Dimitrie Gusti (1880 - 1955), adept initial al lui Fr.

Le Play, s-a desprins de orientarea acestuia realizand o scoala monografica proprie cunoscuta sub numele de Scoala monografica de la Bucuresti in care a perfectioant metodele folosite in Institutul Social Banat-Crisana. Disociindu-se de premisele metodologice ale lui Fr. Le Play care restrangea sfera demografiei la familiile din mediul industrial si restrangea analiza doar la viata economica oglindita in bugete, Dimitrie GUSTI a pus bazele monografiilor rurale ca unitati sociale complexe (Nerej, Vrancea, cea mai reprezentativa pentru satul de munte). Ulterior, cercetari monografice in mediul rural s-au realizat in SUA (1919 1930), Franta (1935), Germania (1927, o echipa de 12 studenti a intocmit monografia a 12 sate din valea Rinului). Valorificand achizitiile metodologice experimentate in mediul rural si rezultatele unei anchete desfasurate intre 1880 1890 in mediul rural american, sotii Lynd au realizat prima monografie a mediului urban cunoscuta sub numele de Middletown (orasel cu 36.000 locuitori, anul 1920). Punand accent pe aspectele ecologice si completand observatia cu teste, chestionare si interviuri, studiul monografica asupra acestei localitati urbane a fost reluat intre 1925-1935 ramanand o lucrare de referinta in domeniu. Cat priveste rolul observatiei in cercetarea empirica, Dimitrie Gusti s-a remarcat prin contributia sa la elaborarea regulilor observatiei sociologice militante. Astfel conform lui D.Gusti, in explorarea empirica a universului social, observatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1. sa fie sincera si obiectiva, inlaturand toate prejudecatile posibile; 2. sa fie exacta, cuprinzand toate detaliile in unitatea diversitatii lor; 3. sa fie verificata si controlata prin interventii experimentale; 4. sa fie colectiva, prin aportul specialitatilor din toate domeniile vietii sociale, pentru a asigura obiectivitatea, interdisciplinaritatea si corectitudinea datelor culese pe teren; 5. observatorul trebuie sa fie bine pregatit teoretic in ceea ce priveste criteriile de selectare a datelor; 6. sa fie intuitiva si comprehensiva pentru a putea patrunde in esenta fenomenelor sociale supuse investigatiei pe teren; 7. intrucat cercetarea sociologica nu se reduce la colectarea si repertorizarea datelor, observatia trebuie sa fie completata cu comparatia pentru a descoperi elementele ce pot conduce spre generalitati semnificative ale faptelor de viata culese din teren. Vointa sociala, ca motivare a existentei, relatiilor si proceselor unitatilor sociale, nu este o constructie arbitrara a spiritului. Ea poate fi oricand descoperita si precis caracterizata prin raportarea manifestarilor economice, spirituale, politice si juridice, la ansamblul cadrelor extrasociale: cosmologic si biologic, psihic si istoric, ceea ce constituie legea paralelismului sociologic. Un intreit paralelism: inauntrul cadrelor, un paralelism intre cadrele extrasociale: cosmologic si biologic, pe de o parte si cele sociale: psihic si istoric, pe de alta parte; apoi un paralelism in sanul manifestarilor, intre cele constitutive: economice si spirituale, si regulative-politice si juridice; in sfarsit, un paralelism intre ansamblul manifestarilor si ansamblul cadrelor. Paralelism inseamna ca toate aceste categorii nu formeaza raporturi de subordonare logica si nici nu pot fi reduse unele la altele, adica nu formeaza intre ele inlantuiri cauzale, ci numai conditii reciproce, existentiale; ele nu pot fi intelese decat in unitatea lor structurala, ca totalitati sui-generis.(15) Scoala monografica de la Bucuresti este apreciata ca etapa calitativ distincta si calitativ superioara in dezvoltarea metodei monografice. In intreaga sa existenta (1920 1948) s-a particularizat prin urmatoarele contributii: a) fundamentarea teoretica a cercetarilor concrete prin operationalizarea premiselor investigatiei de teren; b) integrarea unor tehnici noi de investigare in cadrele normative ale metodologiei monografice; c)

crearea unor modele mai simplificate pentru monografierea localitatilor rurale, urbane si a unor intreprinderi, conferind o arie mai larga de cuprindere metodologica a monografiei; d) pledoaria pentru trecerea de la descrierea si clasificarea rezultatelor, la explicatia sociologica a materialului documentar cules prin cercetarea de teren. Echidistant atat fata de orientarile rationalist-speculative, cat si fata de metodologia empirist-factorista, D.Gusti a ramas in istoria sociologiei prin precizarile facute in legatura cu raportul optim dintre teorie si practica intr-o cercetare sociologica militanta. Un cercetator de teren care e insuficient pregatit teoretic aduna la intamplare faptele nesemnificative alaturi de cele semnificative, ingramadind un material care este mai mult un balast pentru stiinta decat un ajutor pentru lamurirea problemelor ei fundamentale. Daca ar fi altfel, invatatorii si preotii care traiesc ani de zile in cuprinsul unui sat, ar reusi sa intocmeasca monografii satesti de o valoare mult mai mare decat cercetatorii stiintifici de specialitate(16). Respingand sociografia ca nesemnificativa pentru fondul problemelor sociale, Gusti s-a pronuntat transant trebuie sa se puna capat si asa-zisei sociologii de fotoliu sau cabinet prin coborarea din frumosul si confortabilul turn de fildes in plina realitate vie, frumoasa si aspra, si urmarirea pe teren a torentului vietii, precum si complexitatea cateodata tragica (15) Dimitrie Gusti: Pagini alese, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1965, p.117-118 (16) Dimitrie Gudti: Op. cit,, p. 124 a existentei pentru a-i descoperi coerenta interna si a-i prinde sensul si unitatea intima(17). O recunoscuta contributie la dezvoltarea sociologiei ca stiinta vizeaza aportul lui D.Gusti la realizarea primelor cercetari inter si multidisciplinare prin fundamentarea praxiologica a principiului imbinarii cercetarii cu actiune sociala militanta. Cine ar vedea si studia dosarele si fisele cuprinse in bogata noastra arhiva monografica ar intelege ca dosarul de observatie, a cunoasterii patrunzatoare si totale a vietii sociale romanesti, pe langa reinoirea viziunii sociale aduce indemnul de simpatie si de solidarizare cu tot ce se intampla si invata a ajuta. Observatorul clarvazator devine astfel cel mai miscat si devotat slujitor de mai bine, de ceea ce trebuie; de aceea cine intocmeste o monografie stiintifica, bunaoara a unui sat, scrie o carte de iubire si de neclintita incredere.(18) Prezentand lucrarile lui D.Gusti de la prima cercetare monografica (Goice Mare, Dolj, 1923) si pana la documentele celui de-al XIV-lea Congres international de Sociologie(19) prevazut pentru 1939, la Bucuresti, un exeget roman(20) sintetizeaza intraga doctrina si modelul de cercetare monografica a lui D.Gusti dupa cum urmeaza: (17) Dimitrie Gusti: Op. cit., p. 123 153; (18) Dimitrie Gusti: Op. cit., p. 156 157; (19) Serie A: Les unites sociales; Serie B: Les villages (2 vol.); Serie C: Les ville; Serie D: Les village et la ville; (20) Petru Cristea: Metoda monografica in cercetarea realitatii sociale, Bucuresti, 1986, p.15

SOCIOLOGIA =stiinta a realitatii sociale prezente (studiaza) REALITATEA SOCIALA PREZENTA (care va cuprinde) GENEZA obiective sau CADRELE Naturale: COSMIC= natura BIOLOGIC=viata Sociale PSIHIC=constiinta ISTORIC=timpul EXISTENTA ADMINISTRATIV-JURIDICE -unitatii - relatii - procese LEGEA PARALELISMULUI SOCIOLOGIC - vointa intre: - Cadre intre ele - Manifestari intre ele ESENTA VOINTA SOCIALA ACTUALITATEA =valori sau MANIFESTARILE Constitutive: ECONOMICE SPIRITUALE Regulative POLITICE

TENDINTE SI PERSPECTIVE DE EVOLUTIE

REALITATEA SOCIALA VIITOARE POLITICA ETICA

Sociologia, in conceptia lui D.Gusti, este o stiinta a realitatii sociale concrete si prezenta. Termenul generic de realitate sociala cuprinde o sinteza de unitati sociale care alcatuiesc atomii sociali. Cercetatorul social, realitatea sociala ii apare ca un complex de manifestari paralele acestor unitati sociale elementare. Aceste manifestari sunt conditionate in forma lor de cadre naturale sau sociale si sunt motivate de vointa sociala. Manifestarile sociale releva nivelul de civilizatie al colectivitatilor umane concret determinate spatial, geografic si social.

Raspandit pe arii foarte largi, in Europa, empirismul sociologic si-a gasit un nou centru de evolutie in mediul american ca urmare a declansarii razboiului mondial. Puse in serviciul armatei si al efortului de razboi, cercetarile sociologice americane si-au dezvoltat si perfectionat arsenalul metodic pus la punct in Europa, imbogatindu-l cu aportul tehnicilor moderne de calcul matematic si de prelucrare a datelor.
1. Text preluat din Stefan Buzarnescu, Istoria doctrinelor sociologice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995