 1, pp. 720-721. Pentru pacea !n_ eheia.t1l.In 943 cu ungurii vez.i: Fr. DOlger. Regestcn der Kaiserurkunden d?s Ostromischen Reiches, 1. Teil. 640. (Corpus der griechlschen Url<llnden des MittelaltHs und del' nenercn Zeit). Mllnchen und Berlin. 1924, p. 79. L. Ur{olt!er, Le monde byzanUn. Vie et mort de ByZlU1cc.Paris; 1947, p. 187. 15. Engen Csnday, GC8Chichte del' Unga.rn, Zweite Auflagc, Berlin. 1939. p. 88. 16. ConstnntJn Porfirogenetul, De adm. imp., cap. XL, In Migne, P. G., t. , CXIII, col. 324 D.325 A; 6 ~p't("'~ "")'9",, 'PUo, I'n~ ,oil llou).,r;;oi!oil ,phou apxov<o, ""\ ""PXii TOI'p"("C. VeT.! ~I 0)". J\lomvcslk Byzantinoturcica, J. p. 59; Dr. AlIgusUn B,mea, Inccrcare de lBtoria Romlnilor pIn1\. la 1382. llucnrCo\'ti, 1912, p. 170. : . Ju. . _.,
Be

in ectalea impiiriiteaseii 5i s-a bolezat, invrednicindu-se si el de accIe<lsi hincfaceri :;;i onoruri. A Illal CII sinc $i pe IIn monah, ell numole./erotci, vcstil penlrll ev1avia sa, hirotonit episcop al Ungariei (in lexlul grce al TlI1'ciei) haxolt'J TOUpJ\lc(~ de caire Teofilact (PalriarhuI. Constan-

~1'(
"

956), care, ajungind amlo (ill': Uli'garia) iinQpollllui illtre anii 9.33 intars pc l11ulli dela ratiteirea barbara la erestinisl11. Gvl'as, Intr:adC'Var, ~i 'n-a mai nJviilit niciod;i!;(impotfiva'romcilor riimas slatornic in ercdi'ntii
(bizanlillilor), nu a lasa! pc ere~tinii prin$i piir<1l, i-a tratal CII ol11e/1ie ;;i i-a eliberal. 8ulosudes. seori imprcu'/1a insa,
eU

, a a

fiir!1 ingrijire, . de Dumnezeu,

cii-a
Z,.:-'

rascull1-

dilci/1d tot ne;]Jllul

Icgamintul imoolriva

fala

a'naviilit

ade-

rOl11eilor

Cb;z<Jntinilor)

." l/1cerdild

sa faci! acela~ lueru ;;i irnpQtriva Franeilor $i a allora, a fost tras in'leapii de 10a,/1 (coreet Otto, irnp;iralul Sfintului imperiu romano-german),' regele 17). [ intiia llIen(il1nc eMe ne infoml~<1zii ciI ungllrii au primit un act'stora Episcop, ~i era lIil episcop ortodox tril11is d cia Bizan( _ ca 'brL<1)tO_ 1tO~ Toupxia:~ acesta _

17. Gh. Hpflrillos, 2: . ,?'~tClnop,li\. = (Historiarurn compcndium), ..in J\(iJ:IIC, p. G., t. CXX!!. co!. 61 B.C; vezi Iii edi\ia: Gcorgius Ccclrenus Ioannis Scylitzae op~, ab Immanuclc Bcl,l<ero supplctus ct cmenclatus. (Corpus Scriptorum HlstoMae Byzantinac), t. II, Bonnae, 1839. p. 328. Tcxtul lui K~drinos.Sldlllzes a fost oola\ionat ~I ccrcctat critic dc Gy. J\foravcsik. 'A honfoglalas cIotti magyars:'i.g ~s I<ercsztcnyscg (=Pop0I'UI maghiar ~i cre~tinismul Inainte cle lunrea .In stilpinir~ ..'> ,
~C'...

~ ....&.0.L4-_~,_"-

., __ ~

30

Diaeon

Asislonl

1. RAMUIlEANU

I
('~

:',;q~~'!~~Hr .' "~::: . ..'

, INCI~I'UTUL CrU~:;;TINAlUI UNGUI\ILOn IN CIU~DI;\TTA ORTODOXA -;;

Un lexl apruapc ascl1liin~(or in con(i,nut, prilllare ~i 1ll;1i seurl, sc ;I'flii ~i 1;1 cron;carul islorici romi,ni ~i slrcini II-au dal Iraducerca

dar dcoscbil ca flJrlllii de ex loan Zonaras, Pen(ru cii IllIii cxact~ a lexlului hl;l( dill Cl'OeCCiJ ee de f;lpl gree, (rauuccrt:a

nogriJfuJ Illi ZOlliJriJS, punind pc scam;) acesluia drinos, ne illgiidnim sil diim iJei dupii lexlul liJla lexlul lui Zonaras:

1(c spune cur{'clii.

.... 1.,.

ri 1111pldllr;i ill!:lri ill ncdillih ;lcc~1 popor ))('011. ,c;:.i n-ave;1U nici ciirp 1n li,ll/);I lor. L;dillii pOI'lIiri; dill I~OIlI;1 ~i cOllvcrlir;i la legea lor dlllTIliezeeasci;, CII cirli/c ~i srripilirilc Inr ~i pc p"ollii 11I11Ili\j 5i llgri ~i (el~J~llc raI1IIIri v('cine ell ei, I1INli .5i ipizi (gcpizl)>> III)., . Nil sc ~Iie ",'I(k-~i a\'l'a nllfoslldcs a~czarea in Ullgaria. Cit dcsprc Gl'las sail GVIJ!;I, S(' 'crl'de ci; IOCi/ia ill piir\jle de riisiiril ale Urygal:ici ~i a pl~,(';tl la CoII.,t:lldiIiOpol din piir(ile Tisei. Dllpa rcferin(ele Iu;' Cons(alltin Porfir(J~llIlIIIf. prilicipallil nll1(}srll!i ~j ei, CHili cie.- f:lpl lili GYIJI.1 Sl' afla in ;lJlropicrca: pq:e1Jcgill" er<lU, Sill> "'"ncle (:e lllrei ~O), da'r,nu 'IIi :)c.

Iar ne;1II1111 (mcilor, ciiei alll spus mai Inainle ;1~a sc IIlIlnC;111 IInglirii -, (aceslea sunl 101 cuvin(c!c lui Zonaras), pustiind provi,nciilc romcilor (bizanlinilor), s-a i,ntimplal s;'i sc li'lli~lciJsd pcn(rll IIn lilllP, Ciki uinlrc colldlld!(orii lor, unul numil Bolosudcs (I30),ovOI)t;'~,), i<lr nl;li lirzill un allul, GylilSo. fiind ~i acesla principck unci piir\i din Ung;lrj;l), au vellit la impiiralill (Bizan(u!ui). Fiecarc dinlre ei sa invrednicil de baia dllmnczeic~lii rena~(cri ~i s-a initial in (iJincle crcdin(ci IllO;I:=.{rc. ~i au fosl (-ins(i(i amindoi cu dClllnilaka de P;llricill Pa(rikios), ~i Ii s-a diiruil ba,ni, :;;i ;lslfcl 5-;111 reinlors 1;1 a~eziiri1c lor, Illind ~i UI1 Fpisla cuno~!in\a dc DUI1111eZCI!. Gvl;ls a ri\I11;IS cpp, prin care lI1ulti au ajuns in nedin(ii ~i a paslral pacca. ];]r c('liil;dl, dldnd legi\mintul fa(ii dc 011111nezcu, s-a inarl11a( din nou i111polriva rOlJ1eilor (bizantinilor). I n('cr<'illrl , :;;i impo!riva francilor, a fosl prins ~i r~stiginsii, !-iii facii accla~ lucru nil 1M). lnforma(iile accs(ca nil sc Illai !!iisesc: ]a al(i c:ron:(';lri !Jiz.lntini, DIII';j CUIll vedelll, lcxlul cronogrilfului Illi %ollaras nu nc spunc ~i nUl11ele Episcopillui grec, dcspre care ~!il11 dela Kerlrinos ciI se I1II111ea !crotri, d;lr ;lfiralJ1illdoi princi,pii Uonguri, Bulosurlcs S.1U B()I()~;lIdrs :;;i Gyl;t ma in plus (G)'ula) ilU lual Arhicreul gree eu ei in UngilriiJ. l30tcwl principelui 11ngllr Bulcsu sau Bulosudes s-a pclrcnd in ani" 949 SiJU %0, iar botezul prillcipclui Gyl;! (Gyula) :;;i ,o05irc;1 cpis(,opllilli 'grec lerotei in Ungaria sa Il1li111pl;]1 ccva mai lirziu, pro!J;lbil ill rurslJi ;1!15~,eu ocazi;] rcinnoirii paeii dintrc biiilolilini :;;i ungllri pc ;]Ip cil1,'i nului iJni. Prin venirea Episcopului grcc (erold in lJngaria se cre(1c ca a luaf fiinpi 0 Milropolic orlodoxa l1Iaghiara, <Iependeilia <Ie lIi,.an!. ~eoul converliriiprincipclui' lIngur GYII[iI *i a ungllrilor in crcdill(a cmnid rusi\ orlodoxii iI RiisarilLilui ';] ajUns pinil la ru~ii dc la Kiev. din secoltil al XIV-leiJ, intocrnila dupii )JIn original grcc din sec. ;]1 XII-Ic;], Povcs'P v La(ineal1 -, vorbe~le dcsprc principelc ungur Gyula (Gylas), care primi I;] botez Illnnele de $lcfan, ~i rlnpii cc ;1 siivir~i( n1l11k faJ11e pliiculc lui Dumnezeu, iJ lrecUl cu pace In IlJ1pilril(iiJ lui DIIIJ1IH'zell. Curind dup5 acee:!, de Ia riisarit, miaziinoaplc ~i Illiaziizi, niivillirii Illulle po~i groaz~ cnprinsc imparii(iil grccilor, ;l~a "ii poare :;;i mullii friiminlare

de .1ce<lsliI, In'hllll'

l11;ical ill p<l/'I:- holare/e g-~o/.~T;~rice ;de principal.ului sau. In ;~f:JI.. i ;11'11/ III vede/'c, Cil 1;1 II1cepuI, la UngurJ, GyJiJS 7 IIJ),.J.C; -- I'r.1 1I11111('ll' '"I!'i c/I'lIllIil;ili, a c/o IIa aliloriLde c/upii aceeiJ a'duc~luj, 1111 fel de illd"chlor SllprCnl. DlIp;1 ce lie (Ui ;1'<casfii j;1n1l1ri/'c, COnSi~l!1bn PorSpll1lC lIid

firo"cilci our.. ';iGi'J

I ,,'IarEOY 'in ','IJAa<;Mcto r..aP!,?'J 11 II<.' IJI'i'i.:izc:lzi! ~i IIl;li 1Jlo1l/(spl/'llilld: ;"JOIJna 'Io.'){-I<1, al.A:I. a;;~l;)IJa:,'I.", ac/icii: Trchllic s;i se ~lie Ca (goylas>.'

si clJilrclJ<ls:->, IIl1 SII1II1I11I1(' p/'op/'ii, ci rll'llIlliliiji ~I), Ullii islo/'ici ~i);filolu!:i delllllllirca de ({~'Y'I;ls-/.!Yllla C j(k'ntica eu lcrl1lcllld il1i1/,!lJiil/'i socoll'sc {lireesc .1v1;Ijldil (= IlIl1Iini;) ~~), iar ({cl1ardl<ls cra un fel de marc VOI'/lk, ;d Ireilcil dClllilitilr I;] UIlg-liri. "

(Jrql'.'e, c/csig-ur, Ill1ii istorid slriiilli ~i (/"pii ci ~i IInii isloricj rOlllini C;I 'P;lr. 10illl Lupa:;; ~i riir, SililCOII I~cli, dnc/ ;1IrilJilie paSiJjllJ ,dil1'.cronugrilflll lid I<edrinos, privitor 1.1 COIII'Criir-cil 1111g-liri/o/', cronicarlllui;, 2011.1ras, ale drlli ,rderil1(e, dllpii CIIl11 ;1111 vilw! ,nu sin! illit de dare ,ca eel" ~:J). G/e~it;i eslc ~i afirm;]!ia Pr,,'-51efiJlI bl,'d;lle d,~ l\,'drillos-SI,yJilzcs {c~ ~I)" dc fapl
Jitzcs.

care lie

atribuie SpU/le

in

inln'g-ill1,-

Illi

Conslillllil1 pc /);Iza

Porfirogenelul, cmIlkei

ceca
:1", :1
! ,'.~

ce

crollicarlll

Ked/inos,

Iui ,;IOiJ11 Sky-

10. GYI(IIl "'''ravesilc, II( '~zent Isil'nn I'd. Cardina!IIIlIi Ungariei"Justinian Sel'~d!, t. r., BlIllapest, 1038, r 'JOn. Dator;'\m aceastr, informalie ~i traducerca "i Siblu. din I, m:tghlnrr, bunitvoin(ei PM. Prof. !?t. 1.up,;,a de 1:1 Inslitutul 'TeolOgie din 20, C'1ISt:'"till l'orfirot.;"'lIdlll, De a<lministrando imperio, eap,;,XXXVII, III 1\111;11", , G" t. CXIII, eol. :J16 A. Ed, de Bonn, p, 166: ,'1'6 ~i; O'IJa toO, xcitw:ifu)." p

i~~tj$; .

a t1'lrii) , 1n .F.mlc),l<iinyv Szenl Istvan j{ijr(dy hal(danal( Idlenezszazitc.lik Cvfonc.luIf)jat'a~ (=Carte eomemoraliv1'l III a nOIln. 'sut1'l anivorsare a regcllli !;jtefan eel Sfinn, l. T, Buda.pest, 1038, pp. 302-301; Vezi~i cd. Alb, Gombos, l. II, Budapeslini, p, 1011. 18. 10011 ZOllar:If'\ Xpo'"xo., 1:, XVI, 21. !n 1\11/:"11". P. G" l. CXXXV, c,.l, 1M B; cr. cd. de Bonn, t. III. p. 484; ,"ezi ~i cd, Alb. Gombos, t. II, p. 1356, Semnall\m Iii arUcolul lui Gy. 1\Iorllvc"i!c, The role of lhe Byzanline Church in Medieval Hun,gary, in The America SI,wlc and Ea,~t Europea.n Review, 6 (l!J17), pp, 134.151, Gy, Ni,mdh. A mllg-yar Ic.crcsztcnyscglcezdete (=Originile 'erC1itinismului maghiar), in illldapesli 8zemle, 256 .. (1040), pp. 14.30, erede e1'l unguril au fosl cre~tinat,i de o fnmilie princiara de origine bulgarl\. In see, al IX-lea. ere-,/linii de rit gree tr'li:lII In Ungaria. Citl\m dll'p1'l reeenzia studiului fi\.eul1'l in Etudes Byzantinl's, t. V (Buearest, 1(47), p, 251.

tij 'foupx(<1" ; ed Alb. Gombos, t. I" .p, 722 .. ', >:::;i,;~'.I~:0!t;;;;;: :;.::.;, ibidem. cap, XL, I, 1'.' 725, 323 D;21. 'COIIS!lIlItill Porfil'o!:I""""J, AJhinlls Gombos, t. In j\Jigllo, P .. G., ',t."CX1fI;'ie01.'\i":1: od, de Bonn. P.174: I<:d, I~r,:;):,:; J, ," ' -' 22. Vl'zl .J, Ni'''II'th, Die pelschf'llegi-schf'n ~tammc.~nam, ill Ung Jahrb" X (1030), pp. 22 ~i '2S; n, "".is, A !:"vula Cs II. !,(jndiih (= r.-yJas ~i karchan); in Magyar_ Nyelv (=Limba Maghinr;l) XXvn (10,11), p, 170-17fi, CHat dup1'l Nicola" Drit, gnnu, Hominil in veaeurile IX-XIV pe ha7.a tOponirniei ~i a onomaslieei. Ae~lemia Rominl\, Studii ~I Cercet:'\ri), t, XXI, Bueure';'ti, 1033, p, 507, nr, 3. " :. ' 23, Vczi Hiehard HIISS, (din Dobrctfn), Gah ,,-s ZUI' Zeit der Dcutsehko!onisa_ tJon Siebenhiirg-ens ein grieehisehleatholisehes Bistllm im Weisenburg?, in Siet. XLVII iHennannstadt,. 1!J34), pp . .16.21, care benbiirg-isehe Vierteljahrsehrifl, ~a PI', 18-19 atrihuie lui Zonaras cera ee apar(.ine Iui KC<Jrinos. Dup" e1 s.a orientat .1 Pl\r, forlIl 1.ura~. VocVO(l:1tlll Transilvaniei .In seeoIeJe XII ';Ii XIII, (Aoademla t. XVIII, Mem, 3)," Bueure'lt:, Romin:l. Memorii!" Sec(.iullii Istoriee.Seria III.a, 1036, r 7, J\eela~i, Das \VoilVodat Siebenbiirg-en im 12, un!! 13. Jahrhundert, In Zur Gl'sehiehte dcI' Hllmiillien. Aufsi[tze und Vortriige, Sibiu, 1043 .. ;PP;'1_65'66. ACI'In~i, A existat In Transilvania. I'riscopie orlodoxa Inaintl! de inlemeicrea'reg-a_, lului ungar?, in 'l3isl'riea Ortodox" Romina.. anul LU (1034), nr. 3-4, mal'ti c_ aprilie, p . .150.151. Pl'. Simeon Heli, Istoria vielii bi-seriee,/Ii a Romin:lor, ,vol. _I" i . 1042. 1', 2!J4. 24. ~tefall Mete~, Islori., iliscric/; ~I 'il vie(.;; relig-ioase a Rominilor din Transilvania ~i Ungaria, ell, I1.a, vol. J. (Pilla la 1(98), SlbJu, 1035, p. '31. ,_ "
nAT)o'd~

. !I~.:

32

Diacon

A.'3islcnt 1. RAMUREANU 1NCEPUTUL CIU~9TINARIl UNGURILOR IN CHEDINTA ORTODOXA 33

4. In

CO

parte

din

Ungaria

~i-a

avut

rqedin!a

sa,

Episcopul

grec Intrc pril11~l~ Ilum~k Gyula. Dupi'l ;'ela(iirilc lIas(ere Illi I'lorca.
-

lerotei? Pc lel11ciul lexlului privilor la eonverlirea la cre~(inisl1l a principi lor unguri l3ulosudes ~i Gylas, carc de fapl, a~a cUm e cital, apar(ine lui ~i ,nu lui ZOllaras, profesorul I~ichard Huss dill DebreI<:edrinos-Scylilz,<,s episcopul grec' lerotci, lual cu sine de princhpelc Gyula la ,in, crcde intoarcerea sa in Ungaria, a slat ion frunlea unci Cpiscopii ras5rilelle, llUmila de D-sa greco-calolidi, care nU putea sii-~i aiba ceillrul decit ill Alba Iulia (ora$ul lui Gyula). alaturi de care mai lirziu reg-ele :;;Icfall cel (997-1038) a infiin(al 0 episcopie romanocatolid ~:;). Sfilll al Ungariei existenta un~'i Aceastii problemii a relual-o, fiirii insa sa <lfirllle episcopii orlodoxe sub pri,ndpelc ungur Gyula I<l Alb<l-Iulie e ceV<l sig'ur, PI'. Prof. loan Lupa~ intro Col11unicare facutii in ~edin\a foslei 1\cadc mii Romine din 30 Illartie 1934, cu deosebirea Ilulllai cii Qsa socote~tc cii ~G). dad intradeviir aceasl<l a exislat alunci era 0 epis.copie orlodoxii Fiira sa lI1<li supunii lmei cerccliiri crilice atellle, ci precizind ~i m<li ciaI' <lfirl11a!iile fiiculc cu oareC<lre indoialii de Ricl1<lrd Ihlss ~i mai <lIes de I. Lupa~, riiposalul PI'. Prof. S. Reli ne spune cu cerlitudine cii pc la lIlijlocul sec. al X-lea (950) a fost illtellleiat5. in Transilv.lnia 0 episcopie 01'10CII ccntrlll el in Alba-Iulia, in frlllltea carcia fll pus [pisdoxa canonica, copul grec Jerotei, adus de principelc Gyula ~i hirotonit Episcop pentru Transilvani<l de Patriarhlll Teofilact al ConstantinopoJllllli. Episcopia orfodoxa de la Alba lulia, intcrneiata in jllrnatatea <l doua a see. al X-lea, poate fi deci considerata ca cca mai vecllc episcopic canonic5. din Trall-

(';ipct~nii nu!arului iar Harea

ale

ullgurilor,

in(ilnim

Irei

ill~i

care

poarlii

;JllOllilll <ll regelui lui Gcula (Gyul<l),

a dat. Bela ~!'), Tuhulum ecl botczat la COllslanli. pictulI1 coman-

.,',

1l{)I;ol ~i lui ZulJor sau ZI/Inhor. In ~;lpitolul XV ~lin Chrollkon Villdobolle!1se, Ili .se spulle dcspre pl'l11lul Gyul<l ca era <ll treilea dalll lertius capilailciis din eei ~aple eOlllanrlan(i e,a un prill! 11Iare relate marc ~i puternic, iar ce fllscsc cO!1s(l'Ilitii

<li lInr;urilor.

EI

la 0 vinaloare a sa in Ardeal a giisit 0, mai ell' 1l1ll1t de f~()malli ;!(J). E yorba

prnhahil de ora~1I1 Biilgrad sau Alba-Iulia. Viniiloarea principclui ungur G\'ul;1 ill I\rrlt-;d. illS;i, precutn :;;i des(OIJ\'rir~a ('elii\ii 1\lbaIulia, pare a dedI 0 istorisire adeviiratil. Acesl Gyula, care fi 'mai d~gr:llJ;i. 0 kgcndii, a prill1i1 creslin;sll1ul ortodox l<l Conslanlinopol, a avut doua fCte .. uniJ ;lumil;i Carolrill. i<lr ecalalt:1 5;11'01(11 (Saroll;I). care crau ortodoxe .. Cel di:llii pas e;i!rc IHlific<lJ'ea lIiI(ioll:J!ii l!1aghiarii sa fiieul prill. ciJ~aloria prillcipesii ortod?xii, i fi~ca.,. principeilli Gcysa, fiul lui Tocs iI 111. :u ~arolt<l. cilli dilltii GYliI;1 :!I). 0;]1' Illl nUl11al pl'lllcipele Geysa, care a jlnul ,sa-:;;I i;] de solie u prillcipesii orlodoxii. avca illclinal'c ~i sil11palic faja de 01'10rlpx;,. ci ~i ullii membri ai f:lIl1iliei s;II('. Este ~igllr, ;Istfcl, dupa regrelatul pro[esor N. lorga, cii primii dllri llllgllri, f\\ihail (Mihal), C<lrc so l1umise Ilia; illilillte de a Ireee la ~i fiul lui Geysa. \Vazul, dOlllllici r~'gclui ~lcfan cel rrc~tinisl11ului de r;isiiril, nc:;;t;lIislIl COPP;'lny. fr:lkle lui Geys<l" prccum Ull prctcndenl la !ronul Ung<lriei dIre sfir:;;itul Sfint ~i-au primil numele cre~line .sub influenla unde i,ntilllilll ill aces I timp impara(i cu' l1,umelc al II-ka Buigaroctonul Sarol!a, s-a Ilascul Vajle $Iefan cel 5finl, dcsmama orlodoxa, ~i a

;"

silvania, dc~i a fost infiin!atK sub un principe ungar, Gyula 27). ~i de cei doi islorici romini, r. Fa(a de cde spuse de Richard Buss Lup<l~ ~i S. I~eli, <lcesta din urma ~'U c{'rliludine, ne ingiidllim s;i ariitiim cii asemellea afirlll<llillni ramin doar simple prcsupllneri, intrllcil I1U so illlemeiaza p~ llicilll1 documcnt isloric sigllr, ~i nici nu \in seama dc situalia polilicii a limpului. Mai intii, <l vorbi de 0 episcopie greco-eatolicih in Transilvani<l, inlr-o vreme in care I1U se <ljunscs-c nici chiar la schisma cea marc din 16 iulie 1054, a$a cum f<lce profesorul R. Hus", socotim d e 0 afirma!ie aliI de anacronic5, incH nid nu merila 0 cercelare mai aprofundala, ~tiut fiind ca la rOlllinii din Transilvania nu se pO<lle vorbi de greco-calolici. ~i de cpiscopie grecocalolicii. mai de vrel1Jc de anii 1608-1700, dnd 0 parle din ~i au ineheiat ul1iro<l cu Roma. EsI!' drept di pentru stabilirea r~$odin!ei prinlului Gyula $i a eparhiei Episcopului grec Ierolei, adus de acesta de la COl1slanlinopol, intimpiniim o foarte m<lre dificultate. I 'f Michael yon Ferdinandy socote$le ca, i1n<linlc de slabilirea unilillii na,ionale ungare de catre din<lstia Arpad, au fosl la unguri Irei triburi principalo ~i al1ume: tribul lui Gyula, care conducea p<lrlea de rasaril a liirii, cel al lui I-Iorca, care conducea piir(i1o din spre Apus $i Iribul lui Arp<ld ~8). 25. IUcltard lIu!!8, arl. cit., pp. 16.21. 76. I. LIII"''1. A CX1slat In Transi1vania ep:Scople orlodox:l inainlc de inlemeierea reg-alului ungar?, In rev. dt., pp. 140-153. 27. Pro Simeon Ikoll, or. cit., p. 295 28. i\lIeha". YOn Ferdlnnnd.v, Das Ende des heidntschen Kullur in Unp;arn. in Ung-. Jahrb. t. XVI (1936), p. 67; Of. O. I'opa.Lisscanll. Inlroducer~ 1:1 lucrarea: Chronlcon pletum Vlndobonense, In Izvoarele Isloriei Rominilor, vol. X, Bucul'c~lI, 1937, p. XXXIV, n. 36.

de r\\il1ail ~i Vasile:J~). ca dc <'xernpliJ Vasile (~7G-I025). Dill c~siituria prillcipclili G{'YS<l cu (Voicu)tcf:lll1), pril11ul rc-ge al Ung<lriei, numil pre care unii riil1l;IS orlodox

afirm;1 s-a lJ;iscul ortodox. avind pilJ~ la (reCl'rea S;I 1a c;dolicism.

Mie. fr~~?

Fr;dele primului Gyula, I<lUil Illi l3iie ;;i l3ucne

Zubor S;IU % 1I111Dl'. a avut b iiu pc Gyu,la :1::). Aces! Gyul<l al II-Io<l era deci nepo\

eel
dc

I~~?yula I ~i lbl1chi r1upi'i nwmii regeilli :;;lef<llJ. DinChro(~icon 29. Anonymi BelElC reg-is nolDlrii Gesla Hungarorum, capitolul "X,,{VlI, (Xl G. I'opa-I,isseann, 1n I7.voarele Islorlej Hominilor. voL r. Bucure~li,. 1934, p. 16. Vezi aceastrl luerare cd it atr, ~i de i\1. Florlanus, Hisloriae Hungaricae fontes 'domestici, l. 1. Qulnqnc-Ecclcsiis.l3ndapcslini, PI;. 151 ~i ,\Ih. Gombos, l. I, p. 242. 30. Citron icon pic1nl11 Vi'H!oholll'''SI\ cap. XV. cd, G. Popa-I.issoanu, in 1zvaarele -Islorici Rominilor, vol. XI, .Bucure~li. 1937. p. 21. Vezi aceasU1. .Iucral'e cditalit ~i la i\1. FJorianns. Hisloriae Hungaricae fonles domestici. Scriptores, l. T, Qllinque.Ecclcsiis13udapcslini, 188], pp. 100-245. Exlrase din aceasti'L edi~ie a gcul Ladislan .'uh:'In, Seghedin. 1n1; Ed. Alb. Gomhos. l. I, p. 608.600 . ..' ... 31. Chronicon pictnJII \indohonl'lIsc. cap. XXXV, I'd. G. Popa-Lisscal~U; PP. 30-31, I'd: Alb. Gomhos, L I, p. 614. ,\noll)'1111 Bcl~c regis notarii Gesla lIungaro. rum. cap. XXVII. cd. l'0l'a-Liss"alln, p. 46; ee!. Alb. Gombos, t. I. p. 2.42. \ ':;.. :12. Cbroni('on pictllm Vineioho"",,",,- cap XXXV, cd. Popa-Llsse:ulU. pi 30; oj. AJb. Gombos, l. 1. p. 614. Sirno" ei" '(,,.a .. Chronicon Hung'ariclIm, aber' II: cap. Il. 1, cd. 1'0()a-Liss"anlJ, p. 15; Simeon eie !{e7.a. 1. II, cnp. 28 (10): ed. Alb. Gom. bos. l. III. p. 21-15. N. !orga, Les plus anciennes chroniques hongroises ef Ie passe d:.-s Roumains. ,jn BuHctin de Ia Section Hislarique. Academic Roumalne, Neuvieme anl1cc (1921, Nos. 3-1, jullel.decembre. p. 196, nota 1; l. X (1923), p. 18. : 33. i\l1on.\'Iui 1\1''''" n'l;'is notarli Gcsta IIIJI1/rarorlJrn. cap. XXVII, cd.' POjlaLis""ann, p. 46; cd. Alb. Gombos, l. I; p. 212; l~t'-gel1 CSlJllay, Die Geschicllle 'dcr Ung-arn, Zweile Auflage, Berlin, 1809, p. 121. ,;\"' . ".3 .

34

Diacon A.sistcnt 1. RA1\1:UREANU

INCEPUTUL CRE$TINAI1II UNGURILOR IN CREDINTA

ORTOD~M'

35

pictum Vindobonense, cap. XXXVII, 'aflam ca regeIe $Iefan eel SIin[ ;11 Ungariei a pornil razboi in anul 1002 impolriva un-chiu,lui s5u GYl1J<.I, <.lre e slapi,nea pesle toata jara UIIra-Silvaniei: Bellum gessit contra avuncu111111 suum nomine Gyulam, qui tunc temporis tocius ultra silvam regnr gubernacula possidebah :14). Gyula eel Mic, nepotul primului Gyla, era un susjinator zelos a,l Ortodoxiei :;;i, sprijinindu-se pc ajuloruI peeenegilor pagini din Moldova, se ,rasculase impolriva regclui. I3iruindu-I, regcle .)Ielan cel SHnt I-a trim is la inchisoare in Ungaria eu so(ia :;;i eei doi Iii ai sai. Capilolul urmator, insa, din Chronicum pictum Vindobonense, al XXXVIII-lea, ne spune ca Gyula, unchiul regcIui $tefan, <.I fost silit sa se boteze impreuna eu loala familia sa, probabil in anul 1004, in biscrica din Alba lulia, adica dupa loatil probabililalea, I-a silit s5 imbriJ(i:;;eze eatolkismul, :;;i regele I-a cinstil dupiJ aceea ea pc un parintc: In eadem autem ecclesia, ipsum aVl1nculum SUUI11cum tota familia sua absque velie' compulit baptizari, sed postea honorifice tenuit sicut patrel11 3"). Dc Ja aces I Gyula al II-Ie<.l sau eel lin;!r :;;i-ar fi pril11it, dupii u,nii ceree!iJlori, ora:;;ul I3algrad numele de Alba-Iulia, care este 0 rcdare mai noui! ~i gre~i!a a ungurescului Gyula-fehcrvar=Alba Gyulae sau Julae JG). Se pareinsa d existcnja slapinirii aceslui Gyu'la al II-lea, rudenia regelui $Icf<.lll cel Sfint <.IIUngariei, asu,pra Transilv<.lniei, pmeum :;;i IUfJta regelui $Icf<.ln cu el, nu e un fapt sigur, ci aparji,ne mai mult de domeniul Ir;]ditiei :17). In afara de acc~li doi principi cu 'nul11ele Gyula, Chronicon pic/urn Vindoboncnse, aminle:;;te in cap. XV de Inca un alt Gyula, al Ireika de Ia primul Gyula, - ab illo terlius 38) -, care a fos.1 dus ca,pliv in Ungaria, fara sa ni .se dea alte amanun!c Gespre ei. Cunoscind acum situajia eelor trei pCl"soane cu numele Gyula, sc pune in chip fircso i,nlrebarea: Care din ace:;;li Irei Gyula, fJulea s.a aibe In principatul sau, 0 episcopie ortodoxa eu re~cdinj,a la Alba Iulia, penlru cfJiscopul grec lerolci? Dc.sigur, de Gyula al II-lea, care a trait tocmai sub regele $Iefan eel Sflnt, fiind rudcnia sa :;;i eu alit m<.li pujin de Gyula al III-lea, care 'se cunoa~le numai dupa nume, nici nu poale fi vorba. ' Ramine sa examinam silua\ia politid a timpului pc>nlruprimul GyuIa, cel botezat la Conslantinopol, tatal Saroltci, mama regelui ~Iefan cc! Sfinl De la inceput, se pu,nc intrebarea: SUjpineau ungurii fJe ,Ia 950 Transih/ania, pcntru .ca principele GyuJa cel botezal la Conslantinopol sa poal~ instaIa Ia Alba-Iulia pc episcopul sau ortodox Jero!ci? DatoriLi cercc!ariIor iskJrice lcmeinice facule alit de istoricii romini, cit:;;i 'de cei straini, problema cuceririi Transilvaniei de dIre unguri s-a liimuril, incit
34. Chronicon pictnm Vindohonenso. cap. XXXVIII, ed, P0l'a-Lissennu, p, 32; ed. Alb. Gombos, t. I. p. 615; Eng-en Caudny, ibidem, p. 121. 35. Chronicon picturn Vimloboncnse, cap. XXXVIII, ed. popn-Lissennu, p. 33; ed. Alb, Gombos, t, I, 1'., 615. Jop. de Thwroez, Chronica Hungarorum ab origine ,gentis, insel'ta simul Khronlca Joannis Archidiaconi de Kikullew, cap, XXIX, Ed, Schwandtneri Joannis Gcorgif, Scriptorcs rerum Ungaricarum veteTCs ac genuini"., t. I, Windobonae, 1746. p. 95. 36, Nlcolno Dragnnu. Romlnii in veacurile IX-XIV, pe baza toponimiei ~i a onomnsticei'. (Aeademi'a Romlnl1. Stud!! 111 cercetl1ri. XXI), BucurCfiti 1933, 1', 507. 37. N. Iorgn, Istoria Romlnilor, vol. III, Ctitorii, Bucure~ti, 1937, PI" 21
111 39.

I
,,~

I
(

'.
":<::.

I l
!"~ .

.,."

'.

-------997-1095.

5e :;;Iie ciJ pina sub rcgek Ladislau eel Sfin{ (1077-1095), ungurii n;,~ll aVlll stafJi'nire aSlIpra Transi/'laniei. Cu einciz00i de ani Imai tirziu" de> 1<.1 ,botewl prineipelui Gyula i,n ConslantinofJol, in timfJuJ regelui ;;:$tefan cel ~i Slint, ungurii se aflau inca la incepulul organizarii lor poliliee,'ca::,stat, dad in limfJul lui, S.ilil eilim :;;i Ill<.liilwinle de eI, ei au piitruns,\ri:~\rdcaf,. <Iceast<.l au facut-o sub forilla unor, j'neursillni de prada. Abia ;s).lb",regclc magiliar Sf. La(Ii~lau, dupa 'biruinja lui aSllpra cUlllanilor din: an~l 1070, ungurii ocnpa cfectiv valea Murc~ului :;;i a Tirnavei N\ici pi,na,:Jn;:munjii Seeuimii :;;i ziclirii pentru asigurare<.l cueeririi lor patru cela.t\.:J!~',\;Turcla, Alba-Julia, Cctatca de I3aIta :;;i HUlledoara ao). In privinja cu<;~iri'!l;Jra'llsilvaniei de ditre unguri N. lorga spune: Ungm'ii ~i stramo~i!rno~tri Ell 6-au intilnil inain(e'de i,nceputul secoluilli al XII-lea 40) .':h~::r;UI?;' , ' Prin urmare, nimic nu ne indreptatc~te istoriee~tc sa afirrilarn:>c1l:principele ungur ,Gyula a stapinit pc la 950 in Transilvania ~i suo':'!{'s~il'ororgani1:at prima 'episcopie ortodoxa la Alba lulia, pastorita de~Epi~,coPllr grcc Icrot::i, adus de el din Constantino(Jol. ' :',:,,-f:,t;'~';' , , In nfara de aeensta, pcnlru a dovedi neleilleinicia existenjei urieL,cpi7 5eopii orlodoxc hi Alba Julia, infiin(ala de fJrincifJcle ungur Gyulape'nlru Episcopul sau orlodox !erold, se mili poale aduee un iugument, care plna' acum n-a fosl luat i,n eons,idcril(ie. 1\\l1'lIa vreme s-a alribuit regclui$tcfill1 eel Sfj'nl ctitoria unci mlnastiri or/odoxe de dlug;'jri(e, intemeiala'ln,Joealilatea Veszprcmvolgy Valea WesfJrimului ...:.. dinwl0 de DUIlaj-e, I!n dmpin panoniea. 1<1Nord-Vesl de !<1cul T3aIaton. ling-a <,piscofJia' eatolic;'j a WcspriJJ1ului, inehin<Jta Pre;] Cllralci Pecio;lre /I'\aria, S-a alribuiLregcJui ${efan cel Sfint aceasla ctilorie, pcnlru ca, intimpIalor, in suitasofiei sale' Giscl<.l,dalorita Jegiilurilor easci imfJeri<1Ic 6axone cu SuduJ, Italici, 50 afla un duhovnic gre<: de origin;'j sild-ililliana, care a redadat'adul' de fundaji~ al minastirii orlodoxc dc' ciilng;'jrite din Weszprcmv6Igy.'C,u:;,un' 5eeol mai tirziu. in suila reginci I3usilla, so(ia de origina Ilormandii\ a':in. vatl1tlllui rcge Coloman (KaJrmln) Carturarul, fiica Iui Roger I'de Sicilia '(1095-IIIG\. se afla de asemenca un ait duhovnic orlodox din SuduI Ita-. liei. care. in anu! 1109, Ingrijireade transcrierc;] actului de cl,itorie a " minaslirii orlodoxe de c5lugaritc din WeszfJrcmviilgy, cu prileju!confir'<'!: ;~' marii ~i rcinnoirii docul11cntuIui de dIre regelc Co loman, S-au filcut diferile fJresupuneri priviloarc la c!itoruI ;]devaral'al amin-' tiBei l11iniistiri. Cu loate ;]rgumenlele invocale, IlU $tcfan cel SHnt 'este' ctitoruI minaslirii de cijlugiiri(c din WesfJrcmviilgydin cimfJia:J?anoniei, ci al!cincva din familia reg-elui, care-i era 0 rudcnie foarle apropiata.;Ce<l', mai vcrosimila fJresufJunere ramihe accca, d chi;]r mama Iui $,tcfah :,eel Sfinl, principe's'a orlodoxa Sarolla, fiica principelui Gyula, cel, carc"primise botezuI in I3izanj, csle adevarala elilora a aceslci miriastiri 'ortodoxe 'de dlugarijc41).

38, ChronicoJl pietnnl Vlndohonense, cap. XV, ed.' POl'a-Ltsseann, p. 22; cel. Alb. Gombos, t. I, p. 609; ,J. Thwr6cz, 01'. cit., cap. V,p, 84.

39. IrLllos ]{arr,esony, A magyar nemzet attercse a nyugati Kcresztenysegre 1 terlteppel (Convertirea paporulu' ungar la crelltinismul apusean.;,: <:;11 o hartl1). Oradin, 1926, p. 153. Cit. dup~ ~t. Lllp']a, Cntolicisnml ']i ltominil, dhl. Arllcal ~i Un~a.ria pinit I" nnlll 1556. 1929, p. 16. """ 40. N. Iorg-a, Istoria Rominilor, vol. III, p. 19, Vezi tot acl, P. ,21: OInd crucia~ii npa.ruri\., Inainte de anul 1100, supt regele Coloman (Kalmany) ,ceI ,~II mult~ :;<tiintl1 de condci:, Ungaria nu.~i giisis,e 1nc11 orientarea spre RAsiirituJ, de " :, ;, pustiuri ~i primejdii, In buza temu~ilorpecencgi~. 41. Endre v. Ivanka, Griechische Kirche und griechisches Monehtllm:~Im,mit- ,,"[ telalteriichcn Ungarn, ,!n Orientalia Christiana PeriOdica, volumen vm,"nr:;;I-II
:1" ,.,"

t'~~;:~~:kl': 'l!'.~:~tf.-i

;:ft

~()

Diaeon Asislonl 1. RAMURIo:ANU

Dacii lucrwl se confirmi\ a fi adevi\r<JI, alllnci avcm

INCEP1..JTUL CHE~TINARII UNGURILOR IN CREDINTA ORTbDOXA

:37

0 i,ndicalie

pre-

lioas5, C;Jre ne poate ajula s5 nc 15murim, mijcar in parle, ~i <JslIpr<J afliirii r~edinlei cpiscopici orlodoxe din lirnplll principdui lIngur GYlIla. in GlzlIl cinu Gyul<J, taUII S<Jrollci,' ar fi slabilil penlru cpiscopul gr~ Icrolci re~dinla 'presupusci episcopii orlodoxe la Alba-fulia, dupii 'loaHi probaminaslirea orlodoxii de dlugilbililalea, Sarall<J, fiica sa, ar fi inlemcial rile la Alha-Julia, S<JU allundev<J de hol<Jrcle ei, ~i n-<Jr fi a~ezato colo de lacul !3alalon. Cu loala slaruill!a in Tmnsilvani<J, S<JU cel pulin in apropiere loemai in rnijlocul cimpiei pall.onice, dill' , .. lInor ccrcclalori rOl11ini

r
i'

lwia doxiei, aluilci dreia

aulorit<1lca

.I~),

Const;lll;inopollll

fiinu

seaullul

ecumenic
oI1U

al

Orlo-

iar pe dc altii parte treiJlIic a Biserid orga'ilizafii sub sii sc Ii plitUt ae!rcsa ungllrii. 5. Millasiirca ortodoxa Siinlul

avul in vedcr<: ca rominii conduccrea unci :Julorita(i' loan I3olczatoruI din

aVC311 pc supcrioeJrc, Morise-'

cetate':l

0 nUl11croasa popllla\ic' orlodoxa, care desigur a avut () puler,nidi nei. inrillrire aSlipra crc~liniirii lIngurilor sc afla in piirtile de Vesl ale Ba,na-' tllilli. Dintr-un izvor isloric ceJrc poarla lilllli Vila major Sandi Gerhardb,
desprc care ~l. Lad. Endlichcr, cdilorul lexllllui, crcdc cii redaclarea ei ar, fi alllcrio;II'iJ ;Inllilli 108:3, cine! a lost canonizal rcge:C ~tcfan'ccl Slint, d'eoarl'CC, vorhind cksl're aces!a, nu ,ni-I infii(i~cazii C<J sUnt 4:1), aminlqte rk pl'lilcipclc Ocl1ll1l11 sail Achttlln ql/idam princeps in urbe Morisena. nOll1illC Achtull1 -, care-~i avea re~cdin\<1 in edalea ,v\orisena, romine~tc" i\\lIril~;1I1:1, adicii celatca ;\\ure~lIllIi, in apropierea varsarii Mure~ullli' ~i isin lisa.pc (iirll1l1l lui sling. Pe lornl aceslci cdii(i, lInii arhcologL a exist;11 in cpoca stiipi,nirii rom:me () colonic roman5 ~i l\'!rici socolesc or;l~liI rOI1l;ln ,\'\orisscnum, zidit pc loeul celatii anliec' gcto-dace Giridava,':'; sall Ziridava, (knumire lormatii din Zura sau Ziri apa ~i dava or:I~" cdak, dl'\.i, eclatea de lillgii ap;1 Murc!$lIllIi, 1;i!il1e~le Moris, dc' unde

~i dorin!a

~i

slreini.

carc

l1e insuile!e~le ~i pc noi, de a gasi IIn inceplll cil l11ai til11purill organizarii vie(ii religioase orlodoxc a rOl11inilor din Transilvania, cxislm!a unci cpiscopH ol1lodoxc I.a Alba-Iulia pe la !J50 sau 953, infiin!ala de principcle ung-lir GYllla, penlru Episopul gree lerolei, pe lerneiul l11en!illnilor doclImel11are de care dispuIJ.cl1l. nu poale fi prczcnlata nicidc'CIlIl1 ca un [apl prCSllpUllCrc. Mai aproape (k a{leisloric sigur, ci raminc doar' 0 simpla var csle si\ nedeIn ca episcopul grcc lerolei V<J fi 10clIi! lIndeva prin pilr\iJe Tisci sau ale drnpici Panoniei, filra 5~ <Jibil 0 re~edill\5 st<Jbilil, lilli'lld IIII Pllmai ales sC<Jl11a de faplul d, la inccpulul erqtinarii lor, lIngurii tcau sa aibe 0 cparhic strict delilJlilalii canonice~te. La Inlrcbarca u,nora, dc cc au lrebui! ullglJrii, carc se a~ezar;i in slinga Tisei in secolul al zecilea ~i se incrqtinarii sub inriurirca rOlllinilor :"orlodoc~i din Transilvania, sa 111earga ~i ,si\ pril11easd de la COllslallti~i nu de la romilli, Nicola{' lorgoa a rilspulis ,fiOP()\ un Episcop hiza,ntin. ~i singur, ci iel'arhia ~i t rc_ pe drcplcdl lrebuic, nu cr~linisl11ul illsu~i
.-

'~,_\

'.~.~ '--

,}.~~,;.;,::;'(Roma, 01942), pp. 184.185. Texlul aetulul de elilorie ~i bibliografia resp~etivrl l<'t'.('i..i,!;::~8e anA.1n. Oy, Moravcslk, Gtlrtlg nyelvU monoslorok Szent Istvan Koraban (==Mi.

~i-a 1i1;lt nunicle celalc;! <(J\lorisena.J.I). Adhuln sall O<:l1tull1 c un Ilum~ turi1llic, sau mai dc graiJii de originc IJlilgiircaseii, dupii CUll] socolesc rei. maimlll(i ccrcctatori, ~i prcsllpune nllmire<1 unci dcnloiiilii\i, poatc /J.pzwv" adid principe, condl/calor, i\n:sla er<J orlodox ~i fusese botezal Iq. Vidin, in Bulgaria, dupii rillil grecilor, adic5 dupa ritul ,ortcdox. Achlum avea, insii, ~ap(e so(ii, pen!rl/d /lli era (ksi\vir~il in credin(a crc~tina. In lareJ lui si la vccini, era bilrbal renllmit priH pulerea ~i vilejia sa. Dc cl asculta Intreaga (adi, care sc j,n!indea de la riul Car;]~ pina la piir(ile lransilvane ~i MlIn\ii i\puscni in Nord, iar in Sud-Est pina 1<1Vidin ~i Scyerin,ciici pc toate Ie supllsese sub pl/(ini! 6nsle, increzindll'sc drora 'i~i _n_~__ ..__ ._exercila ._.._... autorilalca. plllcrca S<J. I~egcllli ~lcfan al Ungarici ,1i da in mul\ilTlca solda(ilor ~i nobililor sai,' asupr:J !\stfci cI a oprit v<Jsc!c regelui care , ~qbor(l1l ....

'~j;,,-f~~'nl\sllrl 'de lImba; grenell In lImpul snntulul ~tefan), .In Eml~ltl{oriyv Szent Istvan ;ff~z~~~'!;l{lrf,)Y'~ halfdAnnk';'kllen08zdzadlk 6v(arduloJan (= Olrtc eomemoratlvi'l la a nOlia ::'\t:Fi~:."'BUtA anlversare. a mortl! reKelul ~lofan eel Sfint), I Buda.pest, 1938, pp, 387.427; ~:S(;:>:i;-tVezl"tot alel,' l- I, .pp. 213.265, sludlul lul' 1'. Vael.y, Magyarorszag l{eres7-16nys6ge ~~;i'ibf:a\hoOrogJaJAs KorAbnn. (=;CrCo\ltinismlrlIn Ungaria In timpul eueeririi arpadiene), ;J,Y(f:r.J.! L.'0s6klL, A magyarok l1s a Kcreszt6nys~g G6za feJedelem konlban (Ung-ul'li ;!'},;i:~ 'II ere"lllnl'Smul In tlmpul dueelul Gheza), tot aei, t. I, pp. 267.29l, I. Szel1tpclery, :if7,V'"'' Szent Istvdn Iclr(Lly oklevelel (:=JDiplomele rogelui ~tcfan eel Sfinl), tot ael, L .~\.'.:< n, Byzllntlbn, .1938, PI'.2 133,202. Vezi179.483; E. 110m, art. Hongrie. In Dielionnairc (1939), pp. la ,I. lUoravcslk, BlrlJetin hongrois 1!J31-1938)' }t:'::,::,ln 'BudapCft, t. XIV, :"\J,') , . dc TMolog-le Cathollquc, l. VII, 1, eol, ,12"atrlbuic eutoria mini\.stirii ortodoxe din ..fi, ,' .. \Vcspn!mvOlg-y lu! $lofan eel Sf.lnl. La' fel 0 atribule EUJ::!,IIDarl,'-,. Ryzantiniseh. ,.~ ungarlsehe Beziehungen in der 7.weitcn Halfte des XIII. .Jahrhunderts. Weimar, .. : 1933, p. 41, La fel 0 atribuie ~iGoorg-" Cillhac1ru, Chesliunea ritului r~s~ritran !I! . desvoltarol1 sa pini'l azi, pe teritoriul ungar. ar.t In Candela~. Aim, XXVI (1!J07)' ,iuHe, nr. 7, .p. 489;' Augustin Buno.'\, Ineercare de Isloria Rominilor, pinii 1a 1382, B\leure~tI, 1912, .p. 19(;, urmlnd pe Istorieul maghiar Uno!! Karaesonyi, soeote~te, < .. fi\ri'l sl\. alhll dreptate Insll. ci\ minllstirea era de rlt latin, Dupi'l G. Krajnyal<. ". Szent Istvan veszpr6mvolgyi donatloj:',nak goriig eghya7.! vonaticol.:',sai (= R:tpor turJle .dintrc Biserlea greaei'l ~i donatia din WespremvOlg-y a SVintullli ~lcfan), in ',', "Sz.1zadok (=Veaeurile) 5!J-60 (1925.1926) PI'. 1!J8-507, ei'llugi'lri~elc ortodoxe apar_ :' tlneau' regulll eanoniec' a Sf1ntulul Va.,lIe 'eel Marc. Cit. dupi'l .J. IIIorave"il{, Bull!'. tin hongrois, In Byzanllon, t, VI, Z, 1931), p, 6!J3. Semnali'lm ~i sludiul lui Gyi;rg-y Pap!" I monaci deH'ordine di SanI3a.silio in Unghera nel seeolc XIII, In Analeeta ;0.rdinis S, Basilii Magni, Ser. II, sect. II, vol. I (VII), fase, 1 (104!J), PI' 3956. Copia inseriptiel actului de ditorie a minil.stlrli din Weszprcmviilgy, reinnQiUi in seeolul al XII.lea, se pastre-.'l7.i\la Muzeul Na~ional Ungar din Budapesla.

12, N. Ior/;'a, 1storia Rominilor, vol. III, p. 40; ,Ios. Latl, Pic, Dcr. natJonale

Kampf geg-en das ungarischen Staatsreeht. Ein Betrag 7.ur Kritik .dor tilter!,11 ungarischcn Gesehiehle, Leipzig, 188~, p, 47, eit. dupi'l N. Ior::;a, lot ael. ': , -\;;, i\lii1lr:r Frig.\'cs. A nagyobb GcllcrLiegcnda forn'wai &J keletkezcsoJ (=17.vollrelc ~i ori!';inea Irgcndci eelci mari a Sf, Gerard), in Szazadoe> (Vea.curile), 1013, pp, 340311. Cf. I, Lllpa'j. Da:; Woiwodat Siebenblirgen im 12 'mid j:; . Jahrhlllldert,in ZlIr Gcsehichtc der HlIlI1i;II!'II. ufsiilzc und Vortrage .. Sibiu; 10,13, A pp. 6667... -11. hilI''' 1I1'1IS1.1mal1l1. ;\-Iagyarors:lg {,lceresztcny 'romai mUcm1t!keinel{'Ismt'rtct,'sc (=~tiri dcspl'c veehil!' monumel1te rOmane de artfL ale Ungariei), In ArcheoJog-iai !(ozl!'mcnycl, (=Comllniciiri Arheologiee), t, VIII, pp.41 ~i' 29.30, Cr. ('.olomall ,'"h:,,,,,, Die Stifle del' Tsehal1ader Diozese in Mittelater. Ein Beitrag zur Friihgcsehichl.c und Kulturgrsehiehte des IJanats, MUnsler in Wcstralen" 1027. I<Icll1.Das TschanrJ Trll1esvarer Bistllm im flrOhen Mittelalter 1030,1307. Einftihrul1g dc!! nan".ls ill dic wrstt'uropiJ.isehc !,;ccmank;ehehristliehc KuatUiI'gcrnC:iJlsehafl. MUlIster in Westfalen, 1930. '1'1'. 57, 80; Ortvay Tivadar es SzcntklAray ,Jenii. Tortcnclmi AdatULr Cs:w:1.d-rgyh:',z mcgye, hajd'anahoz l1s jelen6!1\!z"(=' Co' lee~ie de doclIlnenle i",torice a bisrrieH (!in jU{1.CS<1.n:',din treeut ~i 'ipre=t .. liT. d 'l'cmesvar. 1873, PI> 15, 21, 22. Vezi Gh. Cotosmall, art. Un capitol, diD.,'istoria' vec1lc a Bisericii hrLni'ltenc- De 1,1..Justiniml I' plni'l la desel\.leeatul ungu.rilor, jn rev. BiRcriea Ortotloxi'l Romini'l, Al1Ul LXIV (1916). nr. 7-!J, iulie.sept1mbrie, iP'P: 377-37!J. T. Gcr('vidl Mag-yaros?"'g romanlcori eml~kei '(=..'.-1onumentclc! Uogariel din vremea romanll), Budapc.,t, 1930, ,:t.: ./ , ,
':;;':;1,::/ ~ ..

;.

.....,. ... a.a.r. ... :.

I
3S

~~T~I~~r,
INCEPUTUL CHE1;jTINAfUI UNGUIULOR IN CREOI:'<YA ORTOD~XA .nus nu i-a alungat, gasijil!') .. ci Ie-a ingaduit sa ramina in situapa in care au fa:;1 In urma vidoriei lui Chanadi.nlls aSllpra lui 1\chtum, regcle -5tefan ;1/ Unaarici iI parundt cacetatea Moriscnil siJ se nUllleasciJ Chanadina, azi b ~ Cianad SilU Ccnad, llngure~(e Csan;id .. 1;; i'.":, In accsl timp, regclc -5tcfalJ al Ungariei, voind sa infiinjeze '~n tarii douasprclccc episcopii, a chcmat la s,j'nc pc SfintuI Gerard, dc~ originiJ VC' ncti,in ~i Ia numit Episcop in Cha'nadin;;. Acesta a adunal ~occ"mon<Jhi de rit lati,n d)n taale p;1r(ile Ungariei~i au mers mai inl1i ilJ~MJnastircii Sfin(lllui Gheorghe din Orozlanus, care, intre timp, fuscse terminata, apoi au ocupat miniislirea Sfintului loan Boteziitoru,l din cctatea MOii'~ena. Clianadinus, care prolcja ~i pc ciilugarii artodac~i, i-a. mutat pe,:'<lc~tia din AliniJstirea Sfintului loan Botezatorul in Alina:;tirea Sfi.ntuluI,.Gheorghe, a~czatiJ pc colina numitiJ Orozlanus (Orozlanos) 50). In acest:;'J,~;)a'~ Juat fiinta, sub stapinirca turceasd satul romlno-sirbese Maidan,~!:car~)rdupa :" primul razbci mondiaI (1914-1918) a fpst trecut Jugoslavie!.tJ~),~_seJafla' <, in apropierea granilei ungare, I,ntrc Tisa ~i Murc~, in jude(uI' Torontal 51) .. ' Teritoriul (arii stiipi'nite de principele Achtu/11 se invecina de:liI inccputul s0Colului al Xl-lea direct cu impcriul bizantin. Se ~tie ca in anul 100'1, dup;1 disfrugerca riJscoalei bulgare condusiJ de land Samuel (980. impij~atului lor Vasile al II-lea Bulgaroc1014, bizilnti,nii, sub conducerca tonul (976-1025), ocupara Vidinul, plIternica iortareala a Bulgariei ocd-. dcntale la Dunare, ~i a buniJ parte din terltoriul- Bulgarici ~j; aLSerbiei, de-a-Iungul Dunarii, in v0Ci,natatea fronlicrelor Unaariei 52). Urmarea' lIatural~ a resfabilirii fron(icrei bizanline pc Dunare a fost patrunderea ,nemijlocit;1 a unui nQu val de influenla bizantina in Dngaria, aVlnd in vcderc mai ales prestig-iul de care sc bucnra Bizan(ul in Evul M~diu, socotil 'afunci ccl mai civilizat ara~ din lume, iar lumi,na culturii ~i civilizatici sale iraclia pina (kparte in Rasarit ~i Apus. Accasta inriurire: bizanlina asupra Ungariei a devenit ~i mai putcrnid dupa anul 1018, dnd, prin supuncrea totaliJ a Bulgarici occidentale, primul (arat bulgar i~i Inceta 'Cxistenta , Dad cxpeditia lui Chana(!:rnus Impotriva lui Achtum a avut loc eu intrc, 'anii ;1028adcvarat, dupa taatiJ probabilitalca, ca <;-;] intimplat 1030, dnd Bizantul incapu pc mina unei femci slabe, Imparateasa Zoc (1028-1050), asocial,1 soli/or ei succcsivi la domnie, iar luptele penlru

Diaeon Asislent 1. RAMUREANU

sarea din Transilva,nia pc Mure~, punind de-a-Iungul riului paznici ~i slujitori, pin;] la varsarea lui in Tisa 4o). Apoi, texlul amintil ne spune ~i acestea: Acccpit autcm potcstatcm a Graecis, ct construxit .in pradata urbc Mor.iscna monastcrium in hOl1ore bcati loannis BapIistc constitucns in codcm abbatom cum monachis Graccis, iuxta ordincm ct rHum ipsorum, adid: Iar el a primit incuviintare de la Grcci ~i a ridicat in numita celate Morisena 0 minastire i,n cinstea Sfintului loan Bolezatorul, a~ezind in ea u,n slare\ ~i dlugari greci, dupa rinduiala ~i ritul acestora 46). Calugarii gTed de care aminle~te tcxtu! citat sint ciJlugari ortodoqi, dci prin denumirea de Greci ni se arata in documentele timpului nu atit natiunea, ci credinta. Ei puteau fi greci ~i dupa natiune, dar nimic IlU ne impicdeca sa crcdem d printre ei se arlau ~i dlugari romini ~i slavi, dad nu chiar numai romini. Mai deparle, legenda Sf. Gerard ne spune ca accst principe, Achtum, 'avea inslujba sa :pe un oarecare barbat Cha,nadinus (Cianadin sau Sunad (Ciaonad), fiul lui Dobuca ~i nepotul regclui ~tcfan, care intrccea in vrcdnicie pc to\i ceilalji barba\i, ~i ajunsese comandant peste armata. Acesta cuno~tea toate socrclele lui Achtum, dar lucra in ascuns In scrviciul rcgelui $lcfan' Invi,nuit pc fata de Achlul1J ca a conspirat imf>olriva lui ~; a vrut sa-I omoare prin vicle~ug, el n-a tagaduit 47). Dupa accas-ta, el a fugit inascuns la regele ~tcfa,n, care, dupa cc I-a botezat, I-a trimis sa' lupte impotriva principclui Achtum. In prima zi a luptci, biruin\a a ramas nehoUirila. Noaptea, Chanadinus s-a retras impreunii cu aisai pc un deal nu.rnit Orozlanus ~i se rugii Sfintului Gheoq~he sa-I ajute sa i,nvinga, facindu-i fagaduin\a ca, dupa biruintii, Ii va zidi i,n acest lac a minastire. 1\poi , adormind, .i sa aratat imediat un leu, care-I chema sa porneasd imediat la lupta. $i Indatii, pornind 'Ia lupla, a ie~it invingator. Achtum a fost prins ~i omori!, iar eapul acestuia a fost trimis regclui $tcfan,48). Dupa victorie, Chana.dil/1us a 'pus sa sc zideasd in lacalitaka nllmita Orozlanus 0 mi,nastire In cinslea Sfintului Gheorghe, a~a cum fagiiduise el Inaintea biruin\ei salcasupra pricipclui Aehtum. 1\poi, autorul legendei Sf. Gerard continua cu accstc cuvinte privitoarc la cre~ti'l1ii ciizuti In lupl5 ~i Ia so~rta dlugarilor greci (ortodoc~i): Corpora vero Christianorum qui cccidchmt ill proclio, tollcntes duxerunt in Moroswar et sepclIerunt .in cimiterio S. Joannis Baptistae, in monasterio Graecorum, quia in eadem provincia aliud monasterium Illis temporibus non cra!. Monachis autem ipsius loci eiusdem urbis. tertia pars deserviebat, quos Chana din us non sepulit, sed .in eadem statu in quo invent! sunt, manere perm.isit. In traducere romincas-ca, textul ne spune aceasla: Iar trupurHe cre~til1ilor care Ie-au ad us in Moroswar (in ora~ul Moriau d~wt in lupUi, ridicindu-/e sena), fiindca in acele timpuri, nu se afla alta minastire in ace a provincie. A treia parte din aces! ora~ servea mOllahilor acelui lac, pc carc Chanadi45. Vita S. Gerardi, Moresanae Eeclesiac episeopi. oap. X, cd. St. Lad. F;ndlicher, Rerum Hungarleamm Monumenla Arpadiana. Sangalleni, 1819, p. 205; ed. Alb. Gombos, t. IIr,p. 2421. 46. Vita S. Gerard, X, ed. Endlieher .. p. 215; 00. Alb. Gombos, t. IIr, p. 2421. 47. Ibhlcm, Vezl ~I Anonyml Ucla.c regi" notani de Gestis IIl1ngarorum JIbeI'. 11, cd. Endlicher, p. 14; ed. Alb. Gombos, l. nr, p. 2425 .. 18. Vih. S. Gerardi, X, ed. EndUeher, p. 216; cd. Alb. Gombos, l. r, p. 2125.

,r

I
i. ~1}~

-------

Vczl la Oolomall ,'lIh:',,7., Oas Tsehanad -- Temesvarer Bi8tum im fMihen Mittelalte.r PI" 1.22; bibliografie bog-alii ~i eereetarca valorii legendei eelci mari Szcnt Gellert esanacli pUSpOkelete cs mUvei ,( Viaia a Sf. Gcrrurcl: ,J. I{:-"':"(',~Oll)'i, ~I opera Sfintului Gerard, Episeopul Cianadului). BUdapest, 1887, nOUi\inaeeesibUIi; lI!Jrll<\rt. Schiillehaum, DcrpolitL~ehe und I<irehliehe Aufbaa SiebcnbUrgens bis 'zum Tatarcneinfall, in Leipzig-er Vierteljahrsehrift fUr SUdosteuropa>, 1937; Idem, Del' politisehe und Kirehliehe Aufbau SiebenbUrgens bis zum Ende des Arpadcnreiehcs, In aec~j revisti\, Leipzig, 1938. earc ne-au lipsit. 51. ~t. Lup,a.. op. eit.. PI'. 11-12: Semnaii\m I/i art. lui lU. Gy6ni, A kelell -cgyh'lz Je)entJ<ezse a Tcmc..~ vidckcn Szent Istvan Koraban (= Elseriea OrtodO;,<i1 111'. rcglunea Temcl/ului sub Sfintul 1;jlefan) in Magyar Nyelv (=Limba.,Maghia.ril), In 42 (1911), pp. 13-49. 52. Elldre v. Iv"nl<a. art. cit.. p. 186. (]curg byzantinisehen Sta.a.tes.. MUnehen 1910. p. 219; Loui!! 011 trol;'Ol'8ky, GOSChioht.edell Erelli"r, Le ffiQndebyzantin .. Vie ct mort de Byzanee. Paris, 1917, p. 230.
'1030.1307.

49. lhhlcm, eel. elt .. p. 217; cd. Alb. Gombos, l. IIr, p. 2425. ,A'; '!:., . 50. Vita S. Gerardi, cd. Endlieher, p. 218; ed. Alb. Gombos, t. 'III,'p.' 2126;

':'"

:";'i

';',1 .....

""

j~

"I' - ;'~-mr1~1'''Jt;~:;'f>;r.

40

Diacon Asistent 1. RAMUREANU .f.-a INCEPUTUL CRE1;>TINAIUl UNG,}.1HILoR IN CRl~DINTA ORTODOX,\. Inscrip(i;\ de pe (upa nr. 21 a fust descifra!5 in 1917. de .WilheJ;i Thol11son, inlr-1II1 JncnlOriu prezental dc cl catre Academia Daneza. Ac~" invii(al c dc piireJ'c d inscrip(ia de po cupa nr. 21 e de aIta'n,!lura,dci cca de pc cupelc Ilr. !J $i 10, fiind rcdad;;!a cu caraeter? greoe~ti, llltr-II' vcchi dialect turecsc, care corcspunde i,n limba rumina accstd traduccr[ Zaopanul Suila (Bouila) a termi1nal CUP<l (a~easta), cllpa . de baut J' Clre zaopanul Butaul (Buutaoul) a adaptat-o sa;,oata fj' aga(ata 60). I~cl~lind ('C'J'(eliirile asnpra kdurii illscripliei dc pt' <;upa ni',' 21; s;: \';:nlul ungur Gyula Nemeth crcde c;i cei doi jupall.i, Buila. ~i Bulaul, .sil: pccenegi, iar inserip(ia aceas!a a fosl redadaUi in 'lil1lb.;( pecenega; ill rndifii de allfcl (u linlba turd. Nemeth a reu~il sii sl~.bjIcasca.un k:.;' /1 ('C('11l-;, carc c ne dii in Iraducere rOl11il1easd acest text: ,Cupalui n,oi!;, Ciaban a fost executata dllpa pOrt/nea sa, Bat<lltl Ciaball a, Hisat sa-I far; loarla. E cupa sa de bau! 1;1), Nici leelura lui W. Thompson,' nid" c(' a lui Ncmcth n-a iost S<1eotit;1 s;disf;ld\oare de unii invii(a(i, incH c~r(', tiirilc <lU conlinual $i eontinuij .. , ...... ; In\5 din IS97, Josl'f Slrzygawski sacoka c;j .inscrippile de pc vase!, dcscoperitc 1;1 Sin Nicolaul Marc sillt de origina proto-buIgarii, iar Bui!, f3utaul sin( voevozi Iwlgari r.~). N P. I<onc/acnv afirllla, de. as.cmene;,. S;I inscripliilc prczint?i ('araclere bulgarc $i ar dat;1 dupa 8G,!" data ofiCial.,

tronul impcrial.slabir5 puterca ~i prcligiul I3iz<ln(ului, dci altfcl, Vasile al II-lea l3ulgaroctonul, prietenul lui Achtum, apoi slKcesorul lui V;lsilc al II-lea Bulgaroclonul, Constantin al VIII-lea (1025-1028), care continua politica accstuia, i-ar fi dat cu siguranl5 ajutor ~i n-ar fi fost invins cIc regelc ~tdan al Ungariei. De~i vcracit<l(('a istorisirii luptci dintre Chan<ldinus -'Ii principelc l\chtull1 cste pusii la indoialii, fiind socatit5 ca f5dnd p<Jrte dintr-u,n sislem care urmiirea sa creeze 0 istorie a trecutului Trasilvaniei dupii 11u111irile de 10calitiiji fi:l), <,xistcn(a miniistirii ortodoxe de ciilugiiri cu hrat1lul Sf. loan I3oleziitorul in cclatea Morisena, din col(ul de Vesl al I3anatului, riil'nine U11 fapt istoric sigur, care este confirmat ~i de descoperirile arheologicc. Nici un dacull1Cont istoric, lnsa, I1U confirma ca a existat aei ~i episcopie ortodoxa, a$a cum s-a <lfirmatde G. Popa-Lisseanu fi'I). In legiitura cu minastirea ortodoxii de calugilri din celate;] 1\lorisena, 11umitii, dupii biruin\a lui Chanadinus asupra hii Ach Itlll1, Ccnad, !rchuic pusii $i loe<!litatca romineascii cunoscutii sub nUl11ele de Sin Nieolal1l 1\'larc, 0 conJUIna frunta~ii di,n Vestul Banatului, aproape ora$, a$ezalii intre riurile Murc$ $i Aranca, Ia G km, de Murc~. V('chea cetale ;\Ior:sena sau Murc$ana <lr fi cuprins inlrc zidurile ei intreg teritoriul dda Cenad pinfJ la Sin Nicolaul /I\<lrc. Pc lcritoriul aceslei comune, s-a dcsenperit la 1799, 0 comoara de aur dc marc valoare, compus;) dill 23 de vase de aur. u.nele in formc de cupc 55). Pc fundul unora di,nlrc cupe ~i pe piir(ile lor lateralc, se aflfJ mai multe inscriptii cu GJradcre grecqti, j'ntr-o limbi) :1 ciirei cunoa~terc a prcocupat ~i m~i preocupii ind pc invii(a\ii $i cerediltorii diferitelor 15ri. Astfcl Jos, H;]mpel, proplllH'a in 1885 penlru inscriplia cireularii grc;lcii de pc fundul cupelor nr, 9 $i 10, carc ineonjoari) 0 frllilloasii nlle(', () lecturii greadi, care, i,n traducerc rO,!l'ineasca, nc dii acest lext: Dacii lc cureO prin apa, vei fi cliberat de toate pacatele fiG). Trei ani mai tirziu, In 1888, Gruno KeiJ a cereclat din nou inscrip\ia circularii greacii de pc fundul cupelor Nr, 9 ~i 10 -5i a reu$il sfJ de;1 0 noua Icdura in grecc~tc, care corcspunde in limba rominii aecstcj traduceri: Prin apfJ. Hristos a eliberat pc oameni, trimi(ind nOlll siiu Dull Sfint fi7). J. Nemeth acccptii Icdura lui KeiI fi8), Inscripjia circulara rle pc func!ul cupelor nr. 9 ~i lOa fast cercct<ltii $i de E, I-f Zimmermann,fi!l). 53:~N. lorg-a, Isloria Rominilor, vol. III, p. 15. 54: Vezi Introdllcere,'1. sa .Ia edi~ia: Cronica Pietat1\. de la Virna. (lzvoarelc lstoriei Romlnilor, t. XI). Bucure~li. 1937, p. XXXV. 55, PI'. Gh, Coto~man, Din trecutul Banatului, n, Comuna ~i bisericile din Sinnicolaul.Mare. Timi~oara. 1934, PI". 140_144. 56. ,Ios. Hampel, Die Goldfund von Nag-y_Szent.Mik1tis, sogenanntel' .Schatz des Attlla> Budapest, 1885, p. 61. Vezi la J\\'an Goschc\\', art. Die Lesllng- d.'r griechischen Inschrift del' Schale nr. 9 des Goldschatzcs von Nag-y_SzenI.MiJ<1,,s, In .Studii bizantlni e neoellenici., volume sc.qto: Alli deJ V cong-resso jI1<ternazJi0nale din Studi blzanllni. Roma, 2026 settcmhre 1936, III. Roma, 1940, p. 140. 57, . Hnlllo I{cll, Repertoriull1 fill' J{unstwissenschafl, n, Xl, (1888), p. 2G1: Iwan Goschcw, art. clt., p. 140. 58. G~'lIL'\Nemeth, Les inscriptions dll trc30r <Ie Nagyszentmiltl,.s, In Revue <II'SEtudes Hong-roises>, t. XI (1933), nouvelle serie, nr. 1-2, janvier_juin, p. 7-8 Tot c1: ,I. Ncmplh, Die Inscbrifte.n des Schatzes von Nagy-Szent_Miklus. Mit zwi Anhiingen. I: Die Sprache -del' Pctschenegen und Komancn. II: Die ungarischc Hcrbschrift. CBibliottcca Orienta,lIs, Hungaric.'I., I, 11. BUdapcst.Leipzig, 1932. 59.. K II. 'l,iml1lennn"", Kunslgcwerbc dc.~ friihen MillcJalters. Wien, 1923, p, 90; cr. I\\'lUI Gosche\', art. cit., p. 139.

,to

ft
r
Ii Ii
!
f

,0;;;

convcrtirii bulgarilor (;::).. ' '" i' Fiir;1 indoial;!, Buila :;;i Butaul puteau fi voevozi bulgari sau zaopalli (jlip"ni) pC'cenegi. dilr nimi, nunc impiedic5 sil luam inconsideralic ,; posibilitatea ca ilce~tia sl! fie voicvozi de originii slavo-romlna, sallc!,i;]r nurnai rominii, mai ales d ;J(este ,numiri se lntilne.'ic uneori in trecut:;;i j;, rnmini ... ;:
<I

~r _

60. WilllI'lrl1 Thoms,'", ~Une inscription de la trouvaille d'or de NagY-Szenl 1>liltJ,js., Copenllague, 1917, Cf, Gj'. N('lIIeth, Les inscriplions du tr6sor Nagy~zel1: miltIus. in rev. cil .. p. 8.. ,<. , 61. G)'lIla- ;\'('lI1eth, ibidem, PI". 8.[) ~I 15. La p, 8 oe aW!. textul,.'peceneg'. 62. Josd Stnvg-owslti Zur Datierung' des Go1dfundes von Nagy:SzenL1v1i1r1,j;;, Sn Byzantinische Zei'u,chrift: Sec11ster Banel, erstes Heft, Leip7ig, ':1897,'Pp ...585-,9'SG 63, N. P. l{on<laIWv,Gcschichtc unrl Denkmiiler des byzantinischen Elnail::. p. 39. Cf. II. J.celcrcq, art. Bnssins. In. Dictionnaire d'ArchCoJogLc .ebretiennc ,.1 de Litllrg-ic, II, 1, :,~s, 192,;' co!. 606.' _ :.; .',-' . tlJ'f:i.' G1.G. A. Sollrln, Al ~"~"',w,,,1~"O"~"l. i1,ciAo~'~ l.vo~b'r) "'nit' ~T,Y l1t(o'r,IJO'
'HOt"

--------

Nici -I('('tura inserip(iei circularc de pc fundul cupelor nr. 9 ~j 10: fii. cuI;] d(' f3mno Keil ,11," iosl soeotita s<Jtisfiiciitoarc. 0 noua Icctura 'I (; a inl'C'rrat-o ~i renumitJ:! "rheolog grec G. 1\. Soliriu, dar tot fara r<,zultak G.l), ." .' ." s;]tisfiidtoarc, La rewl1ale'mai bUlle a ajuns savantul bulgar St. f.:1.lade~oV in'c('I.' douii jncerdri de Icclurii ille sale, carc riimine la parerca. exprimatii m;li lnainle de aljii cii inscrip(iil e de origina proto-bulgara G5):: Ion sf1r~it,' till
,"

-,

1920, 1", 7. Extras h 'ii """r/;, ~'~"Xr.~, A. T.uxo, 4-6, ulide. ~ .'de:.p1rcrc e, ~Oll. inscriptia c de orig;nr, barbarr,. Cit. dupiL I. Goschew, art, eft.: p.110, n. .g. 65. ::;1 ~lIad"lIo\', Die Inschriften des altlm].garischcn Goldschaties VOn N3;n-.. Szent-HiJ"',s. h\ Annllaire dll Mllsce National de SOfia". 1922:-1925." .Sofia, 192G, J'p. 362.380: :J76, prima. Jectur'" Idem, Protobulgarisch und nlcht 'pecCneglsch h;: del' Goldsclmtz von Nagy.Szcnl-Mild6s, In .Annuaire de I'Universitc,cQc' S()f!a,. t. XXXI. Pl'. 31 ~i 88. a dOlla lecturiL mai bunil, Cit. dupl\. 1. Gosch,:!",' a.rt. cU.. p. 140, n. 2. ~t.. 1I11adcllov, ZlIr ErltJiirung d~ sogenanntcn Bu~la~Inschri.ft des Goldschatzcs von Nagy-Szent.Mild6s, In Ungarlschc JabrbUcher,~, 7 .(1027) ,; pp. 331.337.. '.: ". ; .. ,

t-q,

'Ktcxtptr.t.,

nU~IX'/1~V(i),1~;:ou~6)'1

tcp

c TTapvGtoar'i'J~

't~ 26

'I~'I?(Jap(ou, 191~.

.J\

ten:l.

~ .,:::

~~

J,.:;.::

~ ._

I I
I

42

Diacon Asislonl IRAMUREANU

lIoICBPUTUL CRB9TINARII UNGURILOR IN CREDINTA ORTODOXA

013

"
all inv51al bulgar, 1. Go~ev, e ~i el de parere c1i inscripli<l e de origin5 prolo-bulgara, inlrudl grafia greaca a il!saipliei e influcnlalii de limba prolo-bulgara ~i propune aceastii 1cdura a lextului grec, care pina in prezenl ramine cea mai buna:
/lEG(

(= 3l<i)\J3ato<;

civci1tat)~ov

Kp

(E

)1<; CO)~V (X!ti)'llOV

Prin apa, du-ma l-Irisloase, la via\a ve~nidi GG). Aceasla esle, dura domnia sa, 0 fraza lilurgica greaca. Inscrip\ia de pc fundul cupelor nr. 9 ~i 10 din comoara dela Sin Ni<:olaul N\are ne arata 'Iamurit ca la sfir~itul secolului al IX-lea sau chiar ()u mull mai inai,nte, exista in parlea de Vest a Banallllui un pulernic cenlrll crc~tin orlodox. Exislen\a lui poale fi dllsa chiar pina in secollll IV slau V. H. Leclcrcq, respingind parerca lui N. I Kondacov, care suslinusc c5 inscrip\iile de pe vascle de la Sin Nicolaul Mare sunt de origina hulgara ~i Ie dala dupa 864. crede chiar ca, dupa caracterele paleografice ale lilcrelor. inscrip\iile amintitcne permit sa Ie datam 'in secolut at lV-tea ~i al V-lea (;7). Pe locul ruinelor fostd miniistiri ortodoxe di,n Morisena, s-a descoperil \;J 1868, cu prilejul darimarii vcchii biserici romano-calo\ice din Cenadul Marc (sau Vcchi), datorita cercel5rilor facule de arheologii maghiari Tivadar Orlvay ~i Jenu Szenlklar.ay (8), ca ~i de Imre Henszelmann GU) fundanfenlul a lrei biserici str5vcchi, in stiluri ~i clil11en~iuni difNile: cea mai ,noua in slil go Lic, a doua in slil rOl11anic ori biza'nlin din epoca de tranzi\ie, iar a treia, cea mai mica ~i vcche, in slilu\ basilicilor anlice romane, avi,nd in fala ei un baptisteriu cu un canal pe care se scurgea apa direct in Murc~. In perioada romana, albia Mure~u\lIi era mull depl<1sata sprc sud, in vecin5latea imediata a basilicii roma,ne ~i a haplisteriullli: Malcrialul solid din care a f081 conslruila basilica indid CII aproxima\ie timplll zidirii ei chiar in cpoca romana,prin secollit III-IV d. Hr., dllpa parcre<1 arheologilor maghia-r aminti\i. Pe drr.pl cuvi,nl. se poale spul)~ imprellna cu arheologii maghiari ortvay ~i Szenlklaray, cis Moriscna a fost eel mai inscmnat centru al cre~tinisl11\1I\1i antic1> - di,n Banal 70). E dela sine inleles di aclivilalea c5lugarilor orlodoc~i din Miniislirea Sfinlullii loan 130lc7.alorul din celatea Moriscnei a avut 0 inriurire asupra cre~tin5rii ungurilor. In leg~tura cu Infiin\arca mi,n5stirii orlodoxe de c5lugari <1 Sfinllllui loan Bokzalorul din Morisena sau Cialnad. este inlcrcsanl de semnalal ~i parerea islodcului maghiar G. Feher, carc a incercal s~i Mmonslrezc c5 aceasUi minastire s-a aflat dintru Inccpul sub jllrisdiclia Bisericii Bulgarc ~i nU sub jurisdic\ia PalriaThiei ecumenke din Consla'nlinopoI71). Parerca 66. 1. Go!\cll(~W; rl. cil . p. 142. Vezi 'il p. 143, considera~ii asupra itl3cri'P~\ci. a Nc-a lipsil ;A'licolul lui Nicolas ;\Iavrooinov, Remarques du lresor de Nagy_szenl_ Miklos. In (C60P""K s"b naMeTb Ha nDe<\>. nU"bp"b HKoa"b) S()(ia, 1910. 67. H. I.cclercq, 'art. eol., p. 606. 68. Ortvay_Sl.entidMay, op eil., 'PP. 21-22; cr. Gh. Colo'iman arl. Un c:J;pilol din is!.oria vcche a Bisericli M.nA.~ene, n rev. cil., p. 379. i ' 69. Imro IICIISl.lem,uUl, op. cil., l. VlII, pp. 29.30. cr. f?l. LUMa, op. cil., pagina 12. 70. Ortvay_Szentkl:\ray, op. cit., p. 22.: Gh. cot<)~m'lIl, arl. Un capito! din i.qloria vcehe a Biscrlcii M.nil~ene, ill rev. cil., p. 379; C. ,Jllh'lSZ, Das Tschand Temesvarer Bislum im frllhcm Millelallcr 1030-1307, pp. 57 ~i 80. 71. O. F r. A bolgflr egyhaz l{i.scrlel~>jcs elsO silterci haz;,nkbal] (= InO cercilrile IIi primele SUCCC.3e ale llisericil Bulgarc in Ungaria), ~n .:szazadalt

>11

If ';:_ aceasla insa,nu poate rezisla unci cercclari crilice s.crioase. :I'r,cbuic aVllt in vedere mai inlii c5 inca de la 1004 Vidinul, ora~ul in care'primise bolezul principelc Achtum, iusese ocupat de imparalul bizantin':YasiIe ,11 II-lea BlIlgarodonlll, iar mai lirziu, de Ia 1018, intreaga'Bulgafie occi~ dcntal5 i~i inccla existDnla politicii. In al doirea rind, expresiunea clara din lcxlul legendeii Si- Gerard, accepit, autem polestatcm, a', Graecis ct conslruxil in praciata urbe Moriscna monastcrium 72) ="'a;1primit in-cuviinlarea de la grcci ~i a conslrllil i,n numita celate Moriscna o'ininastire, arata precis d minaslirea Sf. loan Bolczatorul di,n cctateaMoriscnei a fost i,ntcmeiat5 de principcle Achtum cu ajutorul ~i incuviintarea grccilor, :;;i ca atare ea s-a allat de la inceput sub judsdic\ia Patriarhiei Ccumcnicc. I\m viizut mai inainle d, la sf.ir~illli secolului al X-lea exista 111 Ungaria, la Vesprcmv61gy, in dmpia Panoniei, la Nord-Vest de laeul Sa'lalon, ~i 0 minaslire orlodoxa de dlugiirilc, dedical5 in citnstca Sfin(ci Fecioare J\\"aria, care sc presupune a fi fosl cliloria Saroltei, fiiea prineipeilli GYllia ccl bolezat la ConstanlinoJ101, mama rcgclui :;>tcfan cel SHnt: E in afarii de oriee indoialii ca aclivilalea misionara a dlugiirilelor orlodoxe din aceaslii miniislire a conlribuit de ascmcnca la raGlj)indirea ere~linismlllui de rit oriental prinlrc ungllri. Se crcdc cii ~i 'Ia Seghedin a cxislal din limpul regelui ,:;>tcfan cel SUnl 0 biscricii inchinaUi Siinllllui Dumilru, dc<:i 0 biserid orlodoxii, <Jcesla iiind un sUnl orlodox. K. Sehcstycn, reluind cercelari\e sale asupw ci, a ajllns, i,nsa, la concluzia cii aceasla a fost conslruila eel mai cul"ind la sfir~ilul secolului al XII-lea 73).
*'

!( ,

:',

'~.:' ,
F

):

G. Rivalilatea dlntrc crc~tinismul de rit oriental ~i occidental pc teritorlul lJngariei. De~i unii islorici maghiari au cautal sa nege orienlarea ung"urilor sprc Bizan\. 1<1incc.pulul vrqlinarii lor, sau sa .miqorcze imporlau(a aceslui fapl, alii islor:ci unguri, cu buna re,pula(ie ~tiintificii 6-all slraduil sa puna in lumina a~esl adevar istoric, incitcl nu mai poale Ii trecul cu vedcrea, oricil ar vrea unii, sub influcnla p5rlinitoa.re a i8tOriografiei calolicc, sa miqoreze;nlen(ional influen\a greadi ortodoxa la crc~linarca unugurilor 74). Aslfcl, Iozscf Farca~, unu! dintrc istoric!i ma-

(= VC3.curile), 61-62, Budapest. 1927.1928. pp. 1-20. Cil. dupA. C.. JUh'lSZ, Da3 'Tschanad-Temesvarer Bislum im FrUhen Millelaller, p. 28. Nu am pulut avea sludiul lul I'. i\lut.arcicv, Les Hongrois el Jes relations bulga.ro-byzantincs',d:ms Ie troislcme quarl du X.e 5., In Godisnik Univcrsil, Sofia, Hisl. Philo!. Fak. ,.xxxr
'p. 35 sq.. ,.:, '. ': 72. Vita S. Gerardi, 00. Endlicher, p. 215; cd. AI. Gombos, t. ill, P> 2124. Penlru dala cMerii Vidinului In 100,1, vezi: Louis Beehler, Le monde byzanlin. Vie el morl d~ Byzance. Paris, 1949, p. 230, ., PL> .. 73. Ii. Sehestyen, A s7-cgedi Szenl-Demeler lemplom epi.steslOrlenele (= Istoria zidirii bisericii Sf. Dumilru din Seghedin). Szegcd, 1927, cit. dupil.C. Juh"flZ, (1935),

Das Tschanad-Temesvarer Bislum im fruhen Millelaller p. 31. .,:. 74. 1[1II0S liar>\CHonyi rc.spinge orice incercare a Elisericii bizantine. de IncrC'ilinare a ungurilor, ,In deosebi in lucrilrile sale: A Magyar atlerese,:i."nyugaU (= Convertir~a poporului maghiar Ja.', eX:C'itini.smul Kereszt6nyscgre (997-1095) apuseanJ. Nagyvarad, 1927; Idem, A gorog I{atholikus magyarolt 'er~.ete:(= Ori-gina ungurilor greco-catoJlci). Budapest. 1921; Idem, Magyarorszag,."Egyhfl7.. to'rtcnete rt1bb vonasaiban (= Tsloria Bioorlcii Maghiare In trilsillurilc,;<ii prin-cipale), Nagyvarad. 1915. Vezi la: Preol Dr. Gheorghe Li!iu, Episcopla. .Ara<lului. .schi~it Istoricil. Arad, 1950, p. 5, n. 1. ',:; ?i'::.~;
.. J:

~;~i~ .',~i

'.~~~S~~'~~~f?~:~/'1:h,;-:; 44 Diacon Asistcnt 1. RAMUREANU

. i'.;:

,-:.
ghiari care admit'c i,nflucn(a Ortodoxici. grccc~li asltpra cre~lin~rii IIngurilor, spUine: Putem aceepla ea adevar isloric ca Biseriea crqlina maghiara, iilainle de ~tcfan eel Sfint, s-a format aproape in inlreg-irne suo influen!a spirituala a Bisericii rasaritcne 75). La rimlul s~u, unul dinire cei mai compdenti is,[orici, Valenlin 116111an, recun()a~le d Shll miirturii sigurc ca ungurii au avul la iinccpullil crc~linarii lor plillclc de conlad CII Biscrira ck Riisaril ~i curlea bizantinii. 111 secolul al Xlea au ul11blal in Ungaria rnisionarfi grcci, mai precis grecii au conlribuil la crC~Ij.:liJrC;] ungurilor 71;). De asel11enea isloricul ungur Gyula Moravcsik, un k111cin;c cunosdlor ill ;legalurilor ungurilor OJ I3izantlll, prin sllldiile sale, a pus inlr-o ':loua lumina pulcrnica inflllcn!i\ il Bisericii Rasarilenc asulHil crc77). ~lin5rii Ungurilor ~i a formiirii Bisericii crc:;;line maghiare Principck ungllr Glieza (Geza sau Geysa; 072'+997), carc sc dsiilori eu Sarolla, fiiGI lu; Gyula cel bolezal in COllslanlinopol, a r,'spectal credinta or(odoxii a solid sak, i-a ing-iiduil s;i \in;\ la curle prellti or!odoqi ~i n-il impicdecal propaganda cre:;;linisl1llllui r:Jsii ritcilJl, 1:1 il]('lll'ic :;;i 0 kgaturii de rudenie ClL lJin principe orlodox bulgar. j\sliel UI1;] dintrc sa, sc dprincipeselc maghiare carc; a fost fie fiica lui Gezil, fie rudenia salori in 980 cu principclc mo:;;lc-nilor Imlgar Gavriil r~adol11ir. filii jarlilui Samuil (9801014) al l3ulgariei occidentale, Cilre insa in 981, IJ inde1llacasii ~i-~i lua solie hizantin;i 7S). nllrile ,tat:ilui siiu, 0 lrimise Cre;;linarea ullgurilor nu era 'insa numai 0 chestiune religioas;i, ci irn!ril ;;i in plilnul unor ca:Jculc -poli!icc ale timpului. Un evcnimcn! corc a avu! url11;iri politicc ~i rcligioase. sa pelrc\:u! in Europa In il dou;] jum;itatc a secolului al X-lea. l!lip~r;Jtul Gl'I"l11i1nici Olto I cel ;'.Iilr,' (9JG973), ('hcma! fiind de papa loan ;11 XXIIlea (955-!JG:J), care doreil 5;i scape de !ir,lIlia r('g'elui Berengilr, merse in 951 in Italia ~i primi Iii 2:> septembrie 95], Ia Pilvia, !itlul de rege al Italiei, alipind astfel I!alia I;r Ger'maniil. Cu lJIn dereniu mai lirz:u.' ca recuno~lin(;j penfru ajutorul primit impotriva lui Berengar ~i pcn!ru aile calcule polilic(', papa 10.ln ~i ,sopei, a I XX 11lea ofcri la 2 februaric 962 imparatului Otto I eel Marc sale Adelaida eoroana imperial a, dupa vechiul ceremonial biziln!in ;;i fr.1n(', in timp ce poporul aclama cu 'Cnluzia~m pc url11il:;;ul lui Constantin ~i al lui Cilrol cel Mare 7n). Din aces! limp Olto I devoni jmpiiralul Siintului imperiu roman de ,nil!iunc gerl11ilna, numit -sil11plu ;;i imperiul r0I11,I110german.':Siinlul imperiu rOl11an de na(iulle germillnii ajunsc in Evul ,\'Ie:;;i cenlralii 0 pulcre polilid .prcpondcr("ntii, iar diu in Europa occidenlalii scopurile sale polilice ~i religioasc se ciocneau direcl Cll e('!c ale impe75. ,',,,,,'d Farl",~, Eg-yh,iztllrtenelem T, )tot, ){risztm, szo)etetetiil " reformaci"ig Istoria Biserlcil, l. 1. Dc In. na~terea )ui Hristos pina ]a reform,\), p. 261. Cit. dup'" Pro Gh. Ooto~rnal1, op. cit., p, 55_ 76. Sun!. 15t\,[111 gorog 01<1cvc1e(= Diplomele grece~ti a)e Sf. :'?tcfan). in Szazadok~, an. LI (1917), nr. 2-3, pp, 99_136. Cit. dupfL Gh. Liti". op. rH" pagina 5. 11 3. 77. GJ', Morave.silt. Bi7x~ntinoturcica. I,: Die Bizantinischen Quellrn drr Geschlchte der TiJr]tvi)llter, Buda,pest. 1[112; Idem, Byzantine Christianity and the Ma.gyars in the Period of theier I Migration, Budapest, 1916, dn rev. ci~" pp. 2915. 78, Val. 1I6man, Magyar Tortenet (= TstOl;a Maghiar"'>. T, Budapcsta. 19-11, pagina 174. 7f1, AIIJ:'1I!;tin Fllrhr. Histoire dll moyen [Lge, t. II, L'Europe Occidentale. de 888 a 1125, pp. 156.157.

INCEPUTUL

CRE~T)NARII

UNGURILOR

IN

\!:g~'wI1iQ~~.:'-;.. ~-..i't~.~::

.:J.;tf~~,~t:;- .j.;: j,t::~ ,

CREDINT A!')'OR:rODOXA"_;~: .;~ care continua ell legit: de odinioarii.' alto J Ct'; religius pe lcriluriul DCII

ril/lni rOIl/an de R;lsarit, lIumi[ ~i imperiul bizanlin, IIlilale lradi(ia ~i ideea illlpcriuli/i romilll universal Mare :;;; suecesorii siii su.s!illeau di'li punel de vcdere

pJl de el 5i in !;irile invecillak catolicismul, Cll toate cii mili tirziuu~ii linpi, r.](; I'enira in conflict cu pillpa. Sfinlul illlperiu romano-germa'n, ca 1110~ti' lIilar al il1l.pcriului carolingian. urmilrea aeum pcnlru sine" posesiune:, e\:~iusiv,i a Ilnivers,1Iitii(ii, iHlid reslaurarea impcriului roman u,nivers,Ji din IreclIl, posesillne dispul,dii de imperiul rornil.n de R;isarit ~i distribu\, ~i cl, iilJilind dalinilc iJizalnline. (oroane de regi in Bocmia, Ungaria' ,.i Polon;i!. c/'t'ind cr~ii ~i crai, dllp;i nllilJelclll; Carol eel Mare, pentni i\cesle rcgalil5ti, odat~ intemeiate, dcil-~i afirilJa ;;i in!;iri aulorila(ea, L'n;,';i l'll liIllP'" ,nil(iol1alc, latii efc ce mai intii Oilo cel Mare, apoi su'.: c':,,;orii siii, Ollo al If-le;i (97:3983)~i Ollo al III-lea (983-J002),(:ontel1J pOi:lIlIIl Illi ,<;;lcfan cel Sfin! al Ungariei. nu jJutcau vedea cu ochii buni rididndll-se la fronlicra orienlill;i a sfinlului il11periu rolllano-germa:1 pule:"'a Ungariei in, sfera de inriurire a imperiului roman, de :fa5arit ell r\'~cdinla la Const:lIIlinopol ;;i a ,crc;;linisl11ului de ril oriental. '-" in Pc de alii, parte, !~e>lna papa Iii nu puteil lilsil 0 tara 'ca Ungilr:a,' inH'diat:i veeill;lIalc a inlercse/or catolice, sii intre in sfera cie~linisnl11' lid orienlal, (11111 i'nlrase Ill! cu mull inainle i\10ravia, Bulgaria ~i Serbia. riici aCl'as[a ar fi iusel11nal pentru ca 0 indoiUi infringer<\ gioilsa in aCl'la;;i lil11p. Un doclllllenl al vremii, pii'Stra! polilica ~i relisub forma' urici

,"

(973974), prezin(;,i pc lin[;lIri Ca ~cri -or: rii t re p:1jJa Bencd id a 1 V I-!ca \'cni\i "din orin' pilrte ,I 11I111ii :;;i ara(;'l prinwjdia penlru Biserica RoJ1I::III>-CiJioh'ii (;1 ilCe;;li ncofiti sii 'ilU cada pradii erC'licilor adid , orloeb:~i lor SO) .. Nlilnero~i misionaricatolici din Italia. Germania, Boelllia':~i mai Inai care, Po!oni~ cllnosLu(i, III' tirzill, a, predicat ,'. . principele calolice.

'inn'purii sii vin;i in prinllli ('.,Ie dlugi!r1l1 Ire ;nlii 972-991, in Ungaria pin;1 'Gheza

Ungaria. IDinlre misionarii gl'rrna'ni WOl[gi1l1g' de Einsiedeln din 0va'bia,

Episcop de !~a(jsbonil SilU Reg~nsburg, la 972, dnrl ;1 fosl nUlllil Episcop HI).' sustin;i[oilrea Or(odoxi('i in in iI doua ciisiilorie, CII aju!orul c,1Iolici\, Ilumilii

,\Imind 5,lrollil. i~i Iuii de solie.

Ung:1ria, diploma(ici sora

gNlIlalh',

tin;ir;!

prill('i,lJesii

Adclaida.

pfindpel.ui

(=

palon iWcczysla\V (950-992), 0 Ill;He sus(iniitoare a calolicismul~,i; in- V:ngar:a. Bruno de Querfnrt ('r la 9 marlie 1009), un misi~nar, 'ciltolic,b ungmi. peccncgi ;;i prusicni, nc prczinlii 'pc rluce!c Gheza ca pc ,un barbal 1ip:,i! de voin!i!' ru lolul in s(;i,pillireil tinerei principcse Gitolice polone. Adalbcrti cpiscopi Pragcnsis ct l11arlyris, C. '23, In IUCfilre:J Sil, Vila Sandi Bruno cipesci
80,

n~ rel;1Icazii 1\rlclairla,

cii 1\dillherl a fost lrimis

de

Prilga,

0 ruda
aeelea fa

Illai

i'ndepar!alii d~ceal

a ,prill'ungu-

i'n zilcle

!narele

Pil!;'rilllls Lallrae."lIsis. De converRione HungarOl'Um, III 'EndUe.her, HCr. Hlln~, Monum, Arp" pp,I:J1-13:J, Vezi la Alh, Gomhos, t. III, p, 1977; ~j' altc etli~ii. CHal ~i de N, IOl'ga, Tstoria Hom!ni1or, vol. III, p. 12, n. 3. ',\> ' : ' 81. Vczi Vita s. Wolfgangi episcopi Ralisbonensis (972-994), auctol:e Qthlonr; Frisingensi. la PCI'I1., Monllmenla Gcrmanlac I1lstorica, ,Scriptores . t.~. V, 'po G:"r: I sq,; cd, Alh. Gombos, l. III, ,pp. 2627-2628, Vezi 'Ii 1n Migno, PoL.;, t. CXLV,::, cot. ;;D5-122. I.'; A1nann, in lucrarpa: l~. An1:1nll et AUgu~te Dumas,'~Op cit.; l. ,0, ... J1, :J78: O. S1,el,"I.\', art. Ungarn, 1. KiJ'chengcschichte, in Lcxllwn .'fllr,. Theolo!;-;" IItlJ Kirch", zehnler Band, Frcihlll'g im Breisgau, 1935, col. 384..

,--...-------.-.46

- ~ --.-.

'1~~;~H~-~~~~~' . '.:~. !"r '~-. :

,-:',

Diaeon Asistcmt 1. RAMUREANU

INCEPUTUL CRE1;)TINAHII UNGURILOR IN CREDINTA

ORTODOXJ\.

.17

rilor (ducclc Gdsa), ba mai IllUlt. ,Ia sotia acesluia, care tinea in minii tot regalul, ~i cele ce eruu ale b~rbutului Ie conducea ea jnsa~i ad UngrorulI! scniorell! magnulI! (Geisam ducern), immo ad uxorem ejus, quae totum regnum manu tenuit, virum et quae crant viri ,ipsa regcbat S~). Sub i'nfluen(a <3uloritarei sale so(ii din a doua casatorie, Adclaid<1, pri,neipele Ghez<1 ineepu din 973 sa negocieze eu imparatul roman-gerJl1<1n alto I cel Marc' ~i sii-i propunii 0 pace dur<3bil~. In acest seop cl lrilllisc in 9730 solie de 12 pcrsoane 1<3adunurca de 1<3 Quedlinburg, in Germania, unde se <1fla :jmpariltul. eu prilejul sarbalorii Pa~lclui, la care vcnira :;;i ducii de I30('lI!iil ~i Polonia, prccum ~i solii Illarelui. principe laropolk al Kievului (972-9S0). Ungurii rcu~ira s~ i'ncheie cu gcrlllanii 0 alianta prin Cilre, intre illlele. ei se oblig<1u s~ 1<15eliberi pc misionarii catolici sa predice in Ungari<1. i<1r regcle ung<1r sa Ie acorde ocrolire 83). Imparatul Olio I llIuri in curind, I.i 7 l11ai ciaI' politica 5a de il11pikare eu ungurii ~i atr<3gerea lor in sfora interesclor germane fu continualii de alto al II-lea. succ('soru] s~u. Ca raspuns la solia lui Gheza din 973, alto al .II-lea lrimise in Ungaria pc Episcopul sau I3mno de Verden ~i scrise ~i lui Pilgri,1ll de Passau sa sprijinc pc rc;prezent<3ntul sau 8,1). Pilgrim (Piligrin), Episcop de Passau (971-991), scaun pe care predccesorul sau Adalber! (94G-971 )incercase s~-Iconsidere drept mo~tenitorul vcchii biserici de Lauriacum (Lorch) din epoca romana, de accea el se mai numc~le :;;i Pilgrim de Lauriacum, a venit in Ungaria in 973 C11 numero~i misionari germalfli. Pentru a inlatura, insa. concuren(a lui Wolfg<1ng r1e ~v<1hi<1, inainte de a plcca in Ung<1ria, Pilgrim il rcchema pe acest<1 ]a Passau, ~i. din decembrie 972, il numi cpiscop dc Ratisbona '%). Succesele mision<1re ale lui Pilgrim de Passau prinlre unguri au fast mari. Intr-o scrisoare adresat5 papii I3enedict al VI-lea. cI insu~i ne informcaza cii <1cre:;;tinat :Jproape cinci mii de unguri de ambe\c 'sexe dinlre fa!1liliile Iflobile, care au imbrati~at credilJl(a catolicii-ut ex eisdcm nobilioribus Ungaris utriusque sexus catholic:J fide imb11tos, atquc s:Jcro ,Iavraco ahlutos circitcr quinque milli<1 Christo lucr<1'1"entur 86). Dupa 984, 'insa. ung11rii~-an Sll'parilt din nou Cll germ<1nii. incH misionarii germani fura alungati din Ungaria. L<1 indeJTIlllul Adclaidci, dupii plccarea !ui Pilgrim de Pilssau, Gheza chem!! in Ullgaria pc Episcopnl Adalbert '(Jc Pragil (9S3-997).numit maio inai1nte Voilcch, ceh de originii. cu totul devotat Germaniei ~i l3isericii Catolice, 0 ruda mai indep!!rtatii a Adc]:Jidei, Dupa' sfatu] lui Adalherl de Praga ~i al Adelaidei, Ghezil ~i toat~ familia sa illlbrati~~ cre~linism11J de rit latin. intre a'llii 984989. Dupa izvoare]e catolice, Adalbcrt de Pr:Jga arfi' botezat in 9S5 pe fiuI

,.,r.

Illi Gheza. Wajk (Voicu), c.1re primi numelc de ~ldan, ,(Istvan), ill. virsla malnra ~7). Sc cre(lc, ins~, dupa c~rcclilri mai noi, d'$t~Jan primise de mai inai,nlcholeznl in (/'edinta orlodox~ a Hasaritului::'mam<l sa oriodoxii, ~i s-a numit $tcfan, ;'dup'a"'nulTlel~ Sarolta fiind 0 principcsJ prilTlului marlir <II Biscricii O~t~doxe. In cawl acesta, ~~if~~p~a~lci<1l~ eel Sfinl ar fi fosl bolezal de bplscopul Adalbert de Praga, ,JaT-,dupa ,1I1!1 de Bruno de (,)nerfurl sau de vreun 'pr<'ol catolic din' suitilTIui. Pilgriu. de Passau .aparc ca 0 niiscoeire <1clericilor latini de mai t(rz,iu de ,1I111t 1100. Din 9S(j. inccpu Adalbert de Praga ~i colaboralorii.sai',sa bol(,zl~ masa ce;1 marc <1 poporului magl1iar. lVlisionarii cehi eva'n'gJ1c;\izara iH

"

"U

'.

~:.c1\:.".

nlarc

rl1(1SUfil

n,1Z;lfl,L ..

~ ..

:. ;~tf':!~~ii,-:'-t ..

on,

:0..-.

La jmlcmnunle 1111AdaJbert 'de Praga ~I ale prInClpcs~l:;;~delalcl;l, Ghez<1 inc('pu sa conslruiascii 0 minaslire lil Pannonhalma;}l.\nga Gyor (Raah) in cinslea Sf. Marlin, pentru cillugariibenectictini:;;y~ni(i de 1:1 Monte Cassino din Il;1Iia, in frunlea ciireia puse pc Anastasic,. venit de b miniistirca I3rcynon de lingii Pr;1!;a, carc ajunse suh ~lefa!1 "cd "Sfint, 111' 100G, 'i\rl1iepiscop catolic de Slrigonium, in mma Arhiepisc(j1?ulu! .Domil1ic. Un al doilca colaborator al Sf. Adalberl de Praga. Astrik- (Ascricus), fund,! miniislrirea din Pccsvarad ~i ajunse ~i el sub $tcfan'c'cl.~fint, jn 1009, I\rhicpiscop de Calocsa (Kolocsa) 8S) .. ' .,'. Ung-ari<1 se <3f15 pc linia de in!ilnire a. civilizatid rOlTIano:gerin;lI1c cu civilizatia gTeco-slavii din Orient. Pc pamintul ei, inceplil.1 din' acest timp, 0 Jupt.! apriga de inliielate 1ntre' ccle doua principale ramur'ji'cre~tin': rivale, intrc cre~linisl11ul orlodox al Riisarit'ului $i crqtinisimjl!!romaoJlocatolic al Apusului. Dqi nu mai a~ea s'fHijinul cilpetcniei 'politicc'a .s(;Ilului, Ortodoxia s-a putut totu~i m~ntine in Ungaria multa::;v~emc' chiar dup,! schisma cea mare din 16 iulie 1054. lntrc cauzcle' accstci 'mentincri, trcbuie avut in vedere ~i fapluJ cii romano'catolici~muJ din vcacurilc precedentc schismci cclei mari iIlU se prezenla CII sislcmul sat!' atillal 'de dO~l11e ~i canOilne, care S-<1U adaugat d~-alungul veacurilor; $i I-au direJ'enpat atil de milit de I3iseric<1 mama ecumenica. I'n faza na~terii schismci celei mari. cI er:J i,nd in fa$a, cu Illull mai putin deosebit de Ortodoxic. dedi in timpul de dupil ivirea ,prolcst<1ntisl11ului, incH nu e dc. mirare'dacii ceIe doua rituri. latin ~i orlodox, au putut convietui multil "vi-erne pc teritoriul Ungarici, dup~ ne~tin<1rea lJ1ngurilor. 87. Vezi Vita s. Stephani regL~ primi (It a.postoli Ungaromm malor auctor!? nnonymo, I. 5, IlL AJb. Gombos, t. III. p. 2598: Adalhcrt de Praga:;~. b'otezat pe ~tefan. Vczi ~i la Migne, .p. t. CXLVI, col. 1211 C. Vezi lucrarca' lui' Albin JC; Gomh,,!!. Saint Etienne dans I'historiographic eurO<p~cnnc du moyen1.Age;:(Etude ,~Ur I'Europe Centro,Orientale dh;g~es par E. Luklnieh, lIT. 12), Extrait de Arehivum Europae Cenllo-Orientalis. t. IV, 1(38), fase. 1-3. Budapest,: 1938,! Edith\. Canl. Justinian Sel'edi, la luerart'a Szcnt Istvan I{inilgy, de mai.multi ::intori, 3 vol., BUdapest, 1938, nou1\ inaeecsibil"'; n. lIoman, Konig Stephan I., Brcslau, 1941; Emile Horn, Le ehris~ial1isme cn Hongrie. (Science et religIon. Etudes .pour Ie, tempa present), Paris fllri\ an. Ne-a lipsit luerarea lui Em, 110m Saint Etic.nne "rol 'apostoliquc de Hongrie (CoIl. Les Sainls~). "1 '" /;'., . , . : , 88. Vita s. StephanI regis primi et apo:;toll Ungaro rum maior' aueto~e aJ1~-. nymo, cap. 6, cd. Alb. Gombos, t. III, p. 2599. VHa s. Stephani regis priml et apostoli Ungarorum, auetore Hartwieo. 4.9, ed. Alb. Gombos t. ITI, p. 2583-258.6 ,\'e.zi ~I ,~.; ... En(lcllchcr. Rer. Hung. Monnm. Anp., I, p. 171; cd M. Flori anus, Hist. Hng.' fontes domestic!. t. I, p. 42 Viata St:intulul 9tefan de Hartwkk a foot reprotlusi\' din' Acta . Sanetorum, l. I. p. 562, In Migne, P. L., t. CLI, eol. 1207-1234; E. Amann, In op_, ci\.. t. 7. p. 378.379. Val. HI;man., Magyar Tortenet, t. I, BudapeSta;"1941. .. ;., P:'. I.: .. ;,' 171-184; 185.201.
------, I.:;. t. , ,

l{~

. t,

82. Vezl ed. Pcrtz, Monum. Germ. Hist., 'Serlptores, t. IV, p. 607; La Mb. Gombo!!. op. cil.. t. III. p. 2297. 83. E. Csu<l:W. Die Gcsehiehte der Ung-arn, p. 97; AUJ;'ustill Fliche. op. cit., p .. 207. Pentru solia rusa vezl: I,amhcrti Annales. 63" In' Monum. Germ. HisL: Sorlptores, t. III. Cr. N. tic Baumg-arlcl1, Saint V1adimir 'et la conversion de la Russie, In OrientalJa Christiana, t. XXVII, 1 (1932), nr. 79 lulio-augusto, p. 48. n. 5. 84. Monum. Genn. Hist" 'DLplomaLa, t. T, p. 586, n. 434. Cf. Em. Ama.nn, In op. cit., t.. 7:, p. 377, n. 2. 85. Em. Amann, In op. cil., t. 7. p. 378. B:il. H6man. Magyar Tort~net, t. T, pp. 171184. 86. J'ilg-riJ1llfi Laurnccnsis. De eonversione Hungarorum, laEn<llicher, Rcv Hung. Monum. Arp., p. 132; Vezi aile cditii la Alb. Gomhos, t. III. p. 1977

..,

,~ ,/
,,1..

, ".ij'"'1i':$,~'?~i!~!1"

4.3

Diaeon A.'Iistcnt 1. RAMUREANU

, ','~~ii[~;i~mH:'~{,
INCEPUTUL Cf{E~TINARII UNGURILOR IN CREDINrAIT;6,R:I:RDOXA
t :~p~j' ~ . (Crim~ea), ([Keril in US9 dc Vladimir de la bizilntini, iar<i1?d9.LJa :Ia I<,i\,\, in 9al, ramaser,1 liira rezull,iI, ru~ii dorind sa diminiJ or!qdD:~i,!J2). 7. Problema diiruirii ullci coroane ~i a titlului de reg~ :aposlolio , de dtrt papa Silvestru al II-lea reg-clui ~tcfan eel Sfint al l)ngar,icl. ---:<S" (:rcde ci1 imparalul rOimno-german Olto al III-lea ar fi, of~rit'lu,\~~t~Xa.rlJcel S,ri,nt al Ungarie!, df0pt r~compcnsiJ pcnlt'~1 lali.nizarea;.ir~pJ~\a.~t~i1!il~~aflel, eoroana d~ rege, scotllldu-I astfcl de sub Influcn\a' bIZarlbn,\~:~I~~aill sfcra crc~tinislllului rasaritean no). ":":i:~'/" ...... ,. :".. Nu tali islorieii, Il1sil ,sint de acord eu aceaslii parcre. ~DupaAradi p\', dilllpolriv;i, Illull limjJ s-a nezul e;i regcle Slefan eel Sf:lnt arfi" primi! in !002 dela papa Silveslru al II-lea (g9a-1003), numit,i,nai,ntc, :d~;: :ljungc papii Gerbert de i\urillac, mai j'nlii Arhiepiscop de :Reini.s, , apo;:' d,: [~av('na, pr:l1lul pap!1 francez pe scallllul papal, 0 bula solemn,a: prin~Gar,' papa i-ar fi ofcrit 0 coroana dc aUf, precum ~i litlul de rcg(apostol.~ci>, imprclln~ ell privilegii exn'.J1(ion;i1e de jllrisdictie biserk:casca ,in ,Unga.r.ia, Privikgiilc date lui $lcf,1I1 de p:lpa Silv~stru al II-lea,sinLcu1noscut<in isloria U,ngariei $i a Biser;cii Maghiare subllllinele de:{dus.patr~l1a~. "

" ;-;\~ .:>!~t,';.-,.,.

Legilturilc Ungar;ei eu Gerr1l<1I1iu se inlarira ~i prin ciisillori<J lui germanii, ~tcfa,n, fiul lui Gheza ~i al Suroltei, cu G:sel<J, 0 principes;i fiiea prin6pclui Henric al II-lea de !Javuria, incileialiiin 095. eu incuviin(area impilratului romano-german,' Otto al ~II-Iea (983-1002). Stefan ,.. el Sfint (997-1038), urmiillCl tatiJlui sau Gheza la twnul Ungariei, a fost e 'sprijinit in tot timpul vie(ii sale din punet de vedere politic ~i reJigios de , . Germania ~i de 'papalita.te. Dc accca el se ariltiJ foarlc binevoitor pentrll raspindirea crqtinisrnului de rit lalin in regalul silu. In tirnpul sill1. a predicut i,n Ungaria, intre unii 1004-100G, Bruno de I\uerfurl, capelanul 'impiiratului alto al III-lea, hirolonit in 1004 la Magdeburg ca i\rI1il'piscop al neamurilor, care ,1 ploeat In misiune dup;\ hirotonic mai intii ill Ungaria, apoi, trecind pe la Vladimir al I\icvlllui, nwrse la peeencgii ~i IIngurii negri, in lowrile de origini! ale ungurilor, ~i $i-aincoronal 'via\a ca martir la 9 rnartie 1009, in misiune la prusieni SU). Impilr;dul rolllanognm;1'n alto ;1\ II[-Iea,' fiul Illi Olto al IIle;1 $i al principesei hizanli,ne Theophano, nepoala impiiralului hiza,ntin loall ;11 [[-lea Tzimiskes (969-976), vi sind sii rdad imperiul roman universal di;l treClIt,'I1U mai dorea s~ fac~ din Biserica Ungariei, Ci1 tatiil sau, in limpul lui Pilgrim, 0 sufragana a Episcopioi de Salzburg:lO) sau Passau, ci 0 Biserica autonomii maghiarii sub jurisdictia directi! apapii. Dupa tradi(ia isloricii, $tdan eel Sfint a infiin(at in Ungaria duu;i arhiepiscopii, una in anul 1001, la Gran (Slrigonium-Esztcrgom), pc 011' nilre, pusii mai intii sub CDndlJcC'rea i\rhiepiscopului :Dominic, iar dill [006 sub conducerea Arhiepiscopului i\nastasie, iar a doua la Coloesa, .sub conducerea lui Aslrik, ~i alte opl"opiscopii ~i cinei abatii (miniistiri) 111ari de rit latin. 'El 'perrnisc chiar din timpul sau siJ se latinizeze episco piile ~i miniislirile ortodoxe, Inlocuindu-se episcopii ~i monahii ortod()c~i cu'monahi JatiniD1). Prin orientarea ducelui Gheza sprc imperiul romanogerman din Apus ~i prin inlocuirea ortodoxismului in timpul regclui ~tdan eel Sfint 'CII ca tolicismul. s-a pus temclia unui slat catolic maghiar, sustinut j1ukrnie de Sfintul Seau.n a,poslolic de la Roma. Cit de m3rc dcvenise zelul misionar al rcgclui ~tefan eel Sfinl al Ungariei pentru Biserica Romanosiii sii insoteasd, imCatolica 0 arati! ~i faptul cil cl Irimise delegatii preun;] cu ~,dclegatii regclui Boemici -, ambasada trimisii de papa Silveslru al TIlea in anul 1000 la marei<' cneaz Vladimir Sviatoslavici :11 Kievului (978-1015), cu s<:opul de a-I intoaree pc acesla de la legiHurilc sale religioase eu grecii. Oar ~i aeeastii impuniltoare solie a papii SilvestrlJ al II-lea ea ~i ecle doua solii lrimise mai inaintl' de papa loan al XV-lea (985-996) lui Vladimir, prima in <Inul 990 I;] Cherso,n in T;lurirla 89. t; Amann. ,In 01'. cit" t. 7, ,pl'. :179.380. Bibliog-rafie mal recent1\. despre Bruno de Querfurt la: J. Ostrowski, in Diet. d'hist" et, de., geogr. eeel., t, X, 1938, co!. 961. care ne-a Jipsit. 90, E, Amann, In 01" cit" t. 7, 1', :178. CII.Theophano 1111 cste filea imprlratnlui bizantill Rom:lnos al II-lea (959-96:1) cum a,f.irm1\.. unil islorici eu renume, ci nepoala lui loan al' II-]'ea TzlmlsJ{cs, ne arata p. E. Schmmm, Kaiser, J3asilcus und Papst in del' Zci-t del' Ottonean ,in Hist. ZeHsehr, 129 (1924L p. 121 "q, Clt. dupa G, Ostro. gorsl,y. Geschiehtc dea byzantinisehcn Stnates, MUnchen 1940, p. 209, n. 2, 91. O. S7'(,I{cl~.art. eit., eol. 383, Vezi ~i Veress, -art. Ungarn, In Die Reli_ gion in Gcschichte und G~genwart>, zweite Auf!., Fiinften Band, TUbin-gen, 1931, col 1351-1358, E. Amann, op, ciL, t. 7, p, 379. '

I,

(US,).

:,~'.J"!~"'~"

-'.',~

Problema {{coroanci de aur $i a tilluilli d~ rege apostolic of~hlt;Ii 11-le;1 rege,lui $tcfa,n e una din ecle mal. difidl~ ~i de papa Silvcstru cOlltrovcrsale. din istoriografia maghiara. , ,.',." :,)1 CcrccliJrile islor;l'c ale ullor savanti maghiari, romini ~i german,ii'(.cli bun;i rcputatie ~liill\ific;i, au ariitat, insii, cii ,nu exista nic\ 0 dovada ;docUlllenlar;! acccplabilii pcntru ofcrirea unci coroane dc ia~r" ~egTilli $tcfan eel Sfint al Ungariei de dtre Papa Silvestru al IIdeq,~i'~u'L?U! deoarece pretinsa'; bula ~:a'"pJ(pci mai pu\in ;1 tillulili de rcge apostolic, Silvestru al II-lea nu esk de cil ({un ialsiiicat lInic in felu! sauf,dat'9ril:i druja sa ,creat milul ({sacrci coroane a regelui ~k:!an, eel Sfint 'ai, Ungarici !I.I). ,,:
r ",.,

:~!'1

[stodcul Illaghiar bnos ]\ar;lc50nyi. fosl Episcop rol'nano-calolic'! de Ora(ka Marc, rCCllllOa$ic impreullfl C!J altii falsificalu[ ~i ercd~ di: acesla era menit sii serveasd Illter~sele episeopatului ungaro-eatolic dinlreanii 1620-[644. Dupii p;lrerea sa. falsifiealul soar datora lui,' loan ,J'qrijk6 ,t\\arnavici (niiscut la [580 la TralJ sau in Sebenico ~ideccdat,J;{Vieha;in 1637), candidat la postlll de Episcop romano-eatolic al BosniCl;:in':;:~re fuscsc Inumit de imp;ira(ul A~?(riei ,a~tepla doar rccunoa~terca papl\.
------

Ferdinand

a[ II-lea ':(!6!,~:1?3Z);j ~i , , '" ,:;.:;E

.. ' '.({i';

92, B. Grc!w\', La culture de I" Russie de Kiev, M03COU, 1IJ47p.:,48;"tN:JDe 'naumg-art~n, Saint Vladimir et la conversion de la Russie. In Orient~iia/ChriBf!a:na, vol. X,'I(VII, 1, nr. 79, lulio.Augusto, Roma, 1932, PI'. 87 'il 100, :,- '. '>,::':~::in, ' 9:1, Aug. Flichc, op. cit" t. II, 228, La fel erede Albert Brackmann,- Kaiser Otto III und die staatliehe Ungestaltung Polen3 und Ungarns. Berli~/::~93~... Id~m, Zur Entslehung des ungarisehen Staates. (Aus den Abhandlungep.,: der,:,pr~~si,sehen Al{ademie del' Wi1;sensehaftcn), 13erlin, 1940. Cf. 1. LIII'',\,;.. ,:~ftuj:';tsa.9rel coroane ~I problema transilvan1\., In Stuc1ii, eonferin~e >;<i, eomunie1\.rl":istorlcc, vol. Ill. Sibiu, 1911, p. 311. " .,.:~,,,;;;;';',~\2:';!I~ 94. Vezi studiul: A ,Sylvester bulia. a maga nemeben aparatJanul';aJi6'hi'mi' ,silvany (=: Bula papei Silvestru esle un falsificat unie ,In felul srnIj,'ilIi'- SiAi1:dOl{ (= Veacurlic), 1901, p, 905. Cil. dupa I. Lupa." Mitul sacrei coro:iho{~i'pr;;bic;na
"P,

""""'"""'.

'" "p. "'.

p '"

'~~~~I~

: . t"

'""!W!~1!i!t>')''1~?; . 'f_~'ill;rJ'nfJ?~~'.""~ .-t\

.... <-

';"~;~1j1~T' .
50 .

Diacon Asislenl 1. HAMUREANU

INCEPUTUL CRE:;;TINARII UNGURILOR IN CREDINTA

ORTODuXA

51

.Ioan Tomko Marnavici ar fi plJz1l1uit acest fnlsificat, dupa loan Karacsollyi, in anul 1635, pentru a face pc pnpa sa cOllfirme l1umire<1 S<1 C<1Episcop catolic <11Bosniei U5). Cit privqite titlul de (m::ge apostolic, acesl<1 dakaza nUlllai de 1<1 jumatiIteil a dOU<1a secolului al XVlII-leil, din timpul Milriei Theresia (1741-1780), care, fiind iJlllIllai regill,j" a Ungariei, il1'cerca sa-~i riclice iJutoritatea prin i'ntensificarea cullului religios illchillat primului rege <1\ acestei (iiri ~i prill illtemeiere<1 ordinului ~tcfan eel Sfint, i,H eu <1jutorul doclrinei mislice a sacrei eoroane i:;;i Intellleia .prcten\iile sale asupr<1 GuIi(iei ~i Dallllutiei. Niei chi<1r pupu Clement <11Xlll-ic<J (1758-17G9), care a fost illduplec<1t de imparateusa Mariu Theresia sa-i incllviintezc ci :;;i suecesorilor ei, C;1 lI'n nou privi1cgiu, titlul de reg<.~ apostolic, Il-a vail sa admiUi vreo justificare istoridi a <1cestui<1, socotind <1rgumentele din trecut lipsite de putere convingiito<1re %). S-a cercdi1 t de <1se1l1enea origina ~i form<1 coroi1nei S<1GC' illsa:;;i. Pc!re Revai, unul din paznieii <1cestei corO<1ne a obscrvat eel din!ii (IG59) ca inscrip(iile iJcestei coroane de <1ur sint grecqti, i<1r nu l<1tinqli, ~i reu:;;i sa descifrcze, dupa cum crede<1 el. mllnde de Constantin us, ckspre ore s-a crewt eii ar fj Const<1:Jltin cel 1'\'\are (306-337), Dupa tr<1ditic, imparatul Constantin cel Marc i1r fi diiruit papei Silvestru I (314-335) 0 coroana, i<1r urma~ul sau din secoluI al X-lea, Sill/cslru i11 II-Iei1 (9991003) ar fi lrimis coroana aeeasla la anul 1000 sau 1002 rcgelui ~tC'fan cel Sfint al Ungariei Do). Oar aceasla este 0 ,prcsupuncrc lipsit3 de arice ,icI11ei aeccptabil. Cel mult, ar putea fi vorb<1, dad nUI11ele de Constantinus ar fi fost eel adeviJrat pc coroana, de Imp;!ra!ii bizalntini di.n sccolul <11XI-lea care poarta numelc de (Constantin ca: Const<1nti'n <11VIII-1ca (1025-1028), Constantin al IX-ic<J Monol11achos (1042-1055) sau Constan(in al X-1ci1 Ducas (1059-1067) .. Dupa 1790, adica dupa moartc<1 lui Josif <11II-lei1 (1780-1790), care luase eoroana sacr;! la ViCina, aceasla a fost aclusa inapoi la Budapesti1 :;;i expusa vC'derii publicc. Acum, s-a cercetat diill nou cu (oata a(enti<1 ~i s-a constatat sigur d, c1eparte de a fi 0 coroana I<1lina, p<1rtea ei princi0 formena 0 construetie in slil bizanp<1la ~i anume partea ci inferioara tin cuicoane ca aceea <1Pan(oera(orului (IC XC), a Arhanghelilor Mihail :;;i Gavriil, a Sfin(ilor Gheorghe, Dimitrie, Cosma ~i Di1I11I<1ln, <1impa~i ratului ~izan.lin Mihi1il al VI-k<1 Ducas Parapinakes (1071-1078), XcjJ 1tlato~ ~a(nAEU~ <Pw[1cdwv b tlouY.. ~i al so\ici sale Nbria. 0 alta inscrip\ic greeeasd am'inte~tc clesprc rEw6ltCa~ m(jtQ~ y,paA'r,~ TODpy,{ar,; -, prin care, desigur, trebuie sa Intdegem pe regele Gheza I . (Geza=1074-1077), druia Mihail al VI-lea Du'cas ii c1aruisc aceasta co95. I. I\:'tr:icsonyi, Vi1"gbolondito Tomk" Ianos (= loan Tomok", cro.re a prostit lumea), in Sz"zadok (= Veacurile)', 1913; Idem. Ki koholla a Szylvcszlerbullat?, ,(= Cine a pHizmuil bula lui Silveslru?), In (~Sz',zadok. 1908. I,1cm, Szt. Islvan Kir:ily oklevelei a Szylveszler bulla- Diplomatil<ai lanulm,"ny (= DiplomeJe reg-clui :;;tefan cel Sfint 1/i bula Papei Silvcslru.. Sludiu eJi.plomn,ticL Budapest, 1891. Cil. dup1L I. Lllpa~, Milul s;lcrei corO;lnc~ 'ii problema lran.~Bvanil. in op. cil., pp. 295-297, 301. Vezi 1/i E. Amann, in op. eil., l. 7, p. 379, n. 3: Tclle queUe, 130 buUe esl ccrtai'I1emenl un faux, qui ne remonterait guere qu'au XVII.e 'siecle. 96 I. Lnpa~, Mitul saerei eoro;lnc 1/iproblema lransnvana, in op. cil., p. 298. 97, I. L\ipa~, ibidem, p. 2'99.

roana ca cxpresiune a unei Icgaturi mai strinse a regcluiung~.~i;fata de ruda sa impcriala din Bizant !I~).;".i:;d:r " . Sc :;;tie ea rcgele Ung'ariei Gheza I era dsatoril cu~,9.! p~incipl'S;l biz<1l1til1J numilii Synadona, fiic<1 lui ThcQdulos Symdcllos:LdinYBizaJlj, veri~oara illlpiiratului N\ihail al VI-lea Dueas Parapinake.s.,X$jr!1epo,lt:1 succesorlllui .silu, illlparatul Nichifor al II-Ie<1 Botaniatc.s. (17.8.:1081), de la care avu un fiu CH'seut 1<1Constantinopol, Almus sau All11~syy). Ini1intea lui Mih<1il al VI-Iei1 Ducas, ajun$esc In Ungaria;'.intre 2nd 1042-!050. a:;;<1numita coroana a lui ConstiJntin al IX-lea!!~!1~hon1ahlll (1042-1055). Acc<1s(a coroana a fost giJsita pc teritoriuL!ung~.d~j;,?e pastrcaza asUizi 1<1 MlIzcllI Na\ional N\aghiar ,din Budapesta:~oo);'3i:;. Tril11ilerea eoroanelor de regi de ca(re imparatii bizantini,;:su(<;e~0rii legilimi <1i imperiului rOIll<1n din trecut :;;i uncle inrudiri. uIterioare ale lI1embrilor familiilor impcri<11e din Bizi1n( cu regii Ungariei au coptribllit C<1Ungaria sa fie i1tri1Sa pentru mul! (imp in sfer<1 politid a' Bizantullli. Daruire<1 coro<1lnelor de regi consfintea nu nUll1ai rudcnia, ciayeri: pcntru vremC<1 de atunci ~i un marc sens politic. Ele au fost diiruitede)~izanjji1i regilor ul1guri tocmai pentru <1atra;4c Ungaria ~i a 0 seoat~d.inysfe.ra de i,nfluen(a a s.fintlllui imperiu romano-german, care urmarea' 4c, a.s.cmellca rcf<1cere<1 il11periului roman universal din trecut, in dctriI11DntuL,.jmpc~ 'I:~;;:\~:): ". riului de rasarit. '. Hegelc Gheza I al Ungariei i1 fost incoron<1t in <1nul 1075 'cu :coroana trimisa de imparatlll Mihail a1 VI-Ie<1 Dukas, impodobita cu icoane, omament<1(ii ~i inscriptii gr0ec~ti, C<1re a format apoi parlea princippl~ a. sa_______ . ,-il

':.:..:.-'

. 98: I. Lllp,,-~. Mitul sacrei eoro",ne 1/i problema lraI13ilvani!., in" op ell., p. \ 300. 0)'. i\loravcsB<. A magyar szent Jwron", a fiJolf,gial t';s tOrtt';neli kula1ilSOI{ megvu,igltasftban (= Sfinta coroanrt ung",rrt ill lumina cel'cet1\Jrilir fiJologicc ~l 1Btorlce), in Emlt';ld{onyv Szenl Islv;\J1 Kinl.1y hal:ilan"l( kilencszazadiI<,. ~vfordul6jaD ( =Carlc comemoralivi!. la a noua sula aniversare a regclui :;;lcfan cel S~nl); III, Budapest, 1938. pp. 423-472, 24 fig., pc care 0 ciliirn dupa Gy. MOTawsil<, Bulletin hongrois, in Byzanlion, t. XIV. Z. (1939), p. 495. Moravesik)c de p1\rere ci\ parlea superioarrt a Sfintei COro;lne~ e a1ia zisacoroana a Sfintului :;;tcfari, Jar parlea inferioari't e 0 comana bizanlini't. Cele doua parti ale Sfint!)! corO:U1C nu fosl unile sub regele Bela al III-lea (1172-1196). care a .fost orescut in Bizant 'Vezi ~i stueJiul aceluia~i <J.lIfnravcsi!<. Die gricchischen Inschriften del'. ungarischen hciJig-t:'nKrone, in Jimba ungar~., in Egyctemes Philologiai KozlOny (= Revisl1!.de filologie). clasica ~i mortemi'!, 59 (1935). pp. 113-157, pe care 0 citam dup.i!.reeenzia lui I~. Darl{(', in Byzanlinische ZeilschrHt. 35 B.. (1935), pp. 469-471,"Aceel\9iidee o susiine ,Jul. l\Ioravcsil< ~i in sludiul: The halY Crown of Hung-wry' ,in The Hungarian Quarlerly, t. IV (1938), PP. 656-667, pe care 0 cit1\.m dupi!.';reeenzia din ByzanUnische ZCilschrifl, Bd. 39, 1 (1939), p. 263. PiiJreri asemanMoarc.cu eele cxprimate de J. Moravcsik au 1/i urmalorii: E. Varjll, A Szenl Korona (=',Sfinta Coroanll), In ArchCologiai E,.lesito (= Bulclin de Arheologie), 39 (1920-1922) pp: 56-70, care crede crt partea superioarrt a Sfintei coroane~ maghiare c' :ide~lidl cu eOToana pc care papa SBveslru al II-lea a lrimis-o reg-elui :;;tefan! cehSfint; Jar parlea inferioara esle 0 coroana bizanlini!. lrimisa dClmpikatul Mihai.!.al .VI-lea DUKAS (1071-1078). La eoncluzii asemilnliloare ajunge 1/1 O. FALKE;' a , Szent Korona (= Sfinta Coroani!.), in ArcMologiai ErlesiLO. 43 (1929), PP.;125-133; 358 362. Vezi informaiii dcspre sludiiIe aCC3lora la .T. MoravcsiI{, Bulletin' hongrois, in . , Byzanlion, t. VI, 2 (1931). PP. 700-701. ' ;' I 99. Gyula i\[oravcsil<, Byzanlinoturcica, I: Die byzantinJschen 'Quellen der Gcsehlchle der TUrkvolker. p. 59.... ,' 100. Ibidem, p. 59. Vezi 'Ii ,JllleS l\Ioravcsil<. Les relations entre la' Hongl'ie ct Byzance a }'~po'lue des croisades. (Communication faite ... au VI-c eongres\inlcr; national des Sciences historiques a Varsovie, aoo.l 1933), in Revue) dcs.'Etudc8 hongroises), t. VIII-IX, (1933), nouvelle st';ric, nr. 3-4, Juil1el-Dt';cembr<i,.1ti;W~ ,

'~lt~;, ..
.~ "':'.'f2id' . '" .t ~,;.~l.

.1~+~<.

:.~~~~?{ju~~k~~~0~ .

Fr0~~~lr
INCEPUTUL CRE9TINARLI UNGURILOR IN CREDINTA ORTOD9XA.
52

53.:

Diacon Asistcnt 1. RAMUREANU

..

i'+:"'!;',>;',

eoroan~ maghi<He, In limp ce rivalul s5u, rcge:e Solomon (1063cu un ,;'n lIIai inainle inehinase Ungaria imparalului romano-german, inlrind in raporluri de v<Jsalilale ea el. Poale loemai in v\'derea accslui scop a lrim:s imparalul bizanlin Mihail al VI-lea Dueas 0 coroan5 regclui .Ghela I, spre a impicdica inchinarea lolala a Ungariei sub suzeranilatca polilic5 a irnpariJ(ilor sfinlului imp~riu rom:1no-german10I). Leg-a0 am~n;'n\arc eu supu>nerea totalii ;1 Iura eu lume<J germana eonsliluia . UngiJri~i. Cre~linismul de ril :1pusean ina inta spre Europa Ccnlr;ll;i odaliJ cu domilB(ia gumaniL A~a dar, in lumina eerceliirilor islorice serioase, regele ~td:1n eel Sfint <11 Ungariei n-a primil din parlea .p<Jpei Silveslru al II-ka, cum s-a Qrczul multiJ vreme dupa lradi(i<J isloriografic5 m<Jghi<Jr5 calolicizulnta, ,nici 0 bulil solemniJ, prin care papa, i-ar fi oie-ril 0 coroana de aur,> ~i lillul de re~c apostolic. Nimeni, insi\. 1111 poalc pune la i.ndoialii faplul isloric real d, in limpu! regdui ~lcfan cd Sfinl, ae(iunca de calolieizare a Ungariei a filcul mari progrese. Ungurii au primit ere:;;tinismul mai illtii de la' l3iserica Oriodoxii :;;i nllmai 1n . urma au imbrilti~at ere:;;linismul de rit apuscan, trecind sub jllrisrlieti<J l3isericii Romano-Caloliee. Cu loale c5 regelc ~tcfan eel Sfint s-a oricntat in politica sa spre illlp;]ra!ii Sfj'ntului. imperiu romano'german, fiincl sprijinil ill opera de Gilolicizare a Ungariei de ,papa de la Roma, de ierarhii catoliei germ;lIli, (chi ::;i poloni, el <J ariilat tolu:;;i lolcran(il :;;i penlru Cl'ed:ncio:;;ii ungllri de rit rJsadean din regallli Ungarici. Se aflau din timplll conv(.'rlirii ungllrilor la ere:;;linisill ~i min5stiri grcee~li adicii orlodoxe ,pc pamintul Ungariei ca ,1':\'ca a Sfi'!1lei Fcc;oarc Maria di'n Wespremviilgy, pentru calugari\e, :;;i mili5stirea de cilll1giiri a Sfintului loan Boleziilorul din eelalea N\orisenei, care au conlribuit in mare miisura la raspindirea ero:;;linismului orlodox printre unguri. In secolul a! XI-lea, 1l'1Imarui minaslirilor ortodoxe hl Ungaria a cresud, cu [oak "ij informa(iile arheologice ~i istorice nu ne-au pastr<Jl decil numclc altar trei sau palru minasliri orlodoxe 102), in af<Jra de cele douii aminlile mai SllS. Primele bi'serici ~i caledrale rielicate de :;;ldan eel Sfi'nl pe terilorilll Ungariei iura conslruile in slil bizanlin, NlImero:;;i arhilec(i :;;i me:;;leri bi~ zanti,ni .. u lucralln 4 timpul sau in Ungaria 103). Rhona primului rcge al Ungariei pentru conslruirea de loca:;;uri siin(.c s-a inlins plna dcparte in afara grani(elor (iirii. Aslfel, $lcfan cel Siilll conslrui 0 miniistire la Icrusalirn - monachorum coenobium -, pe eMe a 'inzeslral-o' eu lo~uiinte ~i vii, prntru pelerinii unguri; Ia Constanbnopol, in eelalea imparateas.ca, zidi 0 casa de oaspe!i, careia Imparatul biz;lnlin ii dilrui 0 irumoasil biserica, pe care regele ~lcfan 0 -inzeslra eu loate cell' nffcsare; la Roma, pusc regele ~tcfan eel Sfinl sa se eonslrui<Jscii 0 minilslire de dilugari,pcntru a scrvi pclerinilor ullguri care doreau sii vilileze
1074),

erei

IllormilllC'!e Sf. Aposloli Pdru :;;i Pavel 104). Acesl fapt nu trebuieis5.-lic" sllrprind,l, deo;!f('(e l3iserica Oceidonlala IlU sc separasc de Bis.Cri~aJOrieh-. lalii. i\iJia de la 16 iulie 1054, s-a pelreclll aces! dureros evenim~nt

,
2. Martllrii

... ;~;:}~Vftif~: ,: ,."

patrllnderii crc~tilli_s!r!tillli :pr1o-

filologice

pentru

dovedirea

r
r
k

I
1
I,

I
~

"':'

101.. I. Lup"'i, Mitul sacreicoroane> 17iproblema transilvana, in op. cit., p. 301. 102. Franz Dolgcr, Ungam in dar byza,ntinischen Reichspolitik, (Ostmitteleuropaische Bibliothek, hrsg, van E. Lukinisch, nr. 42). Budapest, 1!J42, p. 16, caro citeaza pe B. ndman, Geschichte des ungarischen Mittelalters, Band. I, Berlin, 1!J'1O, Beziehungen in der zweiten Hiilfto p. 160; f<~. Darl,o, Blzantinisch.ungarische des 13 Jahrhundarts, WeimaJr, 11)33, 'P, 11 sq. 103. Or, l\IOr:\\'csil,. Byzantinoturcica, t. I, p. 59.

<lox la lIllgllri. - Pl~tcrnica jnr!~rire 3 Orlodoxiei <Jsup~a.u.ng,iW~r.ti~aiil1lea dumlliel regellil ,~lcian eel SIII1I, se 'poate eons!<Jla ~l prll1:ullel.e.,marturii filoloO"iee. NUllleroase euviiflle de origina orlodox5 sau eU';'seh;(cre~lin b .;,f~'1 ortodox, care ne ara(ii difer;te praclici cre:;;line orlodoxc, au~,p.~\:r.1flls jJ~ limb;1 mar;l1iarii, fie de la popula!ia slavo-romana orlodoxa:~,'p~~1s:carc s-au a~ezat in cimpia Panoniei, fie de la rominii orlodec:;;: cu' care,'au;veni( in Icg~ll;rii 1lC'l11ijlociUi,fie de 13 popoarele \"ec;ne ortodoxe, ,ca':s.Jrpii;"bul.', garii, mor:Jvii :;;i ru:;;ii, ~tim d mora vii prill1iserii eu trci c\e-c.e,pii,.'maj.; Inainic de ,nilvalirea ungurilor in cill1pia Panonie;, cre~tinismuI:: rasaiiteaii'.':" Dinlre cuvintc\c magi1i;:re irnprumulale de la rorninii oriodoc~i,.:cu~' nO:l:;;kll1 IIrIlliltoarelc: Pog-any pelltri'!. pa~ini, olt;ir pcnt.ru:\altar;, :',,:;:>~ i',<, SZCIlI pCll,lru sfinl; Szomuab> pClltru SirnbaliJ, s a. l\lte euvinte ere~tiifle ortodoxe 3U palm!1s in limba ma~ghi<J'rLprin mijlocirc<J slavci vechi. l\slfel Kercszt Crucc ,~i Kcreszteny. !<Cre:;;linI',. angyal inger, pe e:lre ~i slavii I-au inwrtlmutat din grcce~le; ;~yccscrnye: vecernic; rnilc.szt,\wn(rll Ilo!illilca de gra(ic:.>, h<Jr, crire a:'devcnit in limba maghiarii actu;lla Gmalasz(,,; Cuvintele pap prcot,. $i lJani~ "fri1k, de un'de rOll1inc$le avell1 l3ari\(ia, ..',)\" ...; Tol de la slavii ortocl()i::;;i au illlprul11utal Utngurii: Vizkcreszt',,Bobo;> lcna, formal d:ln slavol1ul vadocrcst=ap5 bolczatii, pe careo"s~rb<lii.: ('u slujba lunga a siin\irii mari :l ape:, dupil rinduiala l3isericii .orlodoxe; Kcrcsztelni a boteza ~i Kcreszlcl6 bolez. Oupa forma slavona'.avcm ~i ill rorninC':;;lc'terl1lellul crislclnija, vasul de botezal copiii; Tol"de la slavii orlodoc~i si'nl ~i cuvinlcle fcsziilet cruce, crueih>;;szaralldo~ pelcrin,,; szolozsrna psalllJ; Koma eumatru, precull1 :;;i mimcle zilelor saplilminii ca szereda rniercuri:>, csiit6rijk job>, penick vineri105) . .;.Din .perioad;l i1ileepulului rre:;;tillarii lor, au paslrat ungur\i pina .tlrziq :;;i chiar :j-i azi, uncle praclki :;;i obiceiuri ale l3isericii Rasarilen~, impru'T l11utatc de \<J rominii ~i ~Iavii ortodoc~i. Aslfe! sinl numirile i lunilor an'il~ lui: ianuaric e lilumita 130ldogasszony hava luna Prea FcricitCi Fccioare>~ ~i aminle:;;lc de limpul d:1d l3iserica Ortodoxil serba Soborul Maid Dom;. nului a dou;] zi de Craciun, sau de dal:na Biser:cii Orlodoxc vechi, ca~e serba in liua de 6 ianuar;c Epifania !\ri1tarea Oomnului;':.februarie'e hava nllmila b6jtel6 hava, luna in,lintea postului mare,,; r,larlie, b5jtmas luna intrarii i,n Post; <1prilie, Szt. Gyorgy hava llIl1a SfointuIui GheOrghe; iunie Szt. Ivan hava Iulla Sfintului loan; septembri~, ."Szt.:)IHha,ly 101. Hartvici e,p,scop; vita S. Stephani regis, VII, H, cd. ~I:, Florianu:s, ~I, PI" 4!J-50, cd. 9t. Endlicher, Rerum Hungaricarum Monumenta Arpadiima.; p,;17.7; ed. Alb. Gombos, t. III, p. 2601; Migne. P.L., t. CXLVI, col. 1220, AB.' . ',-~':' 105. St. ;\Iete'i, Istoria Bisericii 'ii a vic~ii Ireligioase a 1"omlnilor'dln:'.Trim~J-: vania ~i Ungarja, ed. lI.a, t. I, p. 33. Pro Oil. Coto~mall, Din trecutut. Banatu1u~; TimL'i0ara 1034 p. 56. J. I\anicMnl, A magyar nemzet honalapita.sa. (=~Iri.temclerea stat~lui n;agh.iar), Oradea, 1925,pp. 22.2,'0, declara ca majorit..itea 'cuvlnteI9i: slave din IImba maghiari\. slnt de origina mOTava. B. 116man, Magyar",Tortellct (= Istorill MaghiarA), I, Budapesta, lOn, p. 170, admite cuvlnte ,;imprumutatr din ciuel Jimbi slave: rusa., sJava buJgarA, ceho-sJovaca, croata ~. mai,ales .... iD d
,f

-{~,

-~

1,

t,.

P='""'''=':i;ii;~~~,~~i'

i~,;
54'

Diacon

iUlislenl

r. RAMUREANU
. ~ "", '~'-',71'" ....

hava, luna SfilntuJui tului Andrei IOu).

Mihai;

dccembrie,

Szent

Andras

hava

luna

Sfin-

Popularital~a Sfintului loan Boleziitorul la unguri e 0 influc-n\ii a Biserieii Ortodoxe, caoi romano-eatolieii au eiiutal s5-1 inlocuiasd eu Sf. losif, logodnicul Sfintci Fecioare. Spre a face deoscbire inlre Sfintul loan din ianuarie ~i Sintionul di'll iunie, ungur,ii numeau pc ac~sta din urma: Viragos impodobit cu flori, eel cu flori, imprumulind de la romlni ~i obiceiul pagin de a arullca flori gal bene pesle casa, sinzicne in ziua de 24 iunic, 'cind 13iseriea Orlodoxii sarbatorqle Na~terea Sflnlului loan 13oleziilorui 10i). ~i Sfinlul Dumilru era popular ]a vcchii maghiari crc~lin,i in timp cc, in rilul cre~lin apusean a<:esl Sflnl al 13isericii Orientale IIU e popular. In cinslea lui, vechii unguri au Inchi,nal 0 bisericii in ora~ul Szegcd (Segh<:din) 108). Obiceiul colindclar I-au imprumulal ungurii de la romilli. Inlr-o dicta data dc regele ~lcfan cc\ Sfinl se vorbe~le de cele palru posluri ale 13iscricii Rasiir,ilene, care crau luluror cunoscule IOU). I-lolariri]e runui shnod (inul la Szabolcs I'n allul 1092, ill limpul regelui Ungariei Ladislau ce] Sfinl (l077-1095), ne arata, prin lcgea 31, c5 ungurii iJU pastral pina lirziu uncle daline ale 13isericii Orlodoxe cu privire la poslul cel marc. Aslfel, ei nu incepeau poslul marc dupa obiceiu! 13iserieii Apusene in Nliercurea Cenu~ie Hamvazo Szerda - <:i dupa rilul rasarilean. Sinodul luii aceasla masurii provoeiJl de pradiea u,nor zidari calolici veni\i din !talia, care nu ,posleau odala cu ungurii, drora Ii se ordonii CiJ in viilor sa inceapa poslul marc odal5 cu ungurii, dupa priJdiciJ rilului rasarilean 110). Mul(i dintre preotii calolici unguri erau in secolul X ~i XI ds~lori\i, urmind pradica 13isorieii Orienlale, care ingadllie c3siiloriiJ prco(ilor ~i diaconilor de mil'. Chronicon pictum Vindobonense, in cap. LV, ne rela!caza cii ducelc LiJdislau, inlr-o lupla cu cumanii care s-a dal 1n lirnpul rerrelui Solomon (1063-1074), !iingii munlclc Kyrieleis, dup~ 10iJli1 proba-~ bililaleiJ i,n regiunea 13ihorului, dupi1 ce a iJlungat peclIlllani, a viiwl CiJ unul dinlrc pagini ducea pc spalele ealului sau 0 fala ungllroaic3, foarto frul11oasa. Socolind ducelc ca aceea e fiiea Episcopuilli de Oradia - puliJns illall1 esse filiam episcopi Waradicnsis - s-a Illal dupa CUl11an ~i omorind,~,I, a eliberal-o. 'De~i in urmiis-a dovedil cii acea fala iIlll era fiiea Eprscopu111i, aceaslii inleresanlii informa\ie ne ariJla ca Episcopul caloJic de Oradea fusese inainlc de hirolonia sa 1n Arhiereu preol casatoril, avind familie ~i copii 111).
106, St.. J\Iet,e'], Istoria Biserlcii "II a vietil religioase a rominiior din Transn. 'Ii Ungaria, p. 32. 107. Informa~ia ne.a, fosl datt. de PiiJrintele Prof. 1?t. Lup~a din Sibiu. 108. JIiador Sztripsz1<y, Jegyzctek a gtJrog Kultura arpadkori nyomairc.1 (No. Ute despre urmele culturii grecc'Iti in epoca Arpazilor), Budapesb, 1013, PI'. 28-20. Informa~ia ne-a fost pus1\. ,la dispozitie de Pl' Prof. 1?t. Lup~a, 100. ~t, i\lete'], Isloria Biscricii "Ii a vietii religioase a rominilor din Tran. silvania 'Ii Ungaria, p. 32. 110. ~l. J\letc.~, ibidem; ~t. LUI'';-'t. Calo1icismul ili rominii din Ardcal 111 Ungaria pina. la anul 1556, p. 20. ~t. LUI'~a, lsloria bisericeasca a rominilor Biho,'cni, Oradea; 1935, p. 11. , 111. Chronicon l'jctum Vlndobonense, LV, cd. Popa-Lisseanu, p. 56-57 vania

Celibalul preo(ilor a fosl inlrodus de derul ciJlolic unguL',ab.ia din' 5ecolul al Xlllea. Sinodul di,n Szabolcs, \inul in 1092, permisc','.casaloria primii a prcoti1or, numai provizoriu ~i din grape 112). , ';' ;,,+o'.~,;; " S.au paslral, de asemcnea, de la veShii unguri ortodoqi, :urme, d(r rugiiciunile unoI' sllljbe ale l3isericii Orlodoxc. Unul dincele 1!1~ivechi texle de limb;! maghiiJra C 0 tradueere din sec .. al XI-Iea'::a:, rugaciunii ortodoxc la Sfintirea ape!, piislrala in bibilolcca universitatii:;,din Zagreb 113),' ,:~ " ,'T ,;, " Faplul d regelc Colomam Carlurarul (1095-1116) pri,n ,Iegea 73, <:onsacril obiceiul orienlal privilor la Inmorminlari, e 0 dovada cii slujba inmorl11i'nliirii se fiicea la vcchii ungllri dupa ritul 13iscricii Orlodoxe 114). Dc allfcl, un alt vechi monument lilerar dc' limba maghiar~ c_un fragment din Rugaciunile ponlru mol'(i din serviciul de inmorm1ntarc al Biserieii Orlodoxe, friJgm(;nl cunoseul 1n minaslirea bonediclinilor,din,:Dcilld,' circa 1200. Fragl11enlul incepc prin cuvinlele: Latiatuk fcleim '--:-,:,Vcdcti, fratilor, ec sinlcl11. Sintcl11 pal111nt ~i eenu~a. Apoi fragmcntul;: ne yor7' be~le despre pa-cal, dcspre mila lui Uumnezeu ~i mijloeirea Sf1nlei Feeio~re ~i a Sfi'n\ilor. Nu exisla ni<:i 0 indoiiJlii cii acesl fragmenl aH,ost, compiIs: 1n piJrle clup5 rugaciunik serviciului de inmormlnliJre al Bisericii Odo':', doxc 115). Mull limp 1n urmit dupii ac!ivilalea Episeopului: Adalbert de. Praga impolriva rilului slavo-bizanlin pc leriloriul Ungariei,' la 1nceputul' sccolului al XI-lea, Siludiul limbii slavone era 1n floare la Vi~egrad - fa1110SUl11 sludiul11 linguae sclavonieae vigcbal l1G). ': Via\iJ Sfinlei Ludmilla (1'927), vaduva regelui 13orivoi' aI' Bocmiei' ( l' 925), in versiunea lalina, ne spu,ne ci1 scrviciul divin In limba slava, 'adica cullul cre~lin orlodox, s-a pilstral pi,nii In lirnpul ei in ,Ungaria~i in cele mai mulle regiuilli slave - usquc hodie in Ungaria d'itipluribus 51avononll11 regionibus obscrvatur 1Ii). Rilul orlodox era cunosclll plna l7i in Polonia calolid. La inceputul secolului al XI-lea, in 1027; 1ntr-un; text latin, giisim 0 mustral:e 'adresala regelui Poloniei, care I1U se multu-" mea numai cu r:lul lalin. ci adiiogase ~i pc cel grcc, 1n astrel dc'termeni: CUI11 in p~opria et in latina
112, I. I{ar:icsoIlY,

Deum dignl'

venerari

posses,

in .hoc, tibi non

(:::::Islorla ,

Magyarorsag

egyhr,zlortenete

Cobb vonr,.saiban'

~Isericii Maghi~re in? lriisalurile ei principale), Oradea, 1915, P. 21,riPt, a.p~:J:\ ~t. ~Iet('~. op, Clt.. p. ,,2, II, 1. ' -"" .'., ' 113. lliador Sl,trII'Sl.!<Y. 01'. cit" PI'. 2820, Informatia ne-a fost ,pusi'!. Ja dls,t '/:'~~:', ' pozi~le de Pl'. Prof, ilt, LUP'Ia. 114. Lewllt.c Z'wodst!,y. A Szenl Istvan, Szenl Lr,sz16 es -Kilman Iwrabell tfuvenyel< es z,sinali hat..'\rozatok forrr,sai FUggelelc A Torvenyek '.s:i:iiverge,j=;Co. lee~la de legi a Sf. 1?tefan, a Sf. Ladlslau si Coloman ~i Izvoarele' hotiiririlor sinodille. Anex1\.: Conspectul legilor). Budapest: 1004, apendice. Clt. 'dup(' ~t::I,;ul''7a, Catollclsmul ~i rominli din Airdeal ~i Ungaria plna. 1a anul 1556. p.55;,n.~3::'," : .:' 115. llindor Sztrips:r.I,)", op. cit., PI'. 51-66, Cilal 1/1 de PI': "Oh.'::Liliti, Epis. copla AraduJui. Schita. istorica. Arad. 1050, PI" 6.7, n. 3; Emlle 1I0ni;::r:;.; chrislia. nlsme en Hongrie. (Science el religion. Etude pour Ie lemps prCseu\.H,~arls" saris . ,4"""""'/" dalc, p. 20, 116, ,/os. II. Lc<lit., Bulletin d'hisloi,re iSlave. I. Le.s origines .(occidentale de I'ancienne lilterature Kievicnne, in Odentalia Christiana, vol, Xxxn'~(1933), 'nr. ~!), Octobrl-Decembrl, 1', 183. ':~J';:ti;"!;" 117, Vezi Viata Sfintei Llldmill:1.. in Fontes rerum BOhemicarum,i;t:n .. Pnl<"n. 1871, PI'. 144-145: redaelare latina 9i 10l-198. A:Ili). viata in I.'Ja.t~/a,\Sflnt.c; Ludmilla ~l Sf. Veneeslas, ]a PI'. 199_227, Cf. E. Amann, in op. clt., ',t: ,7,~p,,,,381-38:<, Passlo III. S. Ludmillae Bohemiae .Jos. II. Lcdit, ibidem, p. 183 .. ducissae, In cd, Alb. Gomb03,: "

ir\ji;<;~~' :

t: .'III

,'p., 1!)62;

.,j,~li~11\;:';

."!-"'",i?~\~l}t:i:~
_________________ . ' : ,i .

56

Diacon

Asistent

1. RAMUREANU

INCEPUTUI, ai pulea sii Ie sau in lill1ba pc eea grt'ilcii. J)in Illerarile

CHE~TINARII .k islorie aSllpra

U!\'GUHILOR popornJni

IN

CREDINT

A, ORTOI:?PX~" ~57,' :'. " .,'

salis, graecum slIper<1ddere l11aluisli Ynchi'ni eu vrednicri~ lui DUlllnczeu lalini!, er~zind cii nu-Ii cslc dcajuns, l(rilul gr~c).

ad:d: D~~i in limba ta proprie ai prcferal sii adilugi

lIH) ,

1111/;,'11' pot COlIsllIta: so

.. Din milrturiilc is!oricc ariitalc, se vede intr-adcvar eii crcdin(a ortn doxii a Riisaritului a pii!rllns pukrnie la vcchii lIngmi, la inceputurik er{'~tinijrii lor, ~i. acesl ad~var 'nu mai poatc fi conlesta! de nki U',l istoric, oridl ar vrea istoriografia ll1C1ghiarii e<liolicizantil sa dovcdeasd contrariul Cll oriee pre!. Estc incon(estabil cii in (il11pul regelui ~(ef;]n eel Sfint, Ung<lri<l intrii definitiv in sfcra cre~tinisrnului de rit apusea1n, dar crq;tin:s!11Ii1 orlodox s-a l11en\inut pe piirn:n(ul Ungarie:, nll !1tnilai in (impul dornniei lid, ci ~i mlllle seeole in url11a, in eillda luturor rnaslJrilor de prigonirc Illak de pu' lerea de S(a( impolr:v<l orlodo<:~ilor, la inslig<l(iik ~i' indelllillll1'ik [Ii:;> rieii RomanoCatul:ce .. , Dc hra(i~al apreciezc allfel, dinlrc ,popoarcle catolice vecine eu eredin(il orlodoxii, ungurii au fosl ~i .sint putcreCl, !aria ~i valoarea Ortodoxici. popoarelc eei mili care :JU 1m in lI1iisurii sii

t.

8. 1';dolla . SayolIs, Histoire gcnerale des HongJrois. Scconde edltioll revisce 1 par ,\. ~ayolis et ,I. DolcIICU, Budapest-Paris, 1!J00. ' V. l;;u~clI CSlHlay, Die Gc_~chichtc dcr Unbarn, Zweite vermehrtc, Aufl., ?bcr. sctzt van M. Darvai. I. Band. Bcrlin, l8D9, .... ,. 10. A. Bomallo\'s1.1<y' Die Gcschichte Ungarna. (Bibliothek del' WeItgeschichte!. MUnchen.Leipzig, 19Z4 .... ,' n. Frall~ois Jo:d<hard, Histoi'rc de la lIonHgrie (BLb!iothequc hongroilSc!. Paris, 1932; in I. clIglezlt, London, 1V31 ... 12. H,lIinl ""II1:In CS GYlila S1.e1dii, Magyar Tortenct Itlto~ia': mil. bhiar1\.), t. I; /t:llin!. Ui,man, Osttirtcncl-'forzsszcrvezct, kercszteny Idr:'dystlg Ip. , .' 1,;.<... " ceputuriIc. Organlza\ia de trib, .rcgalitatca maghiarilJ. .Budapest, 1941, ' 'I ., 13. G,\'. Ntmelh. A I-Ion[oglal.\ magyars:"b Idalakul{l.sa Forma~il1nea popornlui maghiar Inainte de oCllparea tcritoriului sau!. Buda'pest. 1930:' I;;.',. H. E. ;lIcl~lIsl.. Gcschichtc des IIngarischen Volkstums von dcI' Landnahme'.bie, '" ,.:i":~~.':"';" ..:. zum Ausgang des IIlitlclaJlers. Buda,pcst, 1940. 15. H. U'iI1Utn, Ceschichle des IIngarisohcn j\'[;ttf!laltcrs, I. Von dc:n KII.e.iJteri:;,~. Zcit bls zum Ende dc.~ xn. Jahrhllndcrts. Berlin, 1910. 'J, ,.,;. :',::. 1G. U. I{os,',ry, A history of Hungary, Clevcland.Ncw.Yorl{ ," ,I;: I" t 19-11 " '!' "if,

!;

(=

(=

Nu ne indoim cii studiul de f<l!iJ va <l(r;lge ;I(ell!i;l lIlul(ora clintr<: oamenii de ntlturii u1nguri, <:are au avul sau lIlai ail inca ullele prcjudc cali f<l\iJ dc Orlodoxie, ~ii V\1 ajuta sa priveascii in alt5 luminii incepu(u rile cre~linar.ii 5tr51ll0~ilor lor, plcdnduse eu respect ill fata rncllloriei aeelorCl care au illlbriili~al Sfint<l crcdit1(iI orlodoxii a I<asaritului, 1,t1ceraind prilll studiul nostru sa ;lduccrn lumina intr-o problema ali! de eontroversati! ea problema pa(runderii crc5tinismului orlodox la unguri, aducem i'n acela~i (imp un pios ornagiu vcchiIor credincio$i ung-uri, care au primi! eu bueuric sa fie ~nembrii Sfinlci ~i marii Biserici Orlodoxc a Riisiiritului. BIBLIOGRAFIE SUMARA:
.. - .,

1 . Jill, J\Ioravcsil<. BUlletin hongwis (192Z1!J31), In BY7~~ntion. t, VI. 2 (1!J31), pp. 657-702; pentru anti 1!J31-1938, In' Byzantion, L. XlV, 2 (1!J39), pp. 459-496 .. 2. G)'lIll ;\Iora\'csik, ByzantL,c studies in Hungary, 193!J.1945, In Byzantino. slavicfl. t. !J (i'948) , pp. 37!J.3!J2. Izvoarele bizantine 3. Gy. i'lIor:l\'csil<, A mag-yal' tortenet bizanci forrfl.sai ale istoriei maghiare), In A Magyar Tfutenettudom:'my I{ezil<onyve ManualuJ izvoareloT istorice maghiare), sub conducerea lul n. Human, t. I, fasc, 6. Budapest, 1!J34. Un rczumat a! 1ucrilrii Ia dat Gy. Moravesil<1n art.: Les sources byzantincs de l'histolre hongrolS(), In Byzantion, t. IX. 2 (1034), pp, 663.673. 4. 'Mathia" G)'oni, Les Etudes byzantines, en Hongrie pcndant Ia guerre (1030. 1(45), In Etudcs Byzantines, t. V (BueurC-'/U, 1!J47) , pp. 240.255. 5. Domol(O,; l{os"lJ', Bevezetes a magyar tor.tenclem fornisaiha es irodal. maba, I (= Introducere m izvoarcle ~i litoratura istoriei maghiare), Budapcst 1951. . 6. C, A. JlL"1.C.-u1,ney. tudies S on U1e earliest hunga~ian historical sources. '(Etudes auI' l'Europe CenLro-Orientale diTigeC3 par E. Lultinich, nr. 18), Buda. pest, 1938.

"

..

(=

t=

t. ~~.!r I.lIcniri ~i shulii sppcialc. Gcschlchtsschreiber yon 17. II. Schiinl'l>alllll. Die I{enntnis dcI' byz:lIltinlschen den ;iitcsten Gcschiehte del' Ungal'l1 VOl' del' IJandnahme (UngarL~che Bi~lIotheJt,. is). . Berlin.Leipzig. 1922 . . 13. ","LtJ':1.s Gy,:ni, Ullgarn und das Ungartumim Spiegel dol' byzantinischcn Qucllen. (In 1. maghiar1\., eu rczumat In I. german1\.). Budapcst, 1938; "~:'i' 19. ,Jello Darll<), .~;n'ljVo,ulrp,,,,,,t oXoEl, """it. ,ouc ~U1;;"'VtL'IOiJ, """it. 'au. 'pot'" "",I ,~v /(AWCl'lXp6vou', In lib 'Ko'(~, t. 5 (1!131), pp. 120.25; 195.198 (conferi?~il):;". 20. 1', Vony, Les rncines l1yzal1tines du chrislianisme hongrois, In :Nouvellc Revue de Hongrlc. t. 31 (1!J11), pp. !J9108 .. ,~ .' ,,:':' 21. Fram. Diilgpr, Uugarn in del' byzantlnischen RcichspoJitik (o'slmltt'eJeu. ropiiische Bihliothek, hrsg. yom E. Lul<inich. nr 42). Budapc.~t, 1942. Sonderdruck au,S dem Arch:vum Europae Cc.ntroOrientaJis, VIII (lV42J., Heft. 34. ".;:U.:~., 22. Gy. Morn\'csik, Byzantinoturcka: I. Die byzantinlschen QUCIle:n:;der'Ge' schichte del' Tlirkvolker, Budapest 1942. !.:;;,.;,:;r.;. ... 23. IIkm, Byzantinoturcica, 'II: Spraehreste del' TUrkvollLOr in .ci~r, ~'zantlb nlschen Quellen. Budapest, 1V43. ,::,. ':'::': . 21. Idem, Bizanc cs a magya::'s:'lg I3izan~ul ~i maglLiarimea). Budapest, 1V53. I3ihliografie la pp. 109.118 S,i se vad1i., de asemenea, studiile mar: multor Istorici maghiar publicate In: : ; "';, " 25. Em]ekl{(1nvy Szcnt Istvan !tira.ly hal3:l:'lnak kiJer,cszazadi-k" 6vforduIoCalte comemorativi'i. la it noua sut1i. aniversare a mor.~ii regelui 9tefan eel jan Stint). Budapest, 1938 .. '; ,;;.:.':jF

'f

(=

'D<ltoralll

tradll<:erea

titlurilor

studiilor

~i unor

pasagii

din'limba

ma

IDOli!, fost magistrand: la":ITiitighiara preotului reformat IIngur, ARPAD lutul Teologic din 13t1curc~ti, c5ruia ii exprirnam pc aeeasl5 eale' ccle.mai :y ".':::;'i' dlduroasc lllul\lImiri.

I U.t:':,:V;.
')1 h:i;it', ~:. j:.
" 'I~::!":r~'.;

7. Idem, Studies on the carly cocc~ie, nr. 21. Budapest, 1940. 118. Jos. II. Ledlt, ibidem,

hungarian

h.istorical

sourcC8,

III.

In

aceea~i

.\'n:,~r~r: .
\,:1 ;:'i ~Ji1:~; t~i~

p. 18~.

.,d~f~~~!~~X :. .

t)~~j~j!~;:ti;t