Ee

APROBAT DIRECTOR GENERAL Dr. Ing. TROTEA TIBERU Nr.972/23.09.2010DDI 357/21.04.
2011
Complexul Energetic Rovinari

Documentaie de atribuire Instalaia de desulfurare umed a gazelor de ardere cu echipament comun pentru reactiv i produs final pentru BLOC ENERGETIC 4 Volumul II CAIET DE SARCINI
Complexul Energetic Rovinari Instalaie de desulfurare umed a gazelor de ardere Documentaie de atribuire - Caiet de sarcini
Bloc 4
SPECIFICAII TEHNICE Informaii generale Date i condiii de baz Necesitatea i oportunitatea. Obiectivul lucrrii Descrierea lucrrilor Cerine tehnice privind echipamentul i sistemele tehnologice alocate instalaiilor de desulfurare Considerente tehnice ce se vor avea n vedere la dimensionarea instalaiilor de desulfurare Garanii funcionale Teste i verificri. Recepia lucrrii Reglementri generale privind normele de sntate i securitate n munca Managementul calitii i de mediu Limita de responsabilitate a Executantului Programul de execuie Penaliti 10 11 12 13 7 8 9 6 1 2 3 4 5
2(142)
Bloc 4
Asigurri Furnizori i sub-contractani Obligaiile Beneficiarului
14 15 16
3(142)
Bloc 4
DENUMIREA LUCRRII : INSTALAIE DE DESULFURARE UMED A GAZELOR DE ARDERE CU ECHIPAMENT COMUN PENTRU REACTIV I PRODUS FINAL GRUP ENERGETIC 4. Autoritatea contractant: S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. Beneficiar: S.C.COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. Durata de execuie a lucrrii: - pentru blocul 4 - 18 luni ; - durata totala de ieire din funciune a grupului energetic necesar pentru conectarea IDG la acesta 28 zile lucrtoare; CAPITOLUL I 1 INFORMAII GENERALE Acest capitol prezint informaii generale despre Complexul Energetic Rovinari i infrastructura asociat acestuia. 1.1 Complexul Energetic Rovinari
Restructurarea sectorului energiei electrice din Romnia a avut ca rezultat divizarea fostei Termoelectrica n companii separate de producere a energiei electrice. Una dintre aceste companii, care a devenit S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. (CER), administreaz Termocentrala Rovinari i zcmintele de lignit adiacente din carierele Rovinari, Tismana i Pinoasa. Anul 2004 a constituit primul an de funcionare pentru Complexul Energetic Rovinari. Centrala Termoelectric Rovinari este o central de condensaie conceput ca o central de baz a Sistemului Energetic Naional si a fost realizat n dou etape: - etapa I cu o putere instalat de 400 MW, format din blocurile energetice nr. 1 si 2, puse n funciune n perioada 1972 1973; - etapa a II-a proiectat pentru a avea n final o putere instalat de 1320 MW, format din blocurile energetice nr. 3, 4, 5 si 6, puse n funciune n perioada 19761979. n prezent blocurile energetice nr. 1 si 2 nu mai sunt n funciune. Datorit poziiei strategice a complexului energetic, n mijlocul zcmintelor de lignit, i datorit faptului c CER deine respectivele zcminte, costurile producerii de electricitate sunt sczute n comparaie cu alte termocentrale din Romnia. 1.2 Autoritatea contractant . Infrastructura
Autoritatea contractant este S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., cu sediul n localitatea Rovinari , judeul Gorj, strada Energeticianului, nr.25, nregistrat la Oficiul Registrul Comerului nr.J18/256/01.04.2004, Cod nregistrare fiscal RO16302439, COD IBAN: RO10RNCB0149042102500001, deschis la BCR Tg-Jiu, telefon 0253/372556/ fax 0253/371922. Complexul Energetic Rovinari este situat n Romnia n vecintatea oraului Trgu Jiu. Oraul Trgu Jiu se afl la aproximativ 300 km la vest de Bucureti, capitala Romniei.
4(142)
Bloc 4
Se poate ajunge n ora i la complexul energetic cu maina sau cu trenul. Trgu Jiu se gsete la o distan de aproximativ 300 de km de aeroportul internaional din Bucureti. CAPITOLUL II 2. DATE I CONDIII DE BAZ 2.1 Generaliti Executantul lucrrii are obligaia de a se informa pe deplin de condiiile curente atmosferice, seismice, geofizice, geologice i climatice la Complexul Energetic Rovinari nainte de semnarea contractului, proiectrii, execuiei i pe perioada de asigurare a garaniei pentru lucrarea executat. Toate datele de mai jos au caracter informativ i nu atrag responsabilitatea autoritii contractante, Executantul fiind pe deplin responsabil de conformarea evaluarea costului sau, precum si a proiectrii i execuiei lucrrii cu standardele, normativele i legislaia n vigoare i rspund n faa Beneficiarului i autoritilor competente de respectarea acestora. 2.2 Conectarea la reeaua de electricitate. Termocentrala Rovinari este conectat la reeaua de electricitatea naional cu urmtoarele caracteristici: Tensiune Frecven Factor energetic 400 i 110 kV 50 Hz 0,95
Toate generatoarele blocurilor sunt conectate la sistemul de 400 kV prin transformatoare. Sincronizarea i conectarea la reea se face printr-un ntreruptor de 400 kV. Unitile sunt conectate n perechi prin linii de 400 kV la staia electric din apropiere de la Urecheti, adic, grupurile energetice 3 i 4 sunt conectate la o linie de transmisie si grupurile energetice 5 i 6 la alta. Alimentarea pentru pornirea unitilor i serviciilor comune se face prin patru linii electrice de 110 kV conectate la patru transformatoare 110/6. Alimentarea pentru serviciile interne la o unitate se face printr-un transformator 40/6 kV conectat la generator. Fiecare unitate este prevzut cu un generator local diesel pentru alimentare n caz de urgen. Pe lng conectrile la reeaua principal de 400 i 110 kV, exist alimentri la exploatrile miniere i la zonele de depozit a cenuii de la reeaua de distribuie local de 20 kV. 2.3 Condiii atmosferice. La proiectarea lucrrilor aferente vor fi folosite datele care corespund standardelor romneti i europene. Informativ se fac cunoscute urmtoarele date: Temperatura medie anual +10.2C Viteza vntului max. 30 m/s
5(142)
Bloc 4
Vnt predominant Temperatura Minim/ Maxim Zon de cutremur Temperaturi exterioare proiectate Vara +45C, 55% RH Vara Iarna -30C Iarna 2.4 Condiii seismice
N i N-E 30 / +45C E, grad 7(P100-1 2006, STAS11100/1-93) Temperaturi interioare proiectate +20 +35C +10 +20C (pentru zonele de lucru)
Conform Cod de proiectare seismic Prevederi de proiectare pentru cldiri indicativ P100-1/2006, amplasamentul centralelor termice este caracterizat din punct de vedere seismic de: - valoarea de vrf a acceleraiei terenului pentru proiectare ag=0,16g pentru cutremure avnd intervalul mediu de recurent IMR = 100 ani; - perioada de control (colt) a spectrului de rspuns Tc = 1,0 sec. Conform Cod de proiectare seismic Prevederi de proiectare pentru cldiri indicativ P100-1/2006 construciile aferente centralelor termoelectrice se ncadreaz n clasa I de important i expunere la cutremur. Conform hrii de macrozonare seismic, cuprins n normativul P1001/2006 amplasamentul se afl n zona E, caracterizat prin coeficientul ks = 0,12 i perioada de col Tc = 1 sec. 2.5 Caracteristicile geofizice ale zonei i amplasamentului n structura geologic a ntregii zone a Olteniei se individualizeaz n nord partea vestic a unitii structurale majore a avanfosei carpatice (Depresiunea Getic), i n sud Platforma Moesic reprezentat prin sectorul Valah. Plasndu-i limita intern n afara prii sudice a orogenului carpatic meridional, avanfosa i-a conturat evoluia n urma micrilor laramice i s-a definitivat n Pleistocen. Ea are aspectul unei fose cu regim de subsiden accentuat n care grosimea depozitelor cretacice i teriare este de aproape 10.000m. Pe ntreaga sa perioada de evoluie, cu unele mici oscilaii, bazinul getic a avut mrime aproape constant, iar n cuprinsul su au luat natere depozite n facies variabil de la marin neritic n Cretacicul superior i Paleogen, lagunar cu sare i gipsuri n Miocenul inferior, facies de ap slcie n Sarmaian pn la faciesul de ap dulce n Pliocen. n Cuaternarul inferior, Depresiunea Getic a fost complet colmatat i transformat n uscat. Sectorul Valah al Platformei Moesice nglobeaz n alctuirea sa geologic un etaj structural inferior numit soclu i unul superior reprezentat de cuvertura sedimentar. Soclul de tip cristalin meso i epimetamorfic este strpuns de roci magmatice (granie, granodiorite, diorite cuartifere i gabbrouri) n timp ce n cuvertura sedimentar se recunosc ciclurile Ordovician - Carbonifer mediu, Permian terminal - Triasic, Jurasic mediuCretacic i Badenian-Cuaternar. Incinta CTE Rovinari se desfoar paralel cu albia rului Jiu regularizat, nvecinndu-se la vest cu drumul naional DN 66 i n partea de Nord cu oraului Rovinari judeul Gorj. Racordul rutier la drumurile din incint se realizeaz din DN 66. Amplasarea incintei n teritoriu este prezentat n planul de ncadrare n teritoriu scara 1:5000, cod I-294.224.004-P0-001.
6(142)
Bloc 4
2.6 Caracterizarea geologic a amplasamentului. Cota terenului amenajat pe care se afl amplasate construciile aferente grupurilor energetice 3,4,5 i 6 din Termocentrala Rovinari este cuprins ntre 161,70 164,45m. Stratificaia terenului, ncepnd de la suprafa este constituit din: - un strat vegetal subire, urmat de un strat de argil nisipoas galben cenuiu cu puncte i zone feruginoase i intercalaii < 0,20m de nisip mediu argilos pn la adncimea de 5,80 7,50m; - un strat de nisip fin i mediu, galben ruginiu slab argilos, pn la adncimea de 7,00 8,70m; - un strat de nisip mediu i grosier (20 %), pietri mic i mare (50 %), bolovni (25 %) i bolovani ntre 7,00 14,00m; - marn vnt cenuie ntre 15,00 17,20m; - un strat de nisip fin marnos vnt cenuiu alternnd cu marne nisipoase i crbunoase pn la 28,50m. Din punct de vedere hidrogeologic, sa constatat prezena unei pnze de ap cantonat n stratul de pietri, nivelul acesteia fiind la cca. 3,20 4,50m adncime fa de cota terenului natural. Adncimea de nghe conform STAS 6054/77 este de 0,80m. 2.7 Caracteristicile climatice ale amplasamentului. Pentru amplasamentul prevzut, condiiile climatice sunt urmtoarele: - conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii vntului NP-082-04 valoarea caracteristic a presiunii de referin a vntului la 10m, mediat pe 10 min. cu 50 ani interval mediu de recuren este qr=0,5KPa (2% probabilitate anual de depire); - conform Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor CR-1-1-32005 valoarea caracteristic a ncrcrii din zpad pe sol pentru un interval mediu de recuren de 50 de ani este s(0,k)=2,00 KN/m2. 2.8 Clasificarea mediilor agresive. La proiectarea IDG se va lua in considerare o aciunea mediilor agresive atmosferice asupra construciilor din oel supraterane corespunztoare clasei C5-I n conformitate cu SR EN ISO 12944 si SR ISO 9223.
CAPITOLUL III 3. NECESITATEA I OPORTUNITATEA LUCRRII. OBIECTIVUL LUCRRII Una din condiiile principale pentru funcionarea blocurilor energetice avnd drept combustibil de baza lignitul, o reprezint ncadrarea acestora n condiiile impuse de Directiva 2001/80/EC cu privire la limitarea emisiilor n aer ale anumitor poluani provenii
7(142)
Bloc 4
din instalaiile mari de ardere i de Directiva D 2008/1/EC pentru prevenirea i controlul integrat al polurii si de noile cerinte ale Directivei 2010/75/EU privind emisiile industriale (Directiva IED) care va intra in vigoare din 2016. n conformitate cu HG nr. 440/2010 (transpunerea Directivei 2001/80/EC) instalaiile mari de ardere de tipul I cu puterea termic > 500 MWt trebuie s respecte urmtoarele valori limit de emisie (VLE) pentru bioxidul de sulf: - 400 mg/Nm3 atunci cnd se utilizeaz 100 % combustibil solid (lignit) - 400 mg/Nm3 n care se utilizeaz 100% combustibil lichid (pcur) - 35 mg/Nm3 atunci cnd se utilizeaz 100% combustibil gazos (gaz natural). n cazul instalaiilor mari de ardere care utilizeaz un amestec multicombustibil (amestec de combustibil) valoarea limit de emisie se pondereaz n funcie de participaia i de puterea termica a fiecrui tip de combustibil. Venind astfel in ntmpinarea cerinelor de mediu care au aparut prin Directiva 2010/75/EU privind emisiile industriale (Directiva IED), instalaia de desulfurare va trebui sa reduc concentraia de SO2 din gazele de ardere la urmtoarele valori: pn la valoarea de 200 mg/Nm3 atunci cnd combustibilul utilizat este 100 % lignit; pana la valoarea de 200 mg/Nm3 atunci cnd combustibilul utilizat este 100 % pcur; pana la valoarea de 35 mg/Nm3 atunci cnd combustibilul utilizat este 100 % gaze naturale; cu precizarea ca n condiiile n care se utilizeaz un amestec multicombustibil (amestec de combustibil) valoarea limit de emisie se pondereaz n funcie de participaia i de puterea termica a fiecrui tip de combustibil. Ex. Pentru un amestec de combustibili crbune-gaze naturale-pcura la care participaiile n funcie de coninutul energetic al fiecrui combustibil sunt 90% (lignit): 8%(gaz): 2% (pcura), valoarea limit de emisie ponderat este 186,8 mg/Nm3. Concentraiile de SO2 din aerul nconjurtor (imisii) trebuie sa respecte prevederile Ord. MAPPM 592/2002. Astfel principalul obiectiv al realizrii instalaiei de desulfurare pentru blocul 4 l constituie reducerea concentraiei de SOx din gazele de ardere la valori mai mici sau cel mult egal cu 200mg/Nm3 atunci cnd combustibilul utilizat este 100 % lignit, respectiv pn la valoarea limita de emisie ponderata calculat atunci cnd se utilizeaz amestec de combustibili crbune - gaze naturale - pcur lund n considerare participaiile n funcie de coninutul energetic al fiecrui combustibil. De asemenea, la proiectarea instalaiei se va ine seama c aceasta trebuie sa aib i un consum de materii prime (calcar, ap de proces), energie i cost al ntreinerii i funcionarii redus precum i o disponibilitate i fiabilitate ridicat.
CAPITOLUL IV 4. DESCIEREA LUCRRILOR. 4.1 Date generale.

8(142)
Bloc 4
Contractul de lucrri are semnificaia unui contract la cheie, executantul avnd obligaia furnizri unor instalaii de desulfurare umed a gazelor de ardere, deplin funcionale i integrate cu instalaiile termocentralei, precum i asigurarea unei perioade de garanie comercial i funcional de 2 ani i aceast afirmaie va prevala naintea oricror altora specifice. nainte de a depune oferta, Executantul este obligat s se informeze despre tot ce i este necesar pentru a ndeplini contractul i s stabileasc un pre ce va constitui preul ofertei care va fi ferm. Orice lips de informaie care necesit modificri ale ofertei (tehnice sau comerciale) ulterior depunerii ofertei nu se poate invoca de ctre Executant ca motiv de modificare al preului contractului i nu se poate pretinde Beneficiarului lucrrii costuri adiionale sau prelungiri de timp pentru acest motiv. Prin contract la cheie se va nelege faptul c, executantul este obligat s realizeze: Proiectarea unor instalaii de desulfurare umed a gazelor de ardere pentru blocul 4 care s realizeze obiectivul propus respectiv reducerea emisiilor de SOx din gazele de ardere la valori mai mici sau cel mult egal cu 200mg/Nm3 atunci cnd combustibilul utilizat este 100 % lignit, respectiv pn la valoarea limit de emisie ponderat calculat atunci cnd se utilizeaz amestec de combustibili crbune-gaze naturale-pcur lund n considerare participaiile n funcie de coninutul energetic al fiecrui combustibil. De asemenea la proiectarea instalaiei se va ine seama c aceast instalaie n afara obiectivului propus trebuie sa aib i un consum de materii prime (calcar, ap de proces, energie) i cost al ntreinerii i funcionarii redus. Aceasta proiectare trebuie s respecte legislaia romn i european aplicabil n domeniu precum i standardele, reglementrile i normativele n vigoare, executantul fiind responsabil n faa Beneficiarului i autoritile cu atribuii prevzute de lege de conformitatea acestora. Execuia lucrrii pe baza unei proiectri realizate la cele mai nalte standarde de calitate i eficien i cu respectarea legislaiei n domeniu, reglementrilor i normativelor aplicabile. De asemenea executantul este responsabil de asigurarea spaiilor de operare, ntreinere i supraveghere a instalaiei pentru o ct mai bun si optim exploatare. Modificrile echipamentului actual al instalaiei termocentralei (blocuri energetice, sisteme de lam dens, instalaii de desulfurare bloc 3 si 6 etc.) suprateran i subteran, care se va interfera cu noile echipamente ale instalaiei de desulfurare constnd n proiectare, achiziia i execuia modificrilor pentru toate tipurile de echipamente electrice, automatizri, mecanice, hidrotehnice, construcii civile etc. Materialele i echipamentele rezultate n urma modificrilor vechilor instalaii vor fi predate Beneficiarului sub semntura. Toate modificrile n instalaia termocentralei se vor face numai cu acordul Beneficiarului si pe baza unor proiectri prealabile fcuta de ctre proiectantul original (proiectant general sau/si proiectant echipament) al termocentralei, care vor fi avizate si aprobate de ctre Beneficiar. Asigurarea unei garanii funcionale i comerciale a instalaiei de desulfurare de 2 ani (24 luni), perioad n care executantul va asista prin personalul propriu la funcionarea i ntreinerea instalaiei de desulfurare, precum i repararea oricror defecte sau avarii aprute n aceast perioad (n acest sens n cadrul ofertei ofertantul va descrie modul n care va asigura aceste cerine pe perioada de garanie). nceperea perioadei de garanie va avea loc din ziua recepiei dup punerea n funciune a instalaiei de desulfurare i se va termina odat cu elaborarea procesului verbal de recepie finala. Orice echipament defect n perioada de garanie va fi nlocuit cu unul
9(142)
Bloc 4
nou de ctre Executant pe costul sau iar demontarea respectiv montarea acestuia se va face de ctre Executant pe spezele sale tot acest proces desfasurandu-se intr-un termen rezonabil. Prin termen rezonabil se va nelege o perioada de maxim 5 zile. 4.2 Proiectarea. Documentaia Executantului. Executantul va executa, i va fi responsabil pentru proiectarea lucrrilor si echipamentului instalaiei de desulfurare. Proiectul va fi elaborat de ctre proiectani calificai, care s fie ingineri sau ali specialiti. Executantul garanteaz c el, proiectanii i Sub contractantii sai, au experiena i capacitatea necesara pentru o proiectare la cele mai nalte standarde europene si naionale si in conformitate cu legislaia in vigoare. Executantul se angajeaz ca proiectanii s fie disponibili s participe la discuii cu Beneficiarul la solicitarea acestuia intr-un termen rezonabil, pn la data de expirare a garaniei comerciale. In faza de proiectare executantul trebuie s elaboreze urmtoarele documente: 1. Documentaie tehnica n vederea obinerii autorizaiei de construcie pentru toate lucrrile instalaiei de desulfurare. (n conformitate cu Legea 50/1990, Legea 10/1995 i altele norme legale, reglementri i normative aplicabile i reactualizate). 2. n condiiile n care autoriti n domeniu sau condiiile legale prevd ca sunt necesare expertizri pentru acele cldiri sau instalaii care se interfereaz cu elementele componente ale instalaiei de desulfurare, executantul este obligat s le realizeze pe spezele sale i s in cont de acestea la realizarea proiectrii. Documentaia elaborat cu ocazia expertizei trebuie s corespund i s ndeplineasc condiiile legale aplicabile i n vigoare si va fi nmnata beneficiarului dupa elaborare. 3. Elaborarea documentaiilor pentru obinerea acordurilor i avizelor necesare impuse prin certificatul de urbanism de ctre autoritatea local, pentru eliberarea autorizaiei de construire; 4. Faza unica PT (proiect tehnic)+CS (caiet de sarcini)+DE(documentaie de execuie) pentru elementele componente ale instalaiei de desulfurare. Vor fi proiecte pe parte de Construcii, Mecanic, Reele n incinta, Electric i automatizri, Plan general si altele conform legii. 5. Documentaia privind organizarea de antier; 6. Alte documentaii ce sunt necesare lucrrii de implementare (ex obinerea autorizaiei de mediu, autorizaia pentru instalaia de balizaj ce trebuie primita de la Autoritatea Aeronautica Romana i alte asemenea prevzute de legislatie, normative si regulamente.) 7. Proiect pentru urmrirea comportrii in timp a construciilor. 8. Alte documente pe care lege le prevede. Toate aceste documente se vor ntocmi n conformitate cu legislaia n vigoare i orice neconformitate a acestora cu prevederile legale constatate de ctre autoritile cu atribuii n domeniu vor trebui remediate de ctre Executant prin completare/revizie sau dispoziii de antier pe perioada de execuie. Toate documentele de mai sus vor fi tampilate i semnate de proiectanii de specialitate, i verificata de verificatori atestai n conformitate cu prevederile legale aplicabile.
10(142)
Bloc 4
Pentru evitarea eventualelor erori ce s-ar putea ivi n procesul de proiectare, proiectantul va prezenta documentaia final avizat de ctre un verificator de proiecte atestat n domeniul specific documentaiei ntocmite i luat n eviden la Ordinul Arhitecilor din Romnia acolo unde este prevzut de lege. Documentele ale Executantului vor fi naintate spre revizuire i / sau aprobare Beneficiarului, acestea vor fi transmise n consecin, mpreun cu o ntiinare. Fiecare perioad de revizuire nu va depi 21 de zile, calculata de la data la care Beneficiarul primete un document al Executantului i ntiinarea acestuia. Aceast ntiinare va specifica faptul c documentul Executantului este considerat ca fiind finalizat, att pentru revizuire (i aprobare, dac exist specificaie n acest fel) cat i pentru folosire. ntiinarea va specifica de asemenea c documentul Executantului este conform cu prevederile contractului si legislaia in vigoare. n perioada de revizuire, Beneficiarul poate transmite o ntiinare Executantului in care s arate c (i s specifice msura n care) un document al Executantului nu ndeplinete prevederile Contractului sau legislaia. Dac un document al Executantului este astfel neconform, va fi rectificat, retransmis i revizuit (dac este specificat n acest fel, aprobat), pe cheltuiala Antreprenorului. Dac documentul este aprobat Beneficiarul va transmite Executantului o ntiinare prin care confirm acceptarea acesteia. Nicio o lucrare nu va ncepe fr aprobarea documentaiei de ctre Beneficiar, sau dac n perioada de revizuire i aprobare, Beneficiarul nu a transmis motivele de revizuire sau aprobare. Se face meniunea ca indiferent daca un document a fost aprobat de ctre beneficiar intrega responsabilitatea pentru calitatea si conformitatea documentaiei dar si a execuiei lucrrilor ii aparine executantului. Dac Executantul dorete s modifice orice proiect sau document care a fost transmis anterior spre revizuire (i, dac este specificat, aprobare), Executantul va transmite imediat o ntiinare Beneficiarului apoi, Executantul va transmite Beneficiarului documentele modificate n conformitate cu procedura de mai sus. Toate echipamentele sau materialele folosite acolo unde legea prevede va trebui sa aib i s se fac dovada agrementelor tehnice de intrare pe piaa sau altor agremente eliberate de ctre autoritile cu atribuii n domeniu. Executantul este obligat ca pe parcursul derulrii contractului i execuiei lucrrii s aib prezent n antier proiectani atestai conform legii pe diferite specialiti (construcii, mecanice, electrice i automatizri etc.) care s poat da o soluie rapid n cazul unor deviaii ntre documentaia elaborat i lucrrile n execuie i un proiectant s coordoneze si sa vizeze toate proiectele elaborate pe diferitele specializri. Orice documentaie de proiectare va trebui sa aib viza proiectantului coordonator cnd se considera finalizata si va fi transmisa spre aprobare beneficiarului. De asemenea n cazul n care sunt necesare modificri ale instalaiei actuale a termocentralei datorit interferenei cu noile echipamente ale desulfurrii, executantul trebuie s elaboreze documentaia de proiectare, autorizare i execuie precum s realizeze i modificrile necesare pe costul sau. Modificrile actualei instalaii ale termocentralei se vor face de ctre sau cu acordul proiectantului general al termocentralei sau al echipamentului care se intenioneaz a se modifica si cu aprobarea Comisiei Tehnice de Avizare a beneficiarului. Executantul se angajeaz ca proiectul, documentele acestuia, execuia lucrrilor precum i instalaia n sine odat terminate vor fi n conformitate cu: legislaia naional i european n vigoare, standardele aplicabile i cu cerinele din prezentul caiet de sarcini.
11(142)
Bloc 4
Executantul este obligat sa-i prezinte proiectarea i s-i susin documentaia n fa autoritilor cu atribuiuni n domeniu (ex: Inspectoratul de Stat n Construcii i altele ) precum i n faa Comisiei Tehnice de Avizare a Beneficiarului cnd acesta solicit. Executantul va introduce n preul ofertei i taxa autorizaiei de construcie precum i alte taxe i comisioane aferente execuiei lucrrii (ex: tax Inspectorat de Stat n Construcii la autorizare i pe parcursul execuiei, autorizaie de mediu, organizare de antier, taxa pentru ordinul arhitecilor, Oficiul de Cadastru i altele prevzute de lege) pe care le va plti n numele Beneficiarului i este responsabil n faa autoritilor de plata i de obinerea documentelor necesare implementrii celor doua instalaii. Orice neplat la timp a taxelor sau comisioanelor de ctre Executant, mpreuna cu penalitile calculate de ctre autoriti vor fi deduse din preul contractului i oprite din facturi sau din scrisoarea de garanie de bun execuie dup caz i pltit de Beneficiar. Beneficiarul se oblig s pun la dispoziie actele care dovedesc proprietatea terenului unde se implementeaz instalaia de desulfurare, i s semneze toate cererile i notificrile adresate autoritilor cu atribuiuni n domeniu acolo unde legea prevede, cereri i notificri solicitate de ctre Executant pentru autorizarea sau avizarea lucrrii. 4.3 Specificaii privind documentaia. Documentaia Executantului face parte integranta din contract i va fi elaborat i furnizat succesiv n toate fazele executrii proiectului. Documentaia Executantului va cuprinde ntreaga documentaia necesar pentru realizarea lucrrii, elaborrii Crii Tehnice a Construciei precum si documentaia final la terminarea execuiei lucrrii (as-built). Documentaia Executantului va furniza i informaii privind toate modificrile aduse actualelor instalaii ale Termocentralei i va include documentaia actualizat pentru acestea. Documentaia asa cum este ea structurata la punctul 4.3.7.
4.3.1 Standarde i coduri folosite pentru documentaie. Documentaia Executantului va fi pregtit n conformitate cu standardele i codurile stabilite n urmtoarea ordine ierarhic: 1. CEN, standarde elaborate de ctre Comitetul European de Standardizare. Referina pentru documentaia privind echipamentul electric este EN-61082. 2. ISO/IEC, standarde elaborate de Organizaia Internaional de Standardizare i, respectiv, de Comisia Electrotehnic Internaional. 3. SR, standarde romaneti Executantul va utiliza sistemul de referin al Beneficiarului pentru etichetarea i marcarea echipamentului n cadrul lucrrilor i n documentaia n legtur cu acestea. Simbolurile echipamentelor din plane, schie i diagrame vor fi denumite potrivit unui astfel de sistem. Dac nu se mai convine nimic altceva, se va utiliza SR EN 81346-1:2010 CT 2 (Sisteme industriale, instalaii i echipamente i produse industriale. Principii de structurare i identificri de referin). Unitile metrice vor fi utilizate potrivit standardului internaional ISO 1000. general acceptate vor fi utilizate pentru desemnarea unitilor multiple.
12(142)
Prefixele
Bloc 4
C Bar Rpm kW MW kWh MWh GWh TWh kVA MVA m km m2 ha m3 Mm3 s h t Nm3 Abrevieri PN DN
Temperatura Presiunea Rotaia Kilowatt (103 watt = 1 000 watt) Megawatt (106 watt = 1 000 000 watt) Kilowatt or (103 watt or ) Megawatt or (106 watt or ) Gigawatt or (109 watt or ) Terawatt or (1012 watt or ) Kilovolt ampere (103 VA) Megavolt ampere (106 VA) Metru Kilometru (103 metri) Metru ptrat Hectar (104 m2) Metru cub Milioane metri cubi (106 m3) Secund Or (00:00 - 24:00) Ton (metric) Metri cubi normali (00C i 101, 3 kPa) Presiune nominal Diametru nominal
4.3.2 Simboluri grafice Toate planele, diagramele i hrile se vor efectua cu simboluri n conformitate cu aceste standarde i coduri specificate: - Simboluri, denumiri, definiii, scheme etc. privind echipamentul mecanic vor fi n conformitate cu ISO 4067/1 1984 i ISO/TR 8545. - Simboluri, denumiri, definiii, scheme etc. privind echipamentul mecanic vor fi n conformitate cu IEC 617. 4.3.3 Limba Documentaia Executantului va fi elaborat n limba romn. Toate textele din manuale, documentaie, plane, diagrame, liste, tabele i cele similare i plane n legtur cu exploatarea i ntreinerea vor fi elaborate, n limba romn. Descrierile i specificaiile echipamentelor vor fi, de asemenea, depuse i n limba engleza. 4.3.4 Livrarea documentaiei. Executantul va certifica c documentaia privind proiectarea respect coninutul prevzut n legislaia i normativele n vigoarea i va transmite o list cu
13(142)
Bloc 4
documentele elaborate precum i documentaia aferent de proiectare ctre Beneficiar sub semntur. ntreaga documentaie va fi furnizat n format digital precum i 3 seturi de copii legate pe parcursul execuiei lucrrii care va fi supus aprobrii Beneficiarului n termen de 21 de zile de la predare. Dup analiza i acceptul Beneficiarului, Executantul, poate ncepe execuia lucrrii. n situaia existenei unor modificri a documentaiei de proiectare, Executantul verific operarea acestora n documentaia elaborat i asigur identificarea acestor modificri n documentaia final (as built) .
4.3.5 Software ntreaga documentaie va fi elaborat astfel nct s poat fi citit n sistem Microsoft Office sau AutoCAD software. Documentaia precum manualele de operare i ntreinere, vor fi furnizate n format Adobe PDF. Toat documentaia elaborat pentru instalaia de desulfurare va fi introdus ntr-un program software de tip COMOS sau alte asemenea, pentru care Executantul va trebui s furnizeze licena complet i original pentru software cu reactualizrile incluse, iar pentru acest soft va instala un server cu baza de date dedicat n Termocentrala Rovinari iar soft-ul va fi instalat pe trei calculatoare (notebook) de ultim generaie, furnizate de ctre Executant, personalului tehnic al Beneficiarului. 4.3.6 Format Dimensiunile ntregii documentaii i a planelor vor fi n conformitate cu ISO 5457-1980. Se vor evita dimensiunile mai mari de A1. Documentaia Antreprenorului elaborat n Microsoft Office software se va putea reproduce n conformitate cu ISO 216, seria A, format A4 sau A3.Documentaia Antreprenorului elaborat n AutoCAD se va putea reproduce n conformitate cu ISO 216, seria A. Cel mai mare format va fi A1. Planele, diagramele i cele similare vor putea fi reproduse n format A3. 4.3.7 Structura documentelor ntreaga documentaie, preliminar i final, va fi aranjat sub forma unui sistem n conformitate cu sistemul de proiectare a instalaiei agreat conform structurii de mai jos. 1.Documentaie general. 2. Specificri privind sistemul de codificare KKS si structura pe sisteme a instalaiei 3.Documentaie electric i automatizare automatizare I & C 4. Documentaie privind echipamentele folosite si de montaj. 5.Documentaie privind verificrile de ntreinere si mentena precum i periodicitatea verificrilor i ncercrilor (tipul, volumul i frecvena ) necesare de efectuat pe parcursul exploatrii i duratei de viaa, i care trebuie efectuate dup punerea n funciune care va fi elaborata de executant. 6. Documentaie privind construciile civile i de suprafa. 7.Documentaie de operare (exploatare) cu prezentarea regimurilor normale de funcionare, porniri, opriri precum si cazuri atipice.
14(142)
Bloc 4
8.Documentaie pentru verificarea calitii lucrrilor : proceduri tehnologice de montaj execuie si control , PCCVI (planuri de inspecie si testare ). 9.Documentaia privind testele i verificrile fcute dup terminarea lucrrilor si nainte de punerea n funciune. 10.Documentaie de recepie 11.Documentaie echipamentelor introduse in opera , care va cuprinde: a. Dosarul de calitate (fabricaie): PCCVI (planuri de inspecie si testare), rezultatele testelor , declaraii de conformitate. b. Instruciuni de exploatare de la productorul si recomandrile acestora c. Documentaie de ntreinere de la productorul echipamentelor si recomandrile acestora d. Documentaie privind instalarea echipamentelor cu proceduri de aliniere, echilibrare, calibrare etc. 12.Cartea tehnica a construciei si Dosarele de calitate privind lucrrile de montaj intra in responsabilitatea executantului de a o elabora si ndosaria dup care se va prezenta Beneficiarului spre aprobare si caresi va avea coninutul prevzut de legislaie. 13.Documentaie privind urmrirea construciilor i echipamentelor n timp. 14.Standardele aplicabile la care se face referina in documentaia elaborata. 15.Documentaie as built. Toat aceast documentaie va fi structurata plecnd de la sistem (instalaia de desulfurare) i codificarea aferent i mprind-o n subsisteme pn la un nivel de detaliu care va fi decis de ctre Beneficiar, creia i se va aloca documentaia aa cum este prezentat mai sus, elementele componente i altele. Pentru echipamente este necesar s fie cunoscut numele i datele de contact ale productorilor i reprezentanei din Romnia al productorului dac exist, elementele componente ale echipamentului, recomandrile pentru depozitare, instalare, exploatare, i ntreinere n limba romn, diagramele de proces i instrumentele aferente in caz ca exista. Pentru echipamentele rotative sunt necesare s se prevad dispozitive de msurare a vibraiilor care s transmit informaii ctre operator sub forma semnalizrii n cazul n care aceste vibraii se afl n limitele recomandate de ctre productorul de echipament, i semnale/ masuri de protecie n cazul echipamentelor principale (prin echipamente principale se va nelege toate acele echipamente care presupun o micare de rotaie si aparin procesului de desulfurare). Toat aceast mprire a sistemului i documentaia aferent va fi introdus ntr-un program software de tip COMOS sau alte asemenea. Informaiile care vor trebui introduse n program vor fi agreate cu Beneficiarul. 4.3.8 Documentaia de informare i coordonare pe perioada executrii proiectului Documentaia preliminar amintit n acest titlu va fi depus succesiv ctre Beneficiar pentru informare i coordonare cu alte lucrri ce urmeaz a se derula pe perioada executiei proiectului, adic pe perioada dintre atribuirea Contractului i emiterea certificatului de recepie finala. Executantul va pstra un set din fiecare document al ultimei revizii pe antier la dispoziia Beneficiarului.
15(142)
Bloc 4
Pe ntreaga perioad a desfurrii proiectului, Executantul va menine o list cu documentaia sa, actualizat de acesta oricnd este necesar. Documentaia Antreprenorului va cuprinde data emiterii originalului fiecrui document ca i datele fiecrei revizii. Documentaia Antreprenorului va cuprinde i data depunerii documentaiei la Beneficiar. Pentru toat documentaia Executantul va trebui sa-si nfiineze o arhiv n organizarea sa de antier n care s aib la dispoziie toat documentaia, standardele aplicabile, procedurile tehnologice aplicabile, PCCVI-urile si alte documente impuse de lege. 4.3.9 Documentaie privind testele de acceptare pe antier Pentru testele de acceptare pe antier a unui echipament, este nevoie de documentaia preliminar privind echipamentul respectiv (declaraii de conformitate, rezultatele testelor pe linia de fabricaie daca este cazul, precum si alte teste prevzute de legislaie) , procedurile tehnologice de montaj (daca este cazul) aplicabile i PCCVI . Aceasta va cuprinde cel puin specificaiile privind furnitura, echipamentul, proceduri de montaj, diagramele P&I, diagramele logice, diagramele circuitului, instruciuni preliminare de exploatare i programele testelor de acceptare pe antier. 4.3.10 Elaborarea PCCVI urilor. Elaborarea Planurilor de inspecii si ncercri. Executantul emite, avizeaz si aproba PCCVI-ul specific att pentru echipamentele care se vor supraveghea pe fluxul de fabricaie conform paragrafului 8.3 cat si pentru fiecare lucrare specifica in cadrul proiectului, in baza documentaiei de proiectare, procedurilor tehnologice aplicabile, si al manualului calitii. PCCVI ul astfel elaborat este adus spre aprobarea Beneficiarului care i va pune propriile puncte de asistare W sau staionare H. Aceste documente vor trebui transmise cu cel puin 21 de zile nainte de nceperea lucrrilor si vor trebui aprobate de beneficiar. Pe parcursul derulrii lucrrilor Executantul realizeaz toate testele, verificrile i ncercrile menionate n PCCVI-ul sau planurile de ncercri si inspecie specifice. Rezultatele sunt consemnate n procese verbale sau rapoarte i trebuie datate, semnate i aprobate n original. O list cu toate PCCVI-urile aplicabile va fi elaborata de ctre Executant si actualizata in funcie de stadiul lucrrilor din antier si va fi tot timpul disponibil n antier pentru verificri. Aceste PCCVI-uri i procedurile specifice sunt obligatorii i nici o lucrare nu va ncepe fr s aib aceste documente semnate i aprobate de ctre Beneficiar, iar n cazul n care aceste nu sunt emise, Beneficiarul va aplica procedura i penalitatea aferent pentru lipsa oricrui document aa cum este prevzut la paragraful 4.12. 4.3.11 Dosarele de lucrare/ produs a) Executantul va ntocmi dosare de calitate ale lucrrilor executate care vor conine rezultatele tuturor inspeciilor i ncercrilor prevzute n documentaia tehnic de execuie si alte documentaii elaborate aferente lucrrilor, proceduri proprii tehnologice de execuie, de control dar i n PCCVI, astfel nct s garanteze c toate caracteristicile specificate, respect documentaia tehnic solicitata i prezentul caiet de sarcini, calitatea materialelor utilizate, cererilor de derogare i rapoartelor de neconformitate ntocmite de reprezentanii Beneficiarului sau chiar
16(142)
Bloc 4
Executant nsui, certificatul de calitate / declaraia de conformitate i garanie/ dosar de produs. Dosarele de calitate se elaboreaz i pentru materialele i echipamentele folosite la lucrare, care au fost supravegheate pe flux b) Executantul trebuie s elaboreze dosarele de produs ale furniturii, toate certificatele de conformitate, testele, verificrile, acreditrile i autorizrile persoanelor sau laboratoarelor de ncercri, cnd acestea sunt impuse de legislaie i normative, lotul din care face parte, testele pe linia de fabricaie agreate, garaniile funcionale sau valabilitatea, manualele de funcionare i mentenana acolo unde este cazul, i dac exist proceduri specifice, se vor aduga. c) Asigur indexarea tuturor nregistrrilor i ntocmirea listelor aferente fiecrei lucrri astfel nct s evite pierderea trasabilitii acestora. Dosarele de produs i documentaia de calitate vor fi inute la Executant n antier pentru verificri i vor fi predate odat cu Cartea Tehnic a Construciei. n cazul mijloacelor de msurare i msurrile care se supun Ordonanei 20/ 1992, si HG 264/2006 toate certificatele de conformitate i alte documente specificate n respectiva legislaie sunt puse la dispoziia Beneficiarului la sosirea in antier, pentru a se putea verifica respectarea cerinelor legale i care va semna formularul tip prin reprezentanii Compartimentului Metrologie. Pentru toate aceste instrumente si echipamente la care sunt necesare calibrri iniiale si ulterioare, se va ntocmi o list si un plan general de instrumentaie care va conine urmtoarele informaii : o Denumire echipament o Existena marcajului aprobrii de model ; o Existena marcajului de verificare metrologic; o Existena marcajului aprobrii de model CEE dac este aprobat n UE; o Existena marcajului de verificare iniial CEE dac este verificat n UE; o Serie; o CC; o Locul unde este amplasat; o Domeniul de msurare; o Buletin de verificare metrologic. 4.3.12. Documentaie privind testele de garanie funcional Anterior recepiei la punerea n funciune, va fi furnizat Beneficiarului, documentaia Executantului, referitoare la testele de garanie funcional (consum de calcar, electricitate, apa de proces, etc). Acestea trebuie s conin procedurile de realizare pentru fiecare test n parte i formularele de constatare dup efectuarea testelor rezultatele obinute de ctre Executant n timpul msurtorilor. Dup realizarea testelor de ctre Executant n prezena Beneficiarului, se va desemna de ctre prile contractului un institut/e neutru specializat n astfel de msurtori, pltit de ctre Executant, care va face propriile msurtori pentru testele de garanie sub supravegherea ambelor pari contractuale, msurtori care vor constitui rezultatele finale ale testelor de garanie i care vor fi acceptate necondiionat de ctre Executant. n condiiile n care consumurile garantate sunt mai mari dect cele declarate prin ofert, atunci aceste msurtori realizate de ctre institutul neutru vor constitui baza pentru calculul penalitilor privind nerespectarea garaniilor funcionale si vor fi acceptate necondiionat de ctre Executant.
17(142)
Bloc 4
4.3.13 Documentaia final a Executantului Executantul va furniza documentaia cu structura prevzuta la punctul 4.3.7 si in alte capitole ale prezentului caiet de sarcini precum i documentaia de execuie aferenta care trebuie sa reflecte lucrrile de execuie aa cum au fost realizate si n starea de la momentul recepiei finale i care cuprinde, prin urmare, toate modificrile, schimbrile i corecturile documentaiei pe parcursul execuiei. ntreaga documentaie de execuie va fi marcat As-built. Documentaia final va fi depus n 4 exemplare i pe CD/DVD-ROM. De asemenea, va fi depus la Beneficiar n 2 exemplare documentaia pe suport de hrtie, ce reprezint Cartea Tehnic a Construciei i sub form de CD-DVD, n forma final i complet revizuit aa cum este ea definit ca form i coninut n legislaia aplicabil. 4.3.14 Procedurile obinuite privind actualizarea documentelor Executantul va trebui s aib n antier tot timpul disponibil un registru cu toate documentele proiectului precum si documentaia elaborata. De asemenea, va emite o procedur proprie privind actualizarea documentelor ce cuprind instruciuni privind introducerea de documente suplimentare i nlocuirea de documente (att n format digital ct i n copii pe suport de hrtie). Va exista de asemenea n antier i o list ce va cuprinde sub-contractorii Executantului i productorii Executantului. Pentru fiecare vor fi specificate adresa i numrul de telefon precum i lucrarea/echipamentul pentru care este desemnat s o realizeze. 4.4 Descrierea sistemului de proiectare. Documente necesare. Baza de proiectare a sistemului va fi specificat i va cuprinde toat logica procesului, i necesitile sistemului cum ar fi mediul in care lucreaz (de tip industrial), performana (eficienta si fiabilitatea), disponibilitatea, ventilaia, curirea, masuri de cotracarare a situaiilor atipice (avarie, ncrcri minime si maxime) de funcionare care pot aprea pe parcursul exploatrii etc. Logica procesului va detalia justificarea si motivele avute n vedere la proiectarea instalaiilor. Sistemul va fi descris pana la nivel de detalii privind toate echipamentele i instrumentele importante. Se vor da informaii privind cerinele, criteriile i funciile sistemului. Vor fi incluse i descrieri ale echipamentelor de control, apratelor de masura, echipamentelor de protectie, automatizarea instalaiilor i secvenelor de actionare. Funciile sistemului vor fi specificate pentru situaiile normale i atipice de exploatare a instalaiei de desulfurare n ntregul ei. Se vor furniza informaii privind dimensionarea, alegerea materialelor si echipamentelor de proces, alegerea echipamente electrice i de comand precum si i sistemele de conectare. Se vor lua n considerare toate ipotezele de proiectare importante privind instalarea, punerea n funciune i exploatarea n cele mai bune condiii. Va fi descris exploatarea i funcionarea sistemului, ca i accesibilitatea si disponibilitatea sistemului n diferite situaii. Se pot include i informaii privind testarea, verificarea i ntreinerea. In conditiile in care sunt echipamente cu un gabarit mare executantul va analiza situatia din teren privind accesul in incinta Beneficiarului si depozitarea fiind responsabilitatea sa.
18(142)
Bloc 4
4.5 Documentaia privind sistemele de calculatoare Aceasta seciune se refer la documentaia privind componentele hardware i software asigurat de Executant pentru exploatarea i controlul instalaiilor. Orice software specific i aplicat va avea licena original i va fi complet. Hardware Documentaia va cuprinde informaii privind unitile cuprinse n sistemul de comand al instalaiilor cu o descriere n ceea ce privete performan funcional general a IDG. Manualele tehnice detaliate vor descrie funcionarea i logica unitilor. Vor fi asigurate instruciuni privind ntreinerea preventiv i corectiv. Instruciuni de instalare Manualele care dau instruciuni despre modul n care pot fi instalate diferite programe (se aplic att pentru hardware ct i pentru software) vor fi furnizate de Executant. Toate setrile care se fac pentru a realiza funcionarea corect vor fi documentate (se aplic att pentru hardware ct i pentru software). Configurarea reelei Vor fi incluse fiierele de comand (kit-uri) pentru instalarea i funcionarea tuturor componentelor software, reelei, procesare imagini, documentaii i baze de date. Se vor furniza informaii despre locaia i poziionarea tuturor cablurilor precum i denumirea i tipul de cablu. Sistem software Sistemul software se refer la sistemele operative, compilator, editor link-uri etc. Acest tip de sistem va fi documentat n diferite tipuri de manuale, care vor cuprinde urmtoarele: - manual de referin; - ghidul utilizatorului; - mesaje eroare (list alarme, list semnale, etc.) Software de baz Software-ul de baz se refer la acele programe de lucru folosite la baza de date, reea, procesarea imaginilor i desenelor, generarea rapoartelor etc. Pentru astfel de programe este nevoie de urmtoarele documentaii care vor fi puse la dispoziia Beneficiarului: manual de referin;
19(142)
Bloc 4
ghidul utilizatorului; mesaje eroare; manuale tehnice care descriu cu mai multe detalii, ce posibiliti exist i modul n care acestea ar trebui utilizate.
Aplicaii software Aplicaii software se refer la software-ul care va fi implementat pentru IDG, precum programele de aplicare pentru sistemul de comanda. Documentaia aferent este produs n principal pe parcursul dezvoltrii sistemului de comanda i va trebui s utilizeze mijloace moderne si de ultima generaie, in ceea ce privete echipamentul dar si programul. Se vor asigura urmtoarele documente: specificaia funcional; imagini incluse; ghidul utilizatorului, de preferat a fi organizat ca funcie de ajutor direct n sistem.
4.6 Instruciuni de exploatare Executantul va elabora instruciunile de exploatare pentru elementele componente ca i pentru sistemele incluse n cadrul contractului si care vor conine in mod obligatoriu si controlul operaional referitor la mediu (situaii de urgenta, incidente de mediu, etc.) precum si norme de sntate si securitate. Instruciunile de exploatare vor oferi o descriere detaliat a modului n care sistemele i componentele instalate vor fi exploatate la pornire, n funciune i la oprire. Se vor prezenta i instruciuni privind acionarea n situaii de urgen. Instruciunile de funcionare vor cuprinde o descriere a modului n care fiecare component va fi pus n funciune i se va specifica modul n care va funciona acea component n perioade de exploatare normal i n caz de avarie, i ce trebuie s se fac n caz de nefuncionare. Aceste instruciuni vor fi emise de Executant dup cum urmeaz: Instruciunile pentru exploatarea instalaiilor/echipamentelor electrice vor respecta SR EN 50110-1:2005 Exploatarea instalaiilor electrice si SR EN 50110-2:2011 Exploatarea instalaiilor electrice. Partea 2: Anexe naionale.Aceste standarde descriu instruciunile de exploatare. 4.6.1 Exploatarea normala a instalaiei de desulfurare La elaborarea instruciunilor pentru toate cazurile de exploatare pornire, oprire i cazuri tranzitorii n care se vor avea n vedere urmtoarele. O descriere a exploatrii a instalaiei / sistemului n cauz; Starea de baz a sistemului va fi definit iar limitele la care aceasta este dimensionata, vor fi specificate. Instruciunile de exploatare vor fi coordonate cu instruciunile de exploatare pentru blocurile energetice. 4.6.2 Instruciuni n caz de avarie
20(142)
Bloc 4
Executantul va elabora instruciunile de avarie prin care se vor descrie msuri ce urmeaz a se lua de ctre personalul de exploatare n caz de necesitate. Avaria se va mpri n: - Alarm. Descriere, diagrama logica, tipuri de alarm i msurilor ce urmeaz a fi luate la primirea alarmei; - Control subordonat forat din partea echipamentului de comanda i protecie. Descriere, diagrama logica, a msurii ce urmeaz a fi luate pentru restabilirea unei operri normale; - Declanarea prilor instalaiei sau a tuturor instalaiilor de la echipamentul de comanda i protecie. Descriere, diagrama logica, a msurii ce urmeaz a se lua pentru restabilire instalaiei si intrare in parametrii normali de funcionare. 4.7 Teste i verificri periodice dup punerea n funciune Pentru testele i verificrile periodice, se va pregti un set de instruciuni prin care se vor specifica intervalele de testare i scopul avut n vedere de fiecare dat. Pentru fiecare test se va include o list cu etapele fiecrui test sau verificare, procedurile care se urmeaz, parametrii recomandai pentru rezultatele testelor i modalitatea de reparare n cazul unor rezultate neconforme cu parametrii recomandai (precauii, limite, valori int) precum i echipamentele necesare verificrilor. Aceast documentaie privind testele i verificrile va fi pregtit n acelai fel ca i n cazurile de exploatare. 4.8 Documentaie i instruciuni de ntreinere. Aceast documentaie trebuie s includ descrierile, specificaiile privind echipamentul, diagramele, graficele, planele, tabelele necesare, etc., ca i instruciunile de ntreinere pe durata de viata i procedurile de montaj efectuate pe timpul execuiei. Documentaia de ntreinere va cuprinde include ntregul echipament, cldirile, etc. Elementele componente care sunt expuse la uzur considerabil vor cuprinde denumirea productorului i datele de contact, dimensiunile, materialele i gradele de toleran relevante, manualele productorului (planele cu dimensiunile). Instruciunile de ntreinere vor fi depuse pentru fiecare sistem, echipament, articol i component. Este important ca instruciunile s fie specificate n funcie de echipamentul n procesul specific al instalaiei de desulfurare. Instruciunile vor cuprinde o descriere a tuturor msurilor de ntreinere cu privire la ntreinerea preventiv i corectiv. ntreinerea preventiv va fi specificat ca ntreinerea pe baza strii i pe baz de timp. Planul de ntreinere va cuprinde o descriere a perioadelor, cantitile de lucrri implicate, resursele necesare, cerine privind mediul i sigurana, referiri la instruciuni i documentaiile productorilor. Aceste planurile de ntreinere vor fi aferente instalaiei de desulfurare a gazelor de ardere dar i pentru echipamentele comune. Instruciunile vor fi n scris, pe fiecare articol, i vor fi nsoite de planele corespunztoare i de diagramele aferente.
21(142)
Bloc 4
n acest context, se vor oferi specificaii privind referirile la plane, instrumente speciale i piese de schimb cu specificaii referitoare la materiale, rezultate ale msurtorilor (rapoarte de teste i indicaii), verificri (grade de toleran), stabilire de valori, certificate i metode de control i calibrare, valori de testare i msuri speciale de protecie. Instruciunile de ntreinere vor cuprinde i instruciuni privind aflarea defectelor. Acestea vor conine o prezentare exact pe baz de sistem a punctelor de msurare i verificare a diagramelor, valorile limit etc. care se aplic pentru diferii parametri i situaii ipotetice de apariie. Se va oferi o prezentare a fiecrei situaii. Se vor redacta manuale de funcionare i ntreinere n limba romn, cu scopul de a fi utilizate de ctre operatori i personalul de ntreinere. Manualele vor forma un document integrat interconectnd toate prile echipamentelor iar numerotarea articolelor n manualelor vor fi conform sistemului de proiectare al instalaiei aprobat.
4.9 Specificaii privind echipamentul Specificaiile privind echipamentul vor fi redactate sub form de sistem, cu numrul de ordine al echipamentului , cu semn funcional, i vor cuprinde toate detaliile solicitate de Beneficiar. De exemplu, specificaiile vor fi: Specificaii privind punctele de msurare; Specificaii privind eroare semnal; Specificaii de comand; Specificaii privind motorul; Specificaii privind vanele de reglaj sau pornit/oprit; Specificaii privind pompa; Specificaii privind lubrifianii, filtre etc.; etc. n general, specificaiile privind echipamentul vor consta n date privind proiectarea i date privind exploatarea tuturor echipamentelor. 4.10 Lista cu piesele de schimb. Executantul va furniza o list cu piesele de schimb parte a preului ofertei i cele recomandate de ctre acesta. Toate piesele de schimb trebuie s furnizeze informaii despre acestea, echipamentul cruia i aparine i recomandrile productorului privind depozitarea. Lista va conine preurile i perioada de garanie. Piesele de schimb furnizate vor conine documentaia i sistemul de ntreinere al productorului i alte documente de conformitate specificate de lege i standarde. De asemenea, se face specificaia ca toate reductoarele, cuplele i alte echipamente care n funcionare folosesc lubrifiani (uleiuri, vaselin etc.) vor fi dotate cu acetia (lubrifianii) la care se adaug nc un schimb de rezerv pentru completri sau schimbarea integrala, in funcie de lubrifiantul recomandat de furnizorul de echipamente.
22(142)
Bloc 4
4.11 Documentaia de instruire. Executantul va asigura, n cadrul contractului, instruirea personalului Beneficiarului, instruire necesar operrii i ntreinerii raionale i n siguran a instalaiei de desulfurare. Coninutul programului/programelor de instruire va fi n conformitate cu cerineleprevederile legale si cerinele Beneficiarului. Numrul total al personalului Beneficiarului ce va beneficia de instruire nu va depi 30 de persoane, iar numrul total de persoane pentru fiecare seciune de instruire nu va depi 10 persoane. Grupurile ce vor participa la instruire vor fi formate din operatori, personal tehnic, laborani i personal de ntreinere. 4.11.1 Scopul Programului de instruire. Scopul programului de instruire vizeaz faptul ca, personalul Beneficiarului s dobndeasc cunotinele necesare pentru operarea i exploatarea instalaiei de desulfurare i informaiile necesare cu privire la fiecare element component al acesteia i funciile ei. Programul de instruire cu privire la operarea echipamentelor va asigura competen n exploatarea instalaiei. Programul de instruire va cuprinde toate activitile de la pornirea instalaiilor, funcionarea la ncrcare maxim, schimbri ce apar ntre nivelurile de maxim i minim al capacitaii de ncrcare, oprirea instalaiilor nsoit de operaiunile nonoperative aferente. Vor fi acoperite n programul de instruire att exploatarea n condiii normale ct i anormale a echipamentelor instalaiei de desulfurare. Programul de instruire referitor la mentenana instalaiei/echipamentelor va transfera competena de a derula att lucrri specifice preventive ct i corective asupra acesteia. 4.11.2 Cerine minime privind calitatea procesului de instruire. Executantul va desemna o persoan care va avea responsabilitatea coordonrii programului de instruire, att teoretic ct i practic. Manualele de exploatare i mentenan vor sta la baza programului de instruire. Instructorii trebuie s aib experien n activitatea de instruire, ct i cunotine solide asupra fiecrui domeniu n parte si s fie flueni n limba romn. naintea nceperii oricrui curs de instruire, urmtoarele documente vor fi pregtite de ctre Executant i date spre aprobare de ctre Beneficiar: Programele de instruire, care descriu obiectivele ct i programul cursului. Documentele programului de instruire vor fi parte a documentelor Executantului i vor cuprinde minimum urmtoarele: - Diagrame i prezentri de bun calitate a operrii instalaiei de desulfurare. De asemenea, vor fi pregtite prezentri 3D ale elementelor componente ale instalaiei de desulfurarea cat i principiile de funcionare, modul de pornire, staionare i avarie al instalaiei de desulfurare. Documente de instruire, vor fi sistematizate i structurate n mod logic pentru scopul instruirii.
23(142)
Bloc 4
Documentele de instruire vor fi furnizate fiecrui participant din partea Beneficiarului cu patru sptmni naintea nceperii cursurilor de pregtire. Cursurile de instruire vor avea loc la sediul Complexul Energetic Rovinari. Documentaia de instruire ct i cursurile vor fi n limba romn. 4.11.3 Domeniul programului de instruire Cursurile de instruire vor include cursuri teoretice i aplicaii practice. Instruirea la locul de munc a personalului Beneficiarului va face parte din programa de instruire i va avea loc n timpul perioadei de instalare. O asemenea instruire ar putea consta i n participarea personalului Beneficiarului n timpul punerii n funciune a instalaiei de desulfurare. De asemenea, personalul Beneficiarului poate participa la dezvoltarea interfeei de operare a sistemului de automatizare al instalaiei de desulfurare cu sistemul de automatizare al cazanului. Personalul Beneficiarului va primi cunotine de baz prin descrierea funciilor sistemului incluznd relaiile acestora cu sistemul existent, aparatele i componentele acestora. Vor fi incluse urmtoarele domenii: - Sisteme mecanice; - Sisteme electrice; - Sisteme de protecie i control; - Sisteme de logistic; - Sisteme auxiliare: - Sisteme de monitorizare i supraveghere a indicatorilor de mediu; - Siguran; - Procesul de desulfurare a gazelor de ardere. Programele de instruire vor cuprinde o descriere a structurii sistemului, sarcinilor i condiiilor preliminare, cu descrierea ampl a corelrii diferitelor sisteme n cazuri normale i anormale de funcionare. Instrumentarea respectivelor sisteme va fi parte a programului de instruire. Grupurile int ale programului de instruire sunt formate din lucrtori n schimburi ai Beneficiarului, precum i lucrtori cu program normal. Executantul va adopta/agrea programul de instruire astfel nct acesta se va ncadra n programul de lucru al personalului Beneficiarului. Programele de instruire vor include de asemenea elemente practice de instruire prin informarea i instruirea personalului Beneficiarului la asamblarea i punerea n funciune, ct i prin participarea/asistarea la montaj daca Beneficiarul decide. 4.11.4 Instruirea cu privire la mentenana echipamentelor mecanice. Programul de instruire va furniza cunotine temeinice asupra instalaiei de desulfurare. Programul de instruire se va concentra pe activitile de mentenan preventivea, predictiva i corectiva. Este important existena unor modele a componentelor i sistemelor cu scop explicativ.
24(142)
Bloc 4
4.11.5 Instruirea cu privire la mentenana echipamentelor ingineri de sistem Inginerii de sistem vor fi instruii n cadrul centrului de configurare al sistemului de automatizare al Executantului, n dou grupuri, fiecare de 2 (3) persoane n perioade diferite. Durata cursurilor va fi rezonabil dar suficient pentru pregtirea inginerilor pentru a efectua operaiuni de mentenan n mod independent a sistemelor de control. Cel puin urmtoarele subiecte vor fi incluse n programul de instruire: Informaii minime despre tehnologia instalaiei de desulfurare; Lucrri cu staie de lucru tehnologizat; Achiziie i procesare a datelor; Meninerea funciilor de control; Administrarea sistemelor de control; Gsirea cauzelor funcionrii anormale sau a defeciunilor echipamentelor.
Dup ncheierea cursurilor de instruire, inginerii de sisteme de control vor fi capabili de a desfura toate operaiunile necesare de mentenan, reglare, analiz a datelor precum i de a efectua schimbri n logica controlului de sistem i reconfigurare. Inginerii de sistem de control vor participa la lucrrile de instalare i la cursurile de pregtire desfurate pe antier. Personalul pentru ntreinerea computerelor va fi instruit pentru ntreinerea tuturor computerelor, componentelor i aplicaiilor soft livrate. Numrul de participani 3. Dup ncheierea instruirii Personalul nsrcinat cu ntreinerea computerelor va fi capabil s ndeplineasc toate lucrrile necesare legate de staiile de lucru i de ntreinerea sistemelor de transmisie de date. Durata cursului de instruire va fi adaptat la cerinele i complexitatea echipamentelor oferite ct i la experiena anterioar a personalului Beneficiarului. 4.11.6 Cursuri de mentenan Echipament Personalul Beneficiarului va fi instruit pentru efectuarea operaiunilor de mentenan a echipamentelor, senzori, analizori, valve, actuatori i alte dispozitive incluse n instalaia de desulfurare precum i softul pentru vibraii i echipamentul furnizat (5 participani, durat 4 zile). Dup terminarea programului de instruire personalul Beneficiarului va trebui s fie capabil s ntrein echipamentul instalaiilor de desulfurare. 4.11.7 Cursuri de mentenan Echipament electric Personalul Beneficiarului va fi instruit pentru efectuarea operaiunilor de ntreinere a echipamentelor electrice de control i protecie (8 participani, durat 4 zile). Dup terminarea programului de instruire Personalul Beneficiarului va fi capabil s ntrein echipamentul electric inclus n instalaiile de desulfurare. 4.11.8 Perioada de punere n funciune.
25(142)
Bloc 4
Personalul Beneficiarului va lua parte la configurarea i ajustarea instalaiei de desulfurare nainte de punerea n funciune. n consecin, cursul de instruire va avea loc nainte de punerea n funciune. 4.11.9 Urmrirea i verificarea Programul de instruire a Personalului Beneficiarului se va termina prin teste de evaluare, dup respectivele lecii de instruire i atribuirea de diplome care s ateste calificarea pentru o anumit specialitate. Rapoartele Instructorilor cu privire la prezena la cursurile de instruire, evaluarea participanilor vor face parte din documentaia Executantului.
4.12 Sanciuni i penalitatea privind documentaia. Beneficiarul n cazul n care n urma unor verificri, observ lipsa unor documente sau documentaii (dosare de produs, PCCVI-uri, manuale, proceduri i oricare altele prevzute de lege, normative, regulamente, standardele n vigoare i prezentul contract) va notifica executantul despre lipsa acestora. Dac Executantul n termen de 10 zile calendaristice nu se conformeaz notificrii, Beneficiarul are dreptul suspendrii lucrrilor pn la emiterea acestor fr ca Executantul s poat s solicite prelungire de timp sau modificare de pre. Pe timpul suspendrii Beneficiarul nu va face nicio recepie sau plat, iar executantul are obligaia conservrii lucrrilor si echipamentelor, sa asigure paza acestora, sa ia masuri de sntate si securitatea a munci mpotriva apariiei accidentelor. Dup ncetarea suspendrii, beneficiarul mpreuna cu executantul va face o inspecie in antier si vor constata printr-un proces verbal starea lucrrilor si a echipamentului. n cazul n care aceste documente nu sunt emise de Executant i recepionate de ctre Beneficiar n termen de 20 zile calendaristice de la data notificrii, acesta va calcula o penalitate de 4.300 lei pe zi calendaristic de ntrziere pentru fiecare document. Aceste penaliti nu vor putea depi 2% din valoarea preului pentru fiecare instalaie. CAPITOLUL 5 CERINE TEHNICE PRIVIND ECHIPAMENTUL I SISTEMELE TEHNOLOGICE ALOCATE INSTALAIILOR DE DESULFURARE A GAZELOR DE ARDERE (IDG). Executantul va prezenta in mod obligatoriu in oferta tehnica actul doveditor prin care acesta face dovada ca detine dreptul de proprietate asupra tehnologiei de desulfurare umeda cu calcar a gazelor de ardere (WFDG), valabil atat international cat si pe teritoriul Romaniei, la data depunerii ofertei si valabila pe toata perioada derularii contractului si a perioadei de garantie acordata. sau - va prezenta copia dreptului de proprietate al ofertantului,sub forma licentei de utilizare a tehnologiei de desulfurare umeda, (WFDG), avand forma unui contract de licenta, aceasta fiind in vigoare la data ofertarii , fara restrictii, pe teritoriul Romaniei, si valabil pe toata perioada de derulare a contractului si a perioadei de garantie acordata.
26(142)
Bloc 4
- Deasemenea se vor prezenta documente sau declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca ofertantul nu a avut in trecut vreo decizie judecatoreasca defavorabila acestuia privind litigiile la vreo instanta sau curte de arbritaj cu o alta companie/societate comerciala, litigii referitoare la dreptul de proprietate sau licenta asupra tehnologiei desulfurarii umede a gazelor de ardere. In cazul in care actele doveditoare/contractele privind licenta sunt elaborate in alta limba decat cea romana, se vor prezenta documentele originale in copie insotite de traduceri autorizate si legalizate de catre organisme competente. Executantul este responsabil de proiectarea execuia i asigurarea garaniilor pentru instalaia de desulfurare umeda a gazelor de ardere grup 4 ceva fi complet din punct de vedere funcional i integrat din punct de vedere fizic i operaional cu toate componentele aferente termocentralei i va ndeplini toate garaniile funcionale. Aceasta prevedere prevaleaz naintea oricrei informaii specifice sau care a fost omis n cadrul acestor cerine tehnice i Executantul nu poate invoca costuri suplimentare sau prelungiri de timp dac acestea nu au fost bine specificate sau omise, avnd obligaia s se informeze despre toate aspectele care i sunt necesare pentru realizarea contractului nainte de a depune oferta. Obligaia Executantului const n principal n deinerea tehnologiei, proiectarea, furnizarea, construirea, instalarea, instruirea, documentaia, testele la punere in funciune i testele de garanii funcionale, si la recepia finala pentru: - O instalaie de desulfurare a gazelor de ardere (IDG) pentru cazanul 4 cu echipament comun pentru reactiv i produs final si armonizarea acestora cu celelalte IDG 3 si 6 precum si cu instalaiile blocurilor energetice aflate in funciune. n plus, aceast obligaie, include si modificarea instalaiilor existente ale termocentralei care interfereaz cu cele doua IDG. - Lucrrile vor include toate instalaiile de proces, structuri, cldiri, excavaii, fundaii, lucrri mecanice, electrice i de automatizare, echipamente auxiliare necesare pentru funcionalitatea IDG. - Instalaia IDG va include echipamentele de proces necesare, conducte, evi, armaturi vane electrice reglabile sau pornit/oprit precum si alte elemente de msura si control. Echipamentul comun va include, de asemenea, echipamentele necesare pentru cele doua instalaii IDG cu lam de gips care sunt alimentate cu praf de calcar. - Lucrrile vor include modificarea i reinstalarea echipamentelor existente care se interfereaz cu noile echipamente ale IDG. - Dezmembrarea/demontarea instalaiilor ce nu vor fi re-utilizate se va face innd cont de cerinele privind protecia mediului si cu luare de masuri de sntate si securitate a muncii, iar componentele/deeurile reciclabile vor fi predate beneficiarului si depozitate n conformitate cu cerinele legale /Beneficiarului. Deeurile vor fi depozitate corespunztor in locuri special amenajate si etichetate. Eliminarea deeurilor nereciclabile se va face prin ageni autorizai conform legislaiei in vigoare in baza unui contract. Dovezi ale unei relatii cu un astfel de prestator pentru valorificarea/eliminarea deeurilor va fi prezentata ctre Beneficiar naintea nceperii lucrrilor. Executantul este de asemenea responsabil cu depozitarea conform cu protecia mediului i n conformitate cu cerinele Autoritilor/Beneficiarului a oricror i a tuturor (incluznd materiale/sol excavat) deeurilor/resturilor/rebuturilor rezultate la executarea lucrrilor sau
27(142)
Bloc 4
ca urmare a executiei lucrrilor. Executantul se va informa cu privire la condiiile de pe antier si ce trebuie realizat si sa-si introduc in preul ofertei aceste costuri. Dac vreo informaie legata de aceste aspecte si altele necesare unei functionalitati corecte ale IDG lipsesc din acest caiet de sarcini, lucrrile vor fi derulate de o aa manier nct lucrrile s ndeplineasc cerinele rezultate din respectarea condiiilor legale. Garaniile funcionale sunt cele referitoare la consumul de calcar, energie, apa de proces si costul de ntreinere pe o durata de viata de 20 de ani, la care se aduga costurile pentru piesele de schimb precum i cele de operare i mentenan. Pentru a realiza o mentenan optim, vor fi instalate echipamente uor de ntreinut i reparat, cu prevederea unui spaiu suficient pentru reparaii i ntreinere cat si cai de acces la acele echipamente care necesita supraveghere si intretinere. Executantul va colabora cu ali contractani ai beneficiarului implicai in alte lucrri din termocentrala, respectnd dispoziiile date de ctre Beneficiar. In interiorul antierului, Executantul este singurul responsabil pentru coordonarea sub-contractanilor si. Revizuirea i aprobarea de ctre Beneficiar a documentelor/planelor furnizate de ctre Executant nu va reduce sau modifica sub nici o form responsabilitatea Executantului pentru proiectarea, execuia i performana lucrrilor, n conformitate cu acest contract. Toate metodele de lucru i procedurile tehnologice vor fi la un nivel calitativ adecvat lucrrilor care se vor executata. Acestea vor respecta legile, normativele, regulamentele si standardele in vigoare. Vor fi executate toate lucrrile de vopsire, protecie a suprafeelor, izolare, curare etc. pentru ndeplinirea cerinelor prevzute n prezentul contract. Echipamentele i materialele vor fi protejate mpotriva coroziunii si chiar eroziuni dup caz, pentru perioada depozitrii/exploatrii i n timpul opririlor. Toate conexiunile la echipamentele existente vor fi incluse n lucrri. Acestea cuprind de exemplu demontri, modificri, supori si alte elemente pentru a le aduce la stare de functionalitate anterioara , precum i toate re-conectrile la echipamentele existente. Executantul va fi responsabil n ntregime pentru furnizarea echipamentului temporar necesar tuturor sub contractanilor sai si ale sale pentru executarea i finalizarea lucrrilor. La finalizarea lucrrilor. Dup finalizarea lucrrilor Executantul va fi responsabil de a demonta si nltura tot echipamentul temporar. Executantul va fi responsabil n ntregime pentru toate lucrrile temporare de orice fel care sunt necesare pentru executarea lucrrilor. La finalizarea lucrrilor Executantul va las zonele de lucru curate si decontaminate. Zonele de lucru (temporare ct i permanente) se vor afla sub responsabilitatea Executantului de la data nceperii lucrrilor pn la recepia finala a lucrrilor. Responsabilitatea pentru zonele de instalare ale conductelor gazelor de ardere si alte zone considerate comune este de asemenea n sarcina Executantului. In condiiile in care sunt necesare lucrri efectuate de ctre Beneficiar in zonele comune, Executantul va coordona activitile necesare a fi executate de ctre Beneficiar a crui prioritate prevaleaz fa de Executant. Lucrrile contractului vor include, dar fr a se limita, la urmtoarele elemente principale: 1. O instalaie de desulfurare umeda a gazelor de ardere (IDG), pentru blocul energetic nr. 4, echipata cu toate sistemele de proces necesare. 2. Ventilator(oare) pentru IDG pentru a controla ntreaga trecere a gazelor de ardere si care asigura condiiile unei funcionari sigure si fiabile a cazanului de la blocul 4.
28(142)
Bloc 4
3. Toate conductele, incluznd, incluznd compensatoare i conexiunile la instalaiile existente. 4. Toate sistemele electrice, instrumentele i sistemele de control automatizare descrise mai jos la punctul 5.16 si nu numai. 5. Toate sistemele auxiliare de furnizare, echipamentele i conexiunile i elemente de asamblare ntre lucrri i sistemele existente din termocentral (reeaua electric, reeaua de alimentare cu ap industrialde proces, reeaua de canalizare si pluviala, abur i condensat, apa de proces, reeaua de ap pentru stingerea incendiilor, sistemul de termoficare, staia de tratare a apei la caracteristicile cerute, reeaua de aer comprimat, etc.) i instalaiile comune aferente necesare funcionrii celor 4 instalaii de desulfurare a gazelor de ardere i instalaiilor comune. 6. Staie de tratare chimica pentru epurarea apelor menajere si contaminate industrial ce rezulta din instalaia de desulfurare a blocului 4 dar si pentru celelalte instalatii de desulfurare aferente blocului 3,5 si 6. 7. Instalaiile comune, pentru primirea, manipularea, depozitarea prafului de calcar, incluznd i un siloz(uri) pentru depozitarea prafului de calcar echipat cu toate dispozitivele de descrcare i elemente de protecie si siguran. Silozul(rile) va(vor) fi umplut(e) din vagoane. Sistemul de preparare/tratare a lamului de calcar (lam obinut din praful de calcar furnizat), i transport la i dinspre instalaiile de desulfurare. Vor fi incluse i cile de acces necesare/spaiul de ntreinere si reparaii. 8. Interfaa ce consta in asigurarea echipamentelor si lucrrilor pentru conectarea instalaiei de desulfurare cu diferitele parti ale instalaiilor conexe acesteia existente (cazan, slam dens, celelalte instalaii de desulfurare, diferite canalizri si alimentari cu apa de proces si electricitate etc)lamul de gips se va descrca n staia de mixare din instalaia de faza dens, dintr-un rezervor intermediar de ghips descris mai jos. 9. Lucrrile trebuie s ndeplineascToate acele cerinele naionale i locale privind sntatea i sigurana n munc i exploatare precum i cerinele de mediu. 10. Orice expertiza tehnica sau tehnologica a cldirilor, structurilor de susinere precum si a altor elemente ale actualei instalatii tehnologice a termocentralei care va fi modificata ca urmare a interferentei cu instalaia de desulfurare. 11. Sistemul/sistemele de aer comprimat va asigura funcionalitatea IDG dar i pentru tot echipamentul necesar pentru ntreinere si reparaii, instrumente, control i uz general la capacitatea, presiunea i calitatea specificate. Aerul pentru instrumente nu va conine ulei i va avea punctul de condensare la 30, pentru presiunea de lucru (daca este cazul se vor instala separatori de ulei pentru a respecta cerintele de mediu ale beneficiarului). 12. Sistemul industrial de curare prin intermediul aspiratoarelor ce va acoperi interiorul tuturor cldirilor incluse in cadrul IDG. 13. Toate uneltele speciale i echipamentele de ridicare necesare pentru ntreinerea i reparaia curenta si capital a lucrrilor instalate. Asemenea unelte i dispozitive de ridicare, precum i amplasarea acestora se vor prezenta spre revizuire i aprobare si revizuire Beneficiarului. 14. Echipamentul complet pentru operare, semnalizare, alarm i protecie a IDG din camerele de operare ale fiecrei IDG si grup energetic n parte. Proiectarea sistemelor de control, operare, protecie i avertizare va fi supus revizuirii i aprobrii Beneficiarului.
29(142)
Bloc 4
15. Echipament de masurare apentru monitorizarea emisiilor nainte si dup absorber. 16. Lucrri de acoperire a cCldiri ce vor acoperii toate zonelelor ce conin echipament rotativ i alte echipamente destinate pentru operaiunile de ntreinere planificat. Toate aceste cldiri vor conineCamere speciale incluznd echipamentele/instalaiile relevante pentru operaiuni localenecesare ntreinerii si reparaiilor. 17. Cldiri sau locuri amenajate cu +ggrupuri sanitare (dus si toalete mobilier servire masa) + vestiar(e) i pentru personalul care va deservi instalaia de desulfurare. Numrul personalului de operare este de 5 rondieri, 5 electricieni, 5 operatori, 5 ingineri de sistem si 5 laborani pentru prelevare si analize chimice.. 18. lLaborator care va conine toate echipamentele si instalatiile necesare oare pentru efecturi de analize chimice. 19. Lucrri de izolare pentru Ttoate conductele i echipamentele ce pot nghea pe timpul vor fi protejate corespunztor mpotriva ngheuluiierni.. 20. Lucrrile vor include toate cldirileZone de depozitare, lucrrile amenajeri de suprafa, fundaiile, excavaiile, montajul si instalarea, estacadele de conducte si cabluri, demolarea de cldiri i dezafectarea de echipamente i instalaii, precum i toate amenajrile temporare ce pot include i amenajarea solului sau a suprafetei betonate. care sunt necesare pe durata punerii in functiune. 21. Toate lucrrile de suprafa necesare pentru executarea lucrrilor cum ar fi dar fr a se limita la excavaii, drumuri, sSpaii de intretinere, sisteme de drenaj, sisteme de ap pluviala, menajera si rezidual. 22. Toate lucrarile ce presupun modificari ale instalatiilor subterane si supraterane care se vor interfera cu fundatiile sau alte elemente ale instalatiei de desulfurare. 23. Conducta/le de evacuare de urgenta in cazul in care ventilatorul/ventilatoarele gazelor de ardere din componenta instalatiei de desulfurare nu functioneaza. Specificatii privind echipamentul care va fi demontat si apartine Beneficiarului. Orice echipament existent demontat de catre Executant, este proprietatea Beneficiarului si va fi furnizat acestuia. Dac Beneficiarul nu are nevoie de echipamentul demontat, deseurile rezultate prin demontare vor fi depozitate corespunzator in locuri special amenajate si etichetate, eliminarea deseurilor nereciclabile se face pe cheltuiala Antreprenorului. naintea nceperii operaiunilor de dezmembrare, Antreprenorul Executantul va informa Beneficiarul daca exista echipamente sau structuri care se vor mentine si vor fi folosite pentru instalaia de desulfurare. Daca exista echipament dezmembrat care nu va fi folosit la instalaia de desulfurare, va fi transportat si depozitat ctre o locaie indicat de ctre Beneficiar. Instalaiile existente de la cota +92 pn la i incluznd legtura lor cu coul i suporii excesivi suplimentari asociai acestora se vor demola demonta/demola i se vor muta la nivelul solului. Gaura Zona de conectare din cos in caz ca nu se va folosi pentru sistemul de evacuare de urgenta din co se va acoperi cu capac din oel la de interior i de exterior cu izolare intermediar de minim 200mm. Alte specificatii.
30(142)
Bloc 4
Echipamentele principale, cum ar fi absorberul si echipamentele auxiliare (ventilator de gaze, pompe de recirculare, hidrocicloane, cosuri, rezervoare intermediare de slam si de apa in excces daca este cazul) vor fi amplasate de preferat conform planei din Anexa 1. Executantul poate folosi construciile existente pentru transferul ncrcrilor diferitelor echipamente ale instalatiei de desulfurare,turilor dac aceste construcii prezint suficiente msuri de siguran pentru a suporta ncrcri suplimentare. Posibilul transfer de ncrcrcaretur va fi analizat i evideniat de ctre Executant n timpul proiectrii de detaliu ca parte lucrrilor iar in condiiile in care sunt necesare ramfortari aceste vor fi fcute de ctre Executant. Pe courile existente la cota +92 nu se accepta incarcari suplimentare. n continuare se vor face referiri la modul de conectare a echipamentelor precum i cerinele tehnice minime care se vor respecta pentru diferitele pari ale IDG, specificate mai jos. 5.1 Canalul gazelor de ardere Instalaia de desulfurare se va conecta la traseul de gaze de ardere existent respectiv la flanele celor doua electrofiltre prin intermediul unui singur canal de gaze de ardere cu o lungime de circa 240m care va cobori de la cota +92 a cazanului pana la zona de dispunere a absorberului. La cota +92 va fi prevzut un sistem de evacuare de urgent, dotat cu clapet ce va fi acionat automat din camera de control a cazanului 4, care se va conecta la coul actual i care va fi folosit numai n cazul n care ventilatorul/rele gazelor de ardere se poate opri n mod necontrolat. Aceast evacuare de urgent este inclus n costul lucrrii, precum i modificrile care sunt necesare n automatizarea blocului, protecii, operare, control i semnalizare pentru clapetul folosit. Clapetul/ii folosit/i va fi proiectat in aa fel incat sa fie protejat de fenomenul de coroziune/eroziune si va/vor fi realizat/i din inox rezistent la temperaturi 140-200 grade celsius cu posibilitate de manevrare in orice conditii. Sistemul de evacuare de urgenta va fi conectat la actualul cos si nu va afecta posibilitatea de miscare a bratului de montaj de la cota +92. Executantul va cuprinde in oferta tehnica soluia pentru evacuarea gazelor de ardere si racire a cazanului in condiiile in care ventilatorul/le gazelor de ardere aferente instalaiei de desulfurare iese se defecteaz. Aceasta soluie va fi supusa spre aprobare si revizuire Comisie Tehnice de Avizarea a Termocentralei. Canalul gazelor de ardere va fi realizat din tabl de oel carbon rezistenta la coroziune si eroziune, rigidizat cu profiluri laminate. Acestea vor fi prevzute cu elemente elastice (compensatori) de preluare a dilatrilor, eforturilor i vibraiilor. Susinerea traseelor de canale de gaze se va realiza prin intermediul unor construcii metalice zbrelite. Transmiterea ncrcrilor la aceste construcii metalice se face cu ajutorul unor supori fici sau mobili. Construciile metalice zbrelite se fixeaz de fundaiile din beton armat, cu buloane prin intermediul unor plci metalice. Canalele de gaze de ardere se vor izola termic la exterior i se vor proteja anticorosiv la interior prin alegerea unui material al conductei care sa fie rezistent la coroziune si eroziune in condiiile tehnologice ale proiectului (compoziie chimic fluid, temperatur, punct de rou, etc.). Pe exterior se aplic vopsitorii n grosime de cca. 160180m, izolaie i tabl zincat pentru atacul agresiv al mediului existent industrial i cu rezisten la raze
31(142)
Bloc 4
ultraviolete, eventual la abraziune. Supori canalelor de gaze se vor proteja prin grunduire i vopsire. Vopsitoriile anticorosive pe exteriorul construciilor metalice i canale de gaze de ardere, sunt sisteme de protecii pe baz de polimeri ciclici cu rezisten i elasticitate mare. Grosimea canalelor din oel carbon va fi cea rezultata din calculul de proiectare care va fi prezentata de Executant si acceptata de ctre Beneficiar. Sudurile la conductele de gaze de ardere vor fi efectuate cu penetrare suficient sau din ambele pri pentru evitarea coroziunii. Toate suprafeele metalice, care vor avea contact cu gazele de ardere, trebuie pstrate la o temperatur deasupra punctului de condensare sau s fie ferite de condensul de acid si vor trebui placate cu materiale corespunztoare. Canalele vor fi rotunde doar dac nu se va demonstra c alta forma are calitati mai bune la rezisten/greutate i n minimizarea posibilelor probleme de coroziune, eroziune sau depozitare de cenu. Canalele din oel carbon vor fi prevzute cu un sistem de protecie contra gazelor umede corozive pe durata opririi i pornirii instalaiei de desulfurare si cu sisteme de drenare a condensului in cazurile in care acesta apare. Canalele gazelor de ardere vor fi prevzute cu compensatori care sa preia eforturile termice si de alta natura care se propaga in acestea. Tot condensul produs n conducta gazelor de ardere, precum i a altor ape uzate rezultate n urma procesului de desulfurare de la Blocul 4 va fi colectat i trimis fie in absorber pentru neutralizare fie in staia de epurare sau tratare chimica parte a prezentului contract. 5.2 Coul de fum. Coul de fum in functie de solutia constructiva va trebui sa aiba un sistem de colectare a condensului rezultat in urma desulfurri i trimis in absorber. Daca coul de fum va fi realizat din beton armat acesta va trebui sa fie izolat cu borosilicat de tip Penguard, cu o grosime de 2 inch (50.8mm). Cosul la partea superioara va fi protejat cu tabla de inox ce are caltati anti-abrazive si antiacide. nlimea total a coului trebuie s fie de 120m de la nivelul solului (cota zero a termocentralei), cota ce a fost i a fost determinat astfel nct s se asigure o dispersie adecvat a gazelor de ardere n atmosfer, avnd n vederea respectarearii valorilor limit ale concentraiilor maxime a substanelor n aer, stabilite de ordinul MAPM nr. 592/2002. Coul va fi dotat cu scri i platforme galvanizate (cu excepia platformei superioare care va fi din inox), lift permanent, sistem de msurarea a noxelor, instalaie de balizaj paratrsnet, precum i orice alt echipament care este necesar pentru o funcionare n sigurana si pe termen lung avnd n vedere o durat de via de minim 25 de ani. Cosul va fi vopsit la exterior cu o vopsea antiacida si cu protecie mpotriva razelor ultrviolete. Dac distana ntre axele a doua couri este mai mic dect 5 ori diametrul maxim al acestora, ncrcarea dat de vnt se va determina pe baza unor studii (conf. Buletinul Construciilor Ministerul Lucrrilor Publice i Amenajrilor Teritoriului - 1998 actualizat).
32(142)
Bloc 4
Executantul este responsabil de proiectarea i execuia coului n conformitate cu legislaia, reglementrile i normativele naionale i europene n vigoare n aa fel nct s ntruneasc urmtoarele condiii: Dispunerea echipamentelor de monitorizare a emisiilor trebuie s se fac aa cum sunt stabilite n legislaie, standarde i directivele europene; Dispunerea instalaiei de balizaj la nlimile prevzute n legislaie si in conformitate cu autorizaia emisa de ctre Autoritatea Aeronautica Romana (autorizaie care se va obine de ctre executant); Prevederea de duze pentru colectarea de probe, pentru msurtorile independente privind emisiile, fcute de ctre autoritile n domeniu; Reducerea la minimum a cderii de picturi la ieirea din co, iar coninutul acestora trebuie s fie mai mic de 100 mg/Nm3 (umed); Dispozitive de msurare specifice pentru urmrirea comportrii in timp al courilor ca si construcie speciala nsoite de documentaia prevzuta de legislaie. 5.2.1 Echipament de monitorizare emisii i analiz a gazelor de ardere Instalaia de desulfurare a gazelor de ardere va avea propriul echipament de monitorizare al emisiilor cu transmitere a datelor pe calculator on-line, msurtorile fiind continue si cu posibilitati de elaborare de rapoarte privind noxele monitorizate. n canalele de gaze precum i n co se vor instala puncte de colectare a probelor din gazele de ardere, n conformitate cu legislaia i normele europene i naionale n vigoare. n aceast locaie, echipamentul de monitorizare va funciona n conformitate cu toate nevoile de funcionare i prevederile naionale si europene aplicabile. Echipamentul de monitorizare a emisiilor care va fi realizat i dimensionat de ctre Executant i va include msurtorile continue directe i de calibrare pentru SO2 + SO3, pulberi , O2, NOx, CO, CO2, umiditate, temperatur, presiune i altele asemenea daca legislaie le prevede suplimentar fata de cele menionate expres. Msurtorile reprezentative, cum ar fi prelevarea de probe i analiza acestora, pentru poluanii relevani i pentru parametrii de proces, precum i calibrarea sistemelor automate de msur folosind metode de referin se efectueaz n conformitate cu prevederile standardelor romne sau standardelor naionale ale unui alt stat membru al UE, care adopt standardele CEN disponibile. n cazul n care standardele CEN referitoare la msurarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi nu sunt disponibile, se utilizeaz standarde ISO sau standarde naionale referitoare la msurarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot i pulberi, cu condiia asigurrii unei exactiti echivalente. Echipamentul de monitorizare a emisiilor va include hardware-ul i software-ul astfel incat sa afieze on-line valorile momentane ale emisiilor precum sisi sa realizeze mediaerea valorilor concentraiei emisiilor: la 30 min, orar, zilnic, la 48 ore, lunar si anual. In co, se vor conecta prevedea un numr suficient de duze pentru msurarea concentraiilor poluanilor din gazele de ardere dar si pentru msurarea altor parametrii. Duzele pentru probe vor fi potrivite pentru realizarea testelor de performan ale IDG precum i pentru msurtorile anuale cerute de autoritile pentru protecia mediului. Modul de amplasare si numrul de duze se vor stabili in conformitate cu standardele relevante si legislaia in vigoare.
33(142)
Bloc 4
ntre electrofiltre i absorber se va include un numr suficient de duze si echipamentul necesar pentru prelevarea probelore din gazeleor de ardere netratate, iar aceste echipamente vor intra in componenta instalaiei de desulfurare care vor face msurtori continue. Aceste msurtori vor fi incluse in logica procesului de desulfurare iar prin comparaie cu msurtorile de la noul cos vor demonstra eficienta instalaiei de desulfurare in ceea ce privete eliminarea coninutului de sulf. pentru a face msurtorile necesare privind performantele garantate in ceea ce privete randamentul instalaiei de desulfurare. Executantul va descrie metodele de msura atestele de performanta pentru parametriielor garantaie aile IDG prezentndu-le cu cel puin 3 luni nainte de punerea in funciune spre aprobarea Beneficiarului. nainte de intrarea in absorber vor fi prevzute alte sisteme de monitorizare emisii cu care sa se poat determina valorile noxelor din gazele de ardere dup electrofiltru, valori ce vor trebui sa fie comparate cu valorile msurate dup absorber si care sa releve eficienta inlturrii coninutului de SOx. 5.2.2 Echipamente de laborator Echipamentele de laborator necesare diferitelor analize chimice standardizate care sunt necesare instalaiei de desulfurare , vor fi incluse in preul ofertei si vor fi dedicate pentru testele necesare IDG in timpul testelor de performanta la punerea in funciune dar si pentru testele ce se vor face ulterior in timpul operri. pe care Eexecutantul le va recomanda ce teste sunt necesare a se face iar testele minime vor conine obligatoriu (ex. peteste pentru caracteristicile calcarului, analiza lamului de gips, instalaie de prelevare automata a mostrelor de calcar din vagoanele cu care va fi transportat calcarul, compoziia apelor uzate nainte si dup staia de tratare)etc.). Echipamentele de laborator si metodele de analiza de laborator vor fi trimise spre aprobare si revizuire ctre te de Beneficiar la sugestia Executantului i vor corespunde cu cele prevzute in procedurile de analiza chimica propuse de Executant, iar acestea acestea vor fi instalate n laboratoarele de analiz ale Seciei Chimice din cadrul termocentralei, p. Pentru a fi corespunztoare scopului de analiz i testelor care trebuie fcute. Executantul va amenaja spaiul pe care Beneficiarul il va pune la dispoziia Executantuluilaboratorul Beneficiarului unde i va monta respectivul echipament. Se va face de asemenea specificaie de ctre Executant care sunt analizele pe care acesta le propune: frecvena lor, metoda , standardele aplicabile i msuri care trebuie luate pentru protejarea mediului. ntre electrofiltre i absorber se va include un numr suficient de duze pentru probele gazelor de ardere, pentru a face msurtorile necesare privind performantele garantate in ceea ce privete noxele ale instalaiei de desulfurare. Executantul va descrie metodele de msura a performantelor garantate ale IDG prezentndu-le cu cel puin 3 luni nainte de punerea in funciune spre aprobarea Beneficiarului. 5.3 Absorberul pentru desulfurarea umed a gazelor de ardere Absorberul trebuie sa aib o soluie tehnic confirmat i verificat printr-o funcionare de lung durat la grupuri energetice cu o capacitate care s nu fie sub 330 MW . Absorberul va folosi calcarul ca reactiv i va funciona fr adugare de acizi organici pentru mbuntirea procesului de absorbie.
34(142)
Bloc 4
Selectarea materialului va fi fcut pentru ca acesta s reziste n condiiile specifice desulfurrii umede pentru cel puin 20 de ani de funcionare, cu nite costuri de ntreinere si reparaii foarte reduse. In criteriul de atribuire se vor acorda puncte suplimentare pentru oEste preferat ca soluie constructiva cu un absorber de inox. In condiiile in care vVentilatorul/le este va/vor fi dispuse intre absorberul de inox si cos, iar flana la intrarea gazelor de pe absorber, canalul gazelor de ardere de intrare side ieire din absorber, corpul ventilatorului si rotorul precum si canalul dintre ventilator si cos vor trebui sa fie din inox. Dup trecerea prin zona de pulverizare, gazele de ardere conin picturi fine de ap, avnd o umiditate ridicat. Aceast umiditate trebuie s fie redus sub 100 mg/Nm3 prin intermediul unui separator de picturi. Pentru evitarea nfundrii separatorul de picturi, acesta se va prevedea cu splare automat periodic (odat la 8 ore sau mai rapid in funcie de evaluarea fcut de Executant). n zona intrrii gazelor de ardere n absorber va aprea o zon umed /uscat unde gazele vor fi saturate. n aceast zon exist de asemenea posibilitatea evaporrii suspensiei de pe pereii interni ai absorberului, conducnd la apariia de depuneri n zona limitrofa intrrii gazelor de ardere. Din acest motiv partea interioar va trebui cptuit cu o protecie anticorosiv cu rezisten ridicat i n mod suplimentar splat continuu. Absober-ul va fi proiectat din punct de vedere mecanic pentru o temperatur maxim/presiune maxim i vor fi dotate cu o instalaie de rcire de urgen care s asigure siguran pentru o oprire forat n caz de defect al ventilatorului. Aceasta instalaie de rcire de urgen va fi dimensionata ca s asigure rcirea gazelor de ardere de la 140C la o temperatur minim la care nu este afectat absorberul i instalaiile interne aferente acestuia, alimentat cu moto-pompe care s porneasc automat n cazul n care o situaie de avarie ar putea aprea. Dac absorberul are duze, atunci pentru fiecare nivel de pulverizare se va prevedea propria conduct dimensionat pentru debitul de lam care se va calcula i o pomp de recirculare dedicat. Se va prevedea cel puin un nivel de duze suplimentar precum i o pomp de recirculare suplimentar. Plasarea duzelor se va face n aa fel nct s se evite zone moarte unde gazul poate trece netratat. Daca este cazul se vor instala la nevoie deflectori care vor fora gazele de ardere sa intre in contact cu reactivul de calcar. Duzele vor fi din material cu nalt rezisten de eroziune i coroziune. Executantul va concepe un sistem de intrare n funciune a pompelor de recirculare si a nivelelor de pulverizare automat n funcie de coninutul de SOx din gazele de ardere. In cldirea absorberului Sse vor construi platforme i mecanisme pentru a susine toat instalaia intern cum ar fi canalele gazelor de ardere, clapete, eliminatoare de picturi, duze, etc. Se va prevedea in afara absorberului suficient spaiu pentru mentenana oricrui echipament, inclusiv mecanisme de ridicare fixe sau mobile inclusiv precum si lift pentru personal. n interiorul absorberului este necesar s se prevad construirea de platforme temporare i alte mecanisme pentru verificare i ntreinere a ntregului scruber. Va fi prevzut un n cazul n care se gsesc aagitator de rezerva arein n absorber trebuie s existe unul n rezerva (n + 1 buc.).in afara celor care sunt prevzute a fi in funciune, iar Executantul va introduce in sistemul de automatizare un concept in care agitatorul de rezerva va intra in funciune in condiia in care unul din cele in funciune se defecteaz. De asemenea agitatorul de rezerva va fi pus in funciune dup o anumita perioada lsndu-se unul din cele prevzute normal in funciune in rezerva, iar procesul de schimbare va continua pana la realizarea unui ciclu complet si apoi repetarea ciclului. De asemenea,
35(142)
Bloc 4
trebuie s se prevad o suficient rezerv pentru sSuflantele de aer pentru oxidare vor avea o redundanta de 100%. Proiectarea absorberului si a echipamentului aferent acestuia se va face n aa fel nct nivelul pulverizare de rezervaele duzelor de pulverizare/agitatorul de rezerv/ lancea de oxidare aferenta agitatorului de rezervasuflanta de rezerva sa fie pstrate n condiii suficient de bune (avnd n vedere posibila nfundare) pentru utilizarea lor oricnd ar fi necesar. Grinzile de susinere al nivelelor de pulverizare si alte elemente interioare de susinere si operaionale vor avea acelai material ca si materialul absorberului. 5.4 Rezervoarele aferente instalaiilor de desulfurare Toate rezervoarele unde se poate produce sedimentarea vor avea funcii de agitare cu redundan sau proceduri de suport pentru manipulare n caz de nefuncionare a unui agitator. Partea inferioara a rezervoarelor vor fi nclinate spre cel mai jos punct. Toate rezervoarele vor respecta cerinele de rezisten la coroziune si eroziune. Rezervoarele vor fi prevzute cu suficiente guri de vizitare uor de manevrat (mrimi potrivite, acoperire suspendat pe bra oscilant, scri fixe, izolare cu cptueal, etc.). n zona absorberului dar si a rezervorului de preparare lam de calcar, pentru preluarea diverselor posibile scurgeri de suspensie de calcar sau de lam de gips, va fi prevzut un rezervor ( ba) de colectare de form rectangular. In urma reducerii SO2 din gazele de ardere, prin procedeul de desulfurare cu calcar pulbere care are loc n absorber, rezult ca produs secundar gipsul sub form de lam. Gipsul va trebui sa fie evacuat din instalaia de desulfurare sub form de lam cu concentraia 1:1(50%solid si 50% lichid), prin pompare la instalaia de evacuare n fluid dens. Concentraia lamului de gips de 1:1 va fi obinut prin hidrocicloane care separ apa n exces din lam fcndu-l optim pentru mixerele staiei de fluid dens. Daca aceste hidrocicloane nu pot s realizeze aceast concentraie de 1:1 atunci apa n exces de la hidrociclon poate fi colectat ntr-un rezervor i va trebui refolosit fiind reintrodus n circuit pentru preparare suspensie de calcar, splare separator de picturi, etc. Gipsul n concentraie de 1:1 va fi colectat ntr-un rezervor intermediar i de acolo trimis cu ajutorul unei pompe (va fi prevzuta i o pomp de rezerv asigurndu-se redundana de 100% care sa intre in funciune automat in condiiile in care cea in operare se defecteaz, si daca este cazul unei frecvente de funcionare aceasta va fi specificata de ctre Executant) la mixerul instalaiei de lam dens. Acest rezervor va trebui sa aib o capacitate care s permit colectarea gipsului pe o perioad de minim 8 h la funcionarea instalaiei de desulfurare a blocului la sarcina nominal i in condiiile unei defeciuni a sistemului de faz dens. Rezervoarele vor fi echipate cu supape de siguran, precum i indicatoare de nivel i alte dispozitive care vor asigura o funcionare continua, fiabila si n siguran. n caz de necesitate cnd fie mixerul de la instalaia de lam dens nu este disponibil pentru a recepiona gipsul i rezervorul intermediar a atins capacitatea maxim sau cnd din diferite motive trebuie golit rezervorul intermediar, acesta va fi descrcat ntr-un rezervor de transfer pus la dispoziie de ctre Beneficiar care va constitui rolul unui rezervor de urgen. Din acest rezervor se poate goli gipsul n oricare rezervor intermediar al tuturor instalaiilor de desulfurare. Capacitatea rezervorului de transfer este de 1.540 m3 i este prevzut cu agitatoare i pompe de transfer i inclus n logica de operarea a instalaiilor de desulfurare ale blocurilor 3 i 6. Executantul va trebui s proiecteze sistemul de descrcare
36(142)
Bloc 4
din rezervorul de transfer, astfel nct lamul de ghips s poat fi descrcat automat din rezervorul de transfer n oricare rezervor intermediar n funcie de disponibilitatea lor i de capacitate. n condiiile n care este necesar golirea unui absorber din diferite motive, Beneficiarul va pune la dispoziia executantului un rezervor auxiliar care s preia toat cantitatea de reactiv. Acesta va putea fi ulterior returnat n oricare din absorberele instalaiilor de desulfurare. Capacitatea rezervorului auxiliar este de 4.000 m3 i este prevzut cu agitatoare i staie de pompare comun i pentru rezervorul de transfer. Toata documentaia tehnic pentru aceste rezervoare va fi pus la dispoziia Executantului dup semnarea contractului si dup obinerea acordului proiectantului original. Avnd n vedere cele menionate Executantul este responsabil sa prevad ca fiecare instalaie de desulfurare sa aib propriu sistem de hidrocicloane, rezervor intermediar, si daca se considera necesar un rezervor de ap in exces, cu toate cu pompele, instalaia si comanda aferente. Orice ajustri ale instalaiilor de desulfurare existente ce sunt necesare pentru a face compatibila instalaia de desulfurare bloc 4 cu acestea intra in obligaia executantului si in costul contractului. 5.5 Depozitarea i manipularea prafului de calcar Calcarul cu granulaia de 45m va fi adus la termocentral cu vagoane speciale cu capacitatea de ~ 56 t. Aceste vagoane speciale pentru transportul prafului de calcar vor fi accesibile pentru descrcare din zona cii ferate aflata la ~ 100 120 m de silozul de calcar care se va construi n cadrul lucrrii pentru depozitarea acestuia. Descrcarea vagoanelor se va face pneumatic dup racordarea lor prealabil la sursa de aer comprimat i la conducta de evacuare a amestecului bifazic aer de transport pulbere de calcar n silozul de calcar. Executantul este responsabil n cadrul contractului pentru dimensionarea echipamentelor de descrcare necesare (inclusiv furtunul de legtur) instalaiei de desulfurare a blocului 4 dar care va deservi i IDG bloc 5 (care are aceleai caracteristici tehnice de consum si de intrare ca si cele de la blocul 4). De asemenea, Executantul va schimba i soluia tehnic de descrcare pneumatic de la silozul de calcar deja n funciune aferent blocului 3 i 6, n sensul ca transportul /descrcarea prafului de calcar nu se va mai realiza prin/din camioane ci din vagoane pe calea ferat. Sistemul de manipulare a prafului de calcar va cuprinde i o linie de furnizare pentru transportul direct de la vagoane ctre rezervorul de preparare a lamului de calcar (cu ocolirea silozului) cu o capacitate de 100 t/h. Capacitatea echipamentului de descrcare va fi dimensionata pentru a descrca calcarul necesar pentru 4 instalaii de desulfurare (5 zile/sptmn) de praf de calcar, cu dimensiuni ale vagoanelor de 56 de tone. Capacitatea/rezerva de descrcare de mai sus este valabil pentru patru grupuri energetice dar Executantul va face propriu calcul pentru a asigura realizarea acestuia. De asemenea, se va prevedea un sistem de monitorizare a cantitilor de calcar din cele doua silozuri (IDG bloc 3,6,5,4 ) n sensul c se va cunoate tot timpul ce cantitate de calcar a intrat n silozuri, ct se consum pe or de ctre fiecare IDG aferent fiecrui grup energetic i ct mai este rezerv n acestea. Toate aceste informaii se vor transmite n camera de comand a desulfurri spre informarea operatorului precum i informaii referitoare la faptul c sunt sau nu sunt descrcri de vagoane i supraveghere cu camere video cu nregistrare a procesului de descrcare. Echipamentul de descrcare va fi prevzut cu un sistem automat de prelevare calcar din fiecare vagon in parte pentru a se putea determina reactivitatea, puritatea, granulaia si umiditatea acestuia.
37(142)
Bloc 4
Pentru evitarea creterii coninutului de pulberi la descrcarea, manipularea i depozitarea prafului de calcar, Executantul va prevedea i include echipamente, precum filtre, echipament de curare a prafului (aspiratoare), pentru curirea pardoselilor, etc. Filtrele vor fi prevzute cu dispozitive de msurare a diferenei de presiune pe filtru i cu semnalizare i alarme n cazul mbcsirii acestuia. Infrastructura pentru zona de descrcare de la vagoane sau modificri care sunt necesare la aceasta pentru ndeplinirea scopului de descrcare va face parte din contract. Executantul va verifica i va lua n considerare, ca parte din contract tot ce este necesar n timpul fazei de proiectare detaliat. 5.6 Silozul de stocare calcar. Silozul de praf de calcar va fi dimensionat pentru a putea stoca calcarul necesar pentru doua instalaii de desulfurare umeda lund in considerare: frecventa de descrcare din vagoane , consumul orar al celor doua instalaii, dar si pentru depozitarea unei capaciti de rezerv neatins pentru 72 de ore precum i 60 ore necesar de week-end de praf de calcar cnd 2 IDG funcioneaz cu o sarcin de 885% a cazanului ce corespunde 290 MWh. Acest siloz va asigura i capacitatea de stocare i operare pentru IDG grup 5 al crei consum se presupune ca este acelai ca IDG 4. Acest depozit va fi proiectat pentru pstrarea calitii prafului de calcar pentru o durat de timp nedefinit i orice condiii de clim. Silozul va avea o form cilindro-conica, dispus vertical iar pentru aceast construcie fundaia a fost realizat in cadrul contractului de execuie al instalaiilor de desulfurare a gazelor de ardere de la grupurile 3 si 6, iar Beneficiarul va pune la dispoziia Executantului documentaia de proiectare si execuie dup semnarea contractului, iar acesta va trebui si fac propriile investigaii dac aceasta este sau nu potrivit pentru acest scop si dac sunt necesare modificri s le realizeze pe costul su, parte a prezentului contract. Silozul trebuie prevzut cu un filtru pentru desprfuire, acestea avnd rolul de a separa final particulele de praf de aerul de transport, praful fiind colectat n filtru i deversat prin nec n siloz, iar aerul de transport curat este eliminat n atmosfer. Silozul trebuie sa aib prevzute sisteme de fluidizare a pulberii de calcar pentru ca acesta nu sa se ntreasc sau colmateze. 5.7 Pregtirea suspensiei de calcar Sistemul va fi echipat cu dispozitive corespunztoare pentru alimentarea, dozarea apei/a proporiei de calcar i dispozitive de amestecare. Rezervorul de preparare a suspensiei de calcar (reactiv) va fi dimensionat sa aib o capacitate de stocare de cel puin 8 ore, care s acopere necesarul pentru IDG bloc 4 dar i 5. Executantul va include in lucrri toate elementele necesare fizice, electrice si de automatizare prin care s se realizeze interschimbalitatea ntre rezervorul de reactiv alocat IDG 3 si 6 cu cel ce va fi construit pentru IDG 4 si 5 n aa fel nct din oricare rezervor s se poat alimenta oricare IDG printr-un joc de vane. Linia de alimentare cu lam de calcar va fi proiectat pentru a se evita nfundarea evilor, prin circulare continu (linia de alimentare i re-circulare) inclinat pentru golire ctre rezervorul de alimentare . Sistemul de preparare i sistemul de alimentare cu suspensie de calcar va fi un sistem nchis i izolat precum i cu circulaie continu (linii de alimentare i linii de recirculare).
38(142)
Bloc 4
Toata zona silozului de calcar, instalaiei de descrcare i instalaiei de preparare trebuie s fie prevzut cu instalaii de ridicat cu acionare manual i electric pentru diminuarea efortului fizic la lucrrile de ntreinere mentenan i reparaii. 5.8 Instalaia de evacuare a lamului de gips n urma reducerii SO2 din gazele de ardere, prin procedeul de desulfurare cu calcar pulbere care are loc n absorber, rezult ca produs secundar gipsul sub form de lam. lamul va trebui s fie evacuat din instalaia de desulfurare sub form de gips cu concentraia 1:1, prin pompare la instalaia de evacuare n fluid dens. Caracteristicile lamului de gips: Gipsul va fi descrcat ctre Instalaia de faz dens n proporie de: 50 % materii solide, 50 % ap , iar cantitatea maxim pe care mixerul sistemului de lam dens o poate recepiona este de maxim 66 t/h iar presiunea la flana de racord cu sistemul de lam dens trebuie sa fie de minim 2 bari. Distana dintre rezervorul de transfer intermediar i mixerul de la lam dens este de aproximativ de 200 m iar nlimea unde este dispus flana este de aproximativ 10m deasupra solului. Beneficiarul va pune la dispoziia Executantului dup semnarea contractului dimensiunea flanei de conectare i lista semnalelor logice care trebuie introduse n instalaia de automatizare (DCS) a instalaiei de desulfurare, pentru a se asigura interfaa cu automatizarea de la instalaia de lam dens. Executantul va asigura sistemul de splare al conductei n cazul opririi descrcrii de lam de gips. Descrcarea lamului de ghips trebuie s se fac continuu n mixerul de la faza dens. Pompele de evacuare trebuie sa fie cu redundanta de 100% si adecvate transportului de slam de ghips. n cazul n care sunt necesare modificri ale sistemului de automatizare de la instalaia de lam dens , a instalaiei electrice sau orice alte modificri necesare integrri instalaiei de desulfurare cu sistemul de lam dens acestea vor face parte a ofertei. Instalaia de desulfurare trebuie sa aib propria instalaie de descrcare in sistemul de lam dens. 5.9 Instalaia de ap de proces Beneficiarul va asigura apa de proces pe care Executantul o va prevedea n bilanul masic din cadrul ofertei, pentru cele doua instalaii de desulfurare i serviciile aferente acestora dar la calitatea prevzut la Capitolul 6 paragraful 6.1.8. Alimentarea cu ap brut a instalaiei de desulfurare se va face din Staia de ap brut, zona bazin E ieire casa site) din cadrul termocentralei. Executantul este responsabil pentru: Proiectarea i execuia unui rezervor de ap de proces cu o capacitate care va asigura alimentarea a doua instalaii de desulfurare aferente grupurilor 4 i 5, capacitate care va depinde de consumul de ap al instalaiilor de desulfurare, dar care va asigura consumul pentru cel puin 4 ore. La flana de racord dintre rezervor i conducta de aduciune apa se va monta un filtru cu autocurire periodic; Proiectarea i execuia conductei i traseu de conducta nou ntre zona bazin E ieire cas site i racordul rezervorului de ap de proces de la instalaiile de desulfurare cu dispunerea conductei pe estacada tehnologic existent precum i
39(142)
Bloc 4
pe o estacad nou care se va proiecta pe un traseu care va fi agreat cu Beneficiarul pn la locul de dispunere al rezervorului de ap de proces mai sus menionat; Proiectarea i execuia unei estacade tehnologice nou pn la locul de racord acolo unde nu mai exist. Proiectare, achiziie i montaj de electropompe noi care vor asigura debitul i presiunea necesar n punctul de racord al flanei rezervorului apei de proces. Proiectarea va trebui s demonstreze o redundan de 100% a pompelor. Pompele de apa de proces vor fi prevzute fie cu bucla de recirculare fie cu turaie reglabila a electropompelor, turaie care va varia in functie de consumul de apa de proces al instalaiei de desulfurare bloc 4 dar si bloc 5 (consumul de apa de proces al instalatiei de la blocul 5 se considera egal cu cel al instalaiei de la blocul 4); Proiectare i montare circuite de ap brut de la aspiraia pompelor din Staia de ap brut bazin E (nu exist flana de racord pe debitul necesar) ieire cas site pn la aspiraia pompelor care se vor monta; Demontarea echipamentului existent i folosirea fundaiilor fostelor pompe pentru cele noi n condiiile n care Executantul constat conformitatea acestora cu noile cerine pentru echipamentul care se va monta; Proiectare i montare instalaii electrice i automatizri pentru alimentarea pompelor, msurarea continua a apei de proces consumate, precum si orice alte echipamente care sa asigure o funcionare fiabila, eficienta si sigura a instalaiei; ntre rezervorul de ap de proces i cele doua instalaii de desulfurare se vor monta alte pompe care vor furniza debitul i presiunea necesar instalaiei de desulfurare pentru blocul 4 respectiv 5 i pentru acestea se va asigura o redundan de 100% ; Executantul va realiza o schem de alimentare n aa fel nct din oricare rezervor (cele existent pentru IDG 3 si 6 si cel nou) s se poat alimenta oricare dintre cele 4 instalaii de desulfurare i va realiza i o schem logic ce va fi introdus n sistemele de automatizare ale celor 4 instalaii de desulfurare.
evile instalaiei de ap de proces vor fi rezistente la coroziune i protejate de eroziune i izolate cu vat mineral i tabl galvanizat. evile instalate vor avea ventile de drenaje n toate punctele joase i ventile pentru eliminarea aerului n toate punctele nalte. Tot ce este montat n exterior va trebui s fie izolat mpotriva ngheului. De asemenea evile vor fi dotate cu un sistem de avertizare mpotriva eventualelor scurgeri sau spargeri a traseului de eava. 5.10 Instalaia de stingere a incendiilor. Sistemul de ap potabil. ntreaga instalaie de stingere a incendiilor va fi proiectat i montat n conformitate cu normele i reglementrile n vigoare, iar dac sunt necesare obinerea de avize sau autorizaii Executantul este obligat s le obin. Instalaia de stingere a incendiilor va fi alimentat de la instalaia (iile) de ap existente. Instalaia de stingere a incendiilor va fi proiectat ca un sistem de reglare cu bucl nchis acoperind zona de amplasare a IDG i instalaiile aferente. evile de derivaie vor alimenta sistemul intern al instalaiei de stingere a incendiilor, cum ar fi sistemele de furtun, i sistemele de stropire a apei de la bucl. Instalaiile de stingere a incendiilor vor fi aranjate
40(142)
Bloc 4
n aa fel nct stingerea incendiilor va fi ntotdeauna garantat i va fi n conformitate cu cererile autoritilor. Instalaia va avea capacitatea de a furniza ap celor mai solicitante seciuni de sprinklere i n acelai timp s asigure hidranii i staiile cu furtun, cu necesarul de ap. Va trebui sa fie prevzute drumuri de acces autoutilitarelor pompierilor pentru a avea acces la hidranii din zona IDG. Numrul hidranilor i localizarea hidranilor i materialul evilor va fi n conformitate cu legislaia n vigoare. Sistemul de alimentare cu ap potabil va fi inclus n costul lucrrii i va ine seama de normativele i reglementrile n vigoare. 5.11 Instalaia de aer de oxidare (suflantele). Absorber-ul va avea propria instalaie de aer pentru oxidare cu rezerva. Numrul minim de suflante va fi de 2*60%. 5.12 Instalaia de aer comprimat Atentie! 5.13 Staia de aer comprimat este va fi dimensionat pentru a ndeplini cerinele maxime de presiune i debit de aer necesar pentru doua instalaii de desulfurare aferente grupurilor 4 i 5 din cadrul termocentralei Rovinari. Echipamentul pentru aceast instalaie a fost achiziionat n cadrul lucrrilor de implementare a instalaiilor de desulfurare de la grupurile 3 i 6. Ceea ce trebuie s se includ pentru instalaia de desulfurare a grupului 4 este rezervorul de aer tampon care trebuie s aib o capacitate de stocare aer comprimat necesar pentru doua instalaii de desulfurare respectiv pentru blocul 4 i 5. Acest rezervor va fi proiectat s se potriveasc instalrii n cldirea compresorului deja existent i realizat pentru instalaiile de desulfurare ale grupurilor 3 i 6. Beneficiarul se oblig ca dup semnarea contractului s pun la dispoziia Executantului documentaia acestei cldiri i documentaia pentru staia de aer comprimat (compresorul). Staia de aer comprimat i instalaiile aferente acesteia va asigura necesarul de aer comprimat pentru: aparatura de msur, control i uz general la capacitatea, presiunea i calitatea necesar pentru instalaiile de desulfurare. Redundanta 100%. n cadrul zonelor de mentenanta din interiorul cldirilor instalaiei de desulfurare instalaiei de desulfurare se vaor instala suficient debit , puncte de conectare la instalaia de aer comprimat dispersate n mod egal, aer necesar pentru lucrrile de ntreinere cu o presiune la 7 bari.cu puncte de conectare dispersate n mod egal, necesar pentru lucrrile de ntreinere. Aerul curat, fr ulei i umezeal (-30C punct de condensare la presiune de lucru) va fi furnizat lLa ieirea compresorului aerul comprimat va fi curat, fr ulei i umezeal (-30C punct de condensare la presiune de lucru). Staiile compresor de aer comprimat vor avea un sistem de control integrat n sistemul de automatizare al instalaiei de desulfurare i vor fi controlate automat. Aerul comprimat instrumental va fi 100 % redundant. evile i de impuls pentru diferitele instrumente de msura si de acionare pneumatica a valvele vanelor pentru msurarea i controlul aerului vor fi din oel inoxidabil. Lucrrile de interfaa dintre instalaiile de desulfurare deja implementate si instalaia de desulfurare a blocului 4 pentru partea de aer comprimat sunt incluse in acest contract. Echipamentele instalaiei de aer comprimat vor fi plasate in cldire.
41(142)
Bloc 4
5.14 Sisteme de operare. Instalaiile de desulfurare vor fi echipate cu sisteme de operare distribuite independent. Funciile de supraveghere i monitorizare vor fi conectate i la sistemele de operare ale grupului energetic 4. Fiecare IDG va avea propriul operator i staie de lucru pentru a permite funcionarea local i modificarea diferitelor valori i a altor date operaionale. n timpul funcionrii obinuite, va fi posibil supravegherea IDG de la camerele de control ale grupurilor energetice dar operarea IDG se va face din camera de control al acesteia situat n staia electric. Echipamentele cu servicii comune (manipularea calcarului i a gipsului) vor fi prevzute cu panouri de operare robuste pentru funciile de control local. Supravegherea general a instalaiilor comune vor fi integrate, din motive practice, n sistemul de control a grupului energetic nr. 3 deja pus n funciune. Pentru orice modificare fizic sau logic n DCS-ul de la IDG grupurile 3 i 6 datorate interferenei cu IDG bloc 4 este responsabil Executantul (proiectare i execuie). Echipamentul de control complet inclusiv instrumentele, alarma, proteciile, controlul de la distan i funciile automate vor administra cel puin: Pornirea sau oprirea local sau de la distan a IDG i a echipamentelor de proces specifice. Modificarea direct a parametrilor. Funciile necesare pentru optimizarea funcionrii. Lucrrile de execuie vor include instalaia cablurilor din cadrul IDG precum i cabluri din noul sistem local electric i de control la camera de control a grupurilor energetice. Hardware-ul i software-ul trebuie s fie uniformizate i adaptate conexiunilor de comunicare ale datelor digitale cu sistemul de control a grupurilor energetice. 5.15 Cerine detaliate privind alte echipamente. 5.14.1 Echipament sub presiune Echipament de presiune se definete ca fiind orice recipient, rezervor sub presiune, evi, accesorii de siguran i accesorii de presiune. Toate acestea vor urma cerinele Directivei privind Echipament de Presiune PED 97/23/EC sau oricare alta directiva reactualizata. 5.14.2 evi evile vor fi proiectate pentru a rezista la creterile de temperatur sau vor fi dotate cu mbinri flexibile pentru a permite expansiuni dilatri verticale, orizontale sau unghiulare. evile instalate vor avea ventile de drenaj n toate punctele joase i ventile pentru eliminarea aerului n toate punctele nalte. Conductele vor fi plasate la distanta adecvat pentru a permite uoare lucrri de ntreinere i izolaii. Toate evile suspendate vor fi la o distan minim de 2,20m de la pardoseal i platformele de exploatare. Se poate accepta un nivel mai jos cu aprobarea special a Beneficiarului. Toate evile instalaiei de ap vor fi din materiale anti-corozive eroziune siau protejate mpotriva coroziunii, iar cele care vor transporta reactiv sau lam de gips vor fi protejate mpotriva eroziuni sau realizate dintr-un material rezistent la eroziune (GRP sau FRP).
42(142)
Bloc 4
Materialul din care vor fi confecionate evile va fi ales potrivit condiiilor celor mai nefavorabile de exploatare i n funcie de mediul din interiorul evii. Va fiSe va lua luat n considerare la proiectare pericolul de coroziune galvanic i/sau cureni electrici indui n evi. Va fi asigurat materialul izolant sau flanele inndu-se cont de ordinea diferitelor materiale folositeIntre evi cu materiale diferite se vor prevedea flane si elemente de izolare. Pentru a se evita nghearea pe timpul iernii, toate evile instalate n exterior vor fi izolate corespunztor i vor avea nclzire electric cu cablu, dac alt tip de nclzire nu este, evident, mai economic. Toate evile care sunt folosite pentru reactiv sau gips vor fi prevzute cu sistem de splare la oprirea instalaiei care se va face automat fr intervenia personalului de exploatare si in acelai timp se vor lua masuri ca acestea sa poat fi prevzute cu elemente care sa nu permit colmatarea (obturarea) lor in timpul funcionarii si opriri neateptate (pante ctre rezervoarele de colectare). Toate sistemele de evi vor fi dotate cu sistem de avertizare care sa semnalizeze in camera de comanda a operatorului eventuale scurgeri sau spargeri. In locurile se prevede mentenanta sau verificri periodice sistemul de evi se vor prevedea cu segmente de evi mbinate prin flane care sa permit o demontare uoara. 5.14.3 Flane i garnituri de etanare Flane metrice,dimensionate potrivit ISO 7005 (DIN 2501) vor fi utilizate peste totin toata instalaia de desulfurare, dac nu se specific n mod explicit alte flane care s nu fie standardizate. Flanele vor fi flane nefixatefixate prin supori, din oel carbon galvanizat combinat cu coliere de oel galvanizat pentru evi din otel carbon sau GRP si din otel inoxidabil pentru evi de oel inoxidabil. Garniturile de etaneizare plate vor fi din cauciuc, consolidate cu plas de metal sau calitate mai superioara, fr grafit. Bolurile, piuliele i aibele vor fi n general din oel galvanizat la cald potrivit ISO 4014/4017, ISO 4032 i ISO 7089. 5.14.4 Armturi n general armturile vor fi din acelai material ca i evile de legtur sau dintr-un material superior. De preferabil, armturile cu filet nu vor fi utilizate pentru dimensiuni mai mari de 1 . 5.14.5 Supori Supori fici , supori suspendai i mobili, urmeaz a se confeciona din oel carbon protejat prin galvanizare la cald. Toi supori din exterior vor fi prevzui cu orificii de scurgere. Executantul va alege materialul suporilor pentru evitarea vibraiilor, i uzurii datorit temperaturii: Ca o regul general distana ntre evile din oel nu vor depi: - Pentru evi cu diametrul sub 50 mm: 2.500mm - Pentru evi cu diametrul sub 100 mm: 5.000mm - Pentru evi cu diametrul sub 400 mm: 7.000mm
43(142)
Bloc 4
5.14.6 Proceduri i calificri necesare operaiunilor de sudare Toate procedurile de sudare i sudorii vor respecta cerinele ISCIR in vigoare si standardele aplicabile. Sudori vor fi calificaii conform prescripiilor ISCIR CR9: 2003 si CR9/A1:2004 si standardele SR EN 287-1 si SR EN 1418 Fiele testelor de calificare ale fiecrui sudor vor fi disponibile pentru verificare de ctre Beneficiar. n afara respectrii standardelor menionate este necesar i respectarea reglementarilor legale referitor la autorizare, fie de urmrire rapoarte de ncercri etc. 5.14.6 Sudarea evilor din oel inoxidabil Procedeele de sudura vor fi omologate conform prescripiei tehnice ISCIR CR 7:2003 si CR 7/A1 :2004. Se va utiliza metoda gazului inert (TIG/MIG). evile sudate n atelierele Executantului sau sub-contractanilor si vor fi umplute cu un gaz inert n timpul sudrii (Argon). Sudarea pe antier se poate face cu utilizarea pastei aplicabile de protecie.
5.14.7 Verificarea sudurilor/laminarilor Laboratoarele care vor executa examinri ale sudurilor vor fi autorizate conform prescripiilor ISCIR in vigoare . La verificarea sudurilor se vor respecta cerinele metodelor, regulamentelor i standardelor aplicabile n domeniu. naintea nceperii lucrrilor de sudur pentru orice echipament este necesar ca Executantul s elaboreze proceduri specifice pentru fiecare material folosit (otel-carbon, inox , FRP/GRP etc.) n baza documentaiilor de proiectare n care s specifice i gradul de verificare i tipurile de verificri ce vor fi efectuate mpreuna cu PCCVI-ul (aprobat i de ctre responsabilul tehnic cu execuia) aferent precum i alte documente prevzute de lege. Este interzis nceperea oricrei lucrri de sudur/laminare fr a avea aceste documente. 5.14.8 Teste hidraulice Testele hidraulice vor respecta metodele, regulamentele i standardele aplicabile n domeniu. Testele hidraulice se vor realiza pentru toate instalaiile, dup montarea tuturor echipamentelor. naintea testului hidraulic, evile se vor spla i cura de murdrie. Executantul este obligat s elaboreze proceduri de efectuare a testelor hidraulice schie izometrice clasificate pe sisteme precum i PCCVI-urile aferente. Presiunea de proiectare pentru fiecare sistem de evi va fi specificata in desene si va fi aceasi pentru ntreg sistemul testat. In functie de scopul fiecarui sistem acestea (sistemele) pot avea presiuni de proiectare diferite. Executantul va elabora desene de ansamblu pentru diferitele sisteme de tevi si apoi desene de detaliu a componentei sistemului. Rapoartele de control calitativ vor conine referine la presiunea de proiectare, presiunea standardizata (care ar trebui sa fie egala cu cea de proiectare), presiunea de test si presiunea msurata in timpul testului. 5.14.9 Vane si robineti.
44(142)
Bloc 4
n general, vanele si robinetii vor fi livrate conform DIN 3230, sau altor standarde europene sau romneti i vor fi protejate contra scurgerilor (calitatea 1 DIN 3230 partea 3) n fiecare direcie de curgere a debitului. Axele ventilelor, dispozitivele de etanare, supori i alte piese care se uzeaz, dup caz, vor fi din material corespunztor, contra coroziunii / eroziunii. Valvele vor fi proiectate pentru a preveni vibraiile i zgomotul n timpul funcionrii cnd sunt nchise sau complet deschise. Toate valvele vor fi proiectate pentru deschidere i nchidere la presiunea maxim fr cavitaii sau vibraii nedorite. Mnerele i manetele vor fi de mrime mare i, cnd este necesar, vor avea axe i angrenaje astfel nct fiecare valv s poat fi acionat uor i convenabil n condiii de exploatare, de ctre o singur persoan. Acolo unde se monteaz vane si robinete pentru ntreinere si reparaii se vor prevedea scri si platforme de acces precum si acoperiuri pentru cele neizolate si expuse condiiilor atmosferice exterioare. 5.14.20 Protecia anticorosiv Toate piesele instalaiilor i materialele vor fi protejate contra coroziunii/eroziuni dup caz. Protecia va mpiedica i coroziunea pe perioada transportului, depozitrii i execuie. Protecia se va executa n atelierele de lucru i specializate ale Executantului elabornduse proceduri si PCCVI-uri specifice. Standardul care se va respecta la protecia anticorosiva, inclusiv a ncercrilor a elementelor din otel este SR EN ISO 12944 Toate suprafeele din oel carbon ce urmeaz a fi vopsite, vor fi pregtite prin sablare sau alte metode consacrate. naintea curirii prin sablare suprafeele vor fi curate de ulei i grsime Suprafeele vor fi curate i vor fi uscate i nu vor conine nici un fel de materii strine la momentul vopsirii. Beneficiarul va aproba calitatea, culorile ca i procedura de aplicarea vopselei iar Executantul va prezenta informaii detaliate, mostre i recomandrile productorului cu privire la vopsea, condiii de aplicare si vopsire, pentru aprobare. Vopsirea se va realiza eficient i in mod profesionist. Dac echipamentul s-a deteriorat n timpul instalrii, vopseaua de grunduire va fi curat i remediat cnd este necesar i se vor aplica dou straturi de vopsea ca strat final. Toate suprafeele externe negalvanizate, exceptnd piuliele, bolurile i aibele ce pot fi ndeprtate n scopuri de ntreinere vor fi vopsite n atelierul productorului dup cum urmeaz: (a) (b) (c) (d) Un strat de grunduire cu proprieti de inhibare a coroziunii. Dou straturi de ulei nelucios i vopsea rezistent la condiii atmosferice nefavorabile, din care cel de al doilea se va aplica la finalizarea testelor de lucru Un strat definitiv de vopsea cu aluminiu, rezistent la ulei i care s nu i piard consistenta, culoarea i s reziste la condiii atmosferice nefavorabile i ultraviolete. Grosimea total a straturilor de mai sus va fi de minimum 160 pentru suprafeele din exterior i 120 pentru suprafeele din interior.
45(142)
Bloc 4
Straturile de vopsea vor avea culori diferite. 5.14.21 Galvanizarea Exceptnd cazul n care nu se specific altfel, prile feroase vor fi galvanizate dac vor fi expuse condiiilor atmosferice exterioare. Galvanizarea se va aplica la cald i va consta n aplicarea continu a stratului cu grosimi minime dup cum urmeaz: Tipul de material Greuti (g/m2)
Oel laminat expus doar la atmosfer 600 Oel laminat instalat n pmnt 1, 500 Font i fier maleabil 600 Boluri, piulie i aibe 375 Stratul de zinc va respecta cerinele potrivit cerinelor din ASTM, A123, A153, A239 i A385 sau standarde europene. Metalul va fi complet prelucrat nainte de galvanizare, nu se accept nici un fel de strunjire sau gurire n ateliere sau cu mainrii, dup galvanizare. Cerine privind construciile civile i cldirile Pentru construciile civile vor aplica legislaia, reglementrile i standardele din Romnia. Toate instalaiile care conin echipament rotativ, dispozitive electrice/electronice i orice alte pri ale IDG care necesit ntreinere n viitor vor fi protejate prin cldiri care vor tine cont de condiiile climatului extern si intern. Echipamentele instalate n exterior se vor proiectate n aa fel nct apa s nu ptrund sub nici o form la acestea iar fenomenul de condensare nu este admis. Sistemul de ventilare, nclzire si climatizare. Cldirile i alte spaii relevante din cadrul IDG vor fi dotate cu cldur, ventilaie i aer condiionat. Climatul interior va depinde de folosirea intenionat: ncperile pentru operaiuni generale vor fi prevzute cu filtru de aer la intrare i ventilaie cu suprapresiune. Temperatura va fi >5C, acesta fiind posibil s necesite atenie special n jurul uilor. Filtrele vor fi prevzute cu sisteme de msurare a depresiuni i semnalizare n momentul mbcsirii. Aerul condiionat se va instala n ncperi n care este necesar pentru o bun funcionare a echipamentului sau n ncperile de operare si ntreinere ale personalului, care sunt folosite n mod frecvent. Toate ncperile/spaiile cu carcase electrice/computere sau destinate personalului vor fi alimentate cu aer de intrare filtrat.
Sistemul de nclzire va menine temperatura din cldiri i camere conform normelor i reglementrilor din Romnia i Europa i va preveni defeciunile echipamentelor la temperaturi externe joase indiferent dac instalaia este n funciune sau scoas din funciune.
46(142)
Bloc 4
Camerele personalului, care sunt frecvent n folosin, nu vor depi o temperatur de 24 grade Celsius si nu va scdea sub o temperatura de 18 grade Celsius. Lucrri de construcii civile. Lucrrile cuprind construciile civile pentru instalarea n interior a tuturor echipamentelor majore cum ar fi absorber, pompe de recirculare i ventilatorul gazelor de ardere construcii pentru instalaia de descrcare a calcarului i construcii pentru manipularea calcarului i prepararea lamului de calcar. Toate evile i alte echipamente care este posibil s nghee vor fi protejate riguros mpotriva ngheului prin sisteme de nclzire. Toate fundaiile IDG vor fi prevzute cu minim 50mm fundaie deasupra nivelului final al solului. Fundaiile exterioare vor fi cel puin 100mm deasupra suprafeei finisate. Pentru noile transformatoare de 24/6,3 kV, fundaia va include un rezervor de ulei i unul de drenare. Transformatoarele vor fi prevzute cu perei de protecie mpotriva incendiilor/exploziilor n conformitate cu standardele, normativele si legislaia romna . Lucrrile vor include toate construciile, terasamentele, fundaiile, pilonii, plcile de fundaie, suportii pentru suspendarea conductelor, demolarea construciilor i a echipamentelor, i msuri temporare, cum ar fi pregtirea solului. De asemenea se va prevedea de ctre Executant amenajarea spaiul potrivit, incluznd echipamente/instalaii relevante, pentru operarea IDG si cel puin 2 toalete. Toate podelele interioare vor fi concepute pentru a permite o curatare si cu apa (nclinare suficient cu direcionare a apei) si protejate cu suprafee rezistente la activitati industriale. Reeaua de evacuare a apei menajere, pluviale si chiar drenuri daca este cazul va fi conectat la reeaua de evacuare a apei existente in termocentrala. Noua reea de evacuare a apei pluviale va avea in vedere si drumul de acces pentru transportul calcarului ce va trebui sa aib canale colectoare de apa menajera si pluviale. Lucrrile includ estacade tehnologice pentru conductele pentru transportul lamului de calcar de la siloz i rezervorul de preparare la IDG i transportul lamului de gips de la IDG la instalaia de faz dens, intre IDG si rezervoarele auxiliar si de transfer, sistemul suplimentar folosit pentru transportul lamului n eventualitatea opriri accidentale a instalaiei de faz Dens (bazinul de urgenta) precum si altor conducte care sunt necesare unei bune funcionari.
Condiii de sol Executantul va realiza propriul studiu geologic pe costul sau iar interpretarea acestor studii va fi in responsabilitatea exclusiva a executantului. Pentru informarea preliminara asupra solului, executantul poate solicitat informaii de la proiectantul general al termocentralei Rovinari ISPE Bucureti, cu specificaia ca interpretarea datelor respective ii revine
47(142)
Bloc 4
executantului si beneficiarul nu poate fi tras la rspundere pentru informaiile si interpretrile fcute. Executantul este obligat n cadrul contractului sa fac toate modificrile pentru orice instalaie subteran necunoscut (conducte, cabluri, fundaii etc.) care se interfereaz cu noile echipamente ale IDG. oselele i platformele de depozitare vor fi proiectate pentru o sarcin pe osie de 310 kN i o sarcin a roii de 155 kN. Distana la centru dintre roi este de 2,0 metri. Partea carosabil va fi asfaltat. Suprafeele pn n 15m ale oricrei construcie, precum i cel puin 1 drum de acces permanent (3m lime) la fiecare cldire se vor construi i asfalta n aa fel nct s opun rezisten sarcinii pe osie de mai sus. Sistemul de colectare a apei va fi instalat pentru drenajul tuturor zonelor/drumurilor asfaltate. Sistemul de colectare a apei va fi realizat din tuburi din beton armat introduse n pmnt de dimensiuni adecvate (avnd n vedere condiiile ambientale predominante). Sistemul de colectare a apei va fi conectat la sistemul de evacuare a apei de suprafa existent. anurile vor fi acoperite cu grtare de evacuare. Izolarea termic a cldirilor Izolarea termic trebuie s ndeplineasc cerinele normativelor regulamentelor i standardele construciilor civile romaneti. De asemenea izolaia cldirilor va fi fcuta in aa fel incat sa nu apra fenomenul de condensaie sau igrasie. Faade Cldirile vor fi placate cu plci ondulate din oel, de cel puin 1,2 mm grosime, cu nveli din poliester. Dac se folosesc panouri industriale cu izolare de cldur, atunci grosimea tablei va depinde de configuraia panourilor. De la nivelul solului pn la 3m nlime, faada va fi din crmid, beton sau elemente similare. Acoperiul Acoperiurile trebuie s fie nclinate i acoperite cu plci de oel galvanizat dublu-sudate (ndoite). Toate zonele cu acoperi care necesit reparaii sau inspecie vor fi prevzute cu balustrade i platforme de acces. Se vor prevedea de asemenea elemente de secionare a zpezii cnd se topete. Jgheaburi i burlane de scurgere Toate zonele cu acoperi vor fi prevzute cu jgheaburi i burlane de scurgere de dimensiuni potrivite pentru condiiile ambientale din zona. Burlanele de scurgere vor fi conectate la sistemul de evacuare al apei de la suprafa. Acestea vor fi prevzute cu sisteme mpotriva nfundrii.
48(142)
Bloc 4
Podele, platforme i scri Dac se folosesc elemente cu gratii, ele vor fi galvanizate la cald. Gratiile vor fi de maxim 60x 30mm. Toate platformele i scrile vor fi prevzute cu balustrade. Toate zonele din cadrul IDG care necesita ntreinere si reparaii vor fi prevzute cu balustrazi. Podelele vor fi prevzute cu lift de serviciu cu capacitate suficient (greutate, mrime ui, etc.) pentru viitoarele servicii de ntreinere. Pregtirile necesare pentru transporturi viitoare de echipamente grele vor face parte din lucrri (aceasta ar implica consolidarea cldirilor). Fundaii pentru echipamentele care pot genera vibraii Fundaiile pentru echipamentele care genereaz vibraii vor fi izolate fa de alte pri ale cldirii. Gradul de izolare se va verifica prin calcule i verificarea practic n timpul testelor la terminare. Ui de acces. Uile (din material foarte rezistent) se vor livra mpreun cu tocul de u i cu ncuietoarele de calitate industrial. ncuietorile vor fi pe baz de cartel. Acolo unde normativele recomanda se vor folosi ui antifoc. Porile vor funciona mecanic. Acolo unde este necesara o mentenanta cu frecventa mai ridicata se vor monta pori pliante i rulante acionate electric. Se accept pori cu urmtoarele dimensiuni: 3600 x 3600mm 4000 x 4200mm Dac va fi necesar, uile mari pot fi prevzute cu alte ui mai mici pentru personal. Ferestre Ferestrele vor fi din formate din minimum dou geamuri. Ferestrele vor fi prevzute cu ram de aluminiu. Cerine pentru vopsire Protecia anticorosiv se va face pentru toate elementele metalice. Plcile din oel interioare vor fi zincate. Finisri interioare tipice TIPUL DE CAMER Camera de control Camere cu ntreruptoare Camera de cabluri Camerele electrice WC PODEA Po1 Po2 Po2 Po2 Po3 PERETE Pe1 Pe1 Pe1 Pe1 Pe2
49(142)
TAVAN T2 T1 T1 T1 T2
PLINTE in jurul podelei
Pl1
Bloc 4
Camera de ventilaie Camere proces IDG
Po1 Po2
Pe1 Pe1
T1 T1
LEGEND FINISRI INTERNE Podele Po1 Po2 Po3 Perei Pe1 Pe2 Tavane T1 T2 Plinte Pl1 Plci de ceramic Carpet de plastic Vopsea pentru podea Plci din ceramic Vopsea din latex Plci din ceramic Vopsea din latex Tavan suspendat
5.16 Lucrri de arhitectur Generaliti Urmtoarele cerine pentru lucrri de arhitectur constituie punctul de plecare in proiectarea interioar i exterioar a lucrrilor. Planul arhitectural va fi efectuat n colaborare cu Beneficiarul. Lucrrile de arhitectur trebuie sa fie concepute pe baza temelor tehnologice, cu respectarea prevederilor actelor normative n vigoare. La stabilirea soluiilor se va urmri asigurarea condiiilor optime de desfurare a proceselor tehnologice i a activitii personalului n condiiile respectrii prevederilor legislaiei, normelor i normativelor n vigoare privind ndeplinirea cerinelor eseniale de calitate. Mediul extern Lucrrile dominante vor fi instalaia IDG, silozul de praf de calcar i instalaia de preparare a lamului din praf de calcar. Designul cldirilor se va stabili n primul rnd n funcie de condiiile tehnice. Se va ncerca gsirea unei concordane ntre structura cldirii i materialul folosit astfel nct cldirile separate s fie n armonie; iar culorile i materialele vor fi alese cu grija pentru a se ncadra in planul general. Cldirile variate vor fi coordonate n aa fel nct se vor crea nivele comune, incluznd liniile acoperiurilor, liniile temeliilor i dimensiunile. Se va stabili un plan omogen pentru detaliile recurente cum ar fi uile, temeliile, construciile de oel, colurile etc. pentru ca toate detaliile sa fie reunite ntr-un
50(142)
Bloc 4
plan unitar i eficient. Faada noilor cldiri va avea o culoare deschis i va fi alctuit din plci rezistente la coroziune. Partea de jos a peretelui noilor cldiri vor rezista la lovituri minore accidentale fr a deveni inestetice. Ferestrele, uile i alte deschideri din faad vor fi coordonate n benzi sau deschizturi i vor constitui elemente de design a suprafeelor de mare faad. Mrimea uilor va fi standardizat n de exemplu trei mrimi: ui de intrare a persoanelor, ui pentru camioane i ui pentru transporturi mai mari. O mare atenie se va ndrepta asupra poziionrii semnelor i a luminilor exterioare, care formeaz aspecte eseniale a impresiei experimentate. Instalaia de iluminare general va fi poziionat lund n considerare aspectele economice. Mediul intern Ambiana lucrrilor va fi n armonie cu condiiile tehnice preliminare. Vor fi diferene distincte ntre spaiile tehnice i spaiile de lucru cu prezena permanent a personalului. Materialele de construcie vor ndeplini cerinele funcionale respective i vor favoriza uurina procedurilor de curire. Podelele i n cazurile necesare pereii trebuie s fie rezisteni la curarea folosind furtunul. Pasajele orizontale de legtur vor comunica n mod armonios cu cele verticale pe tot parcursul instalaiei. Comunicarea orizontal va avea cel puin o seciune transversal cu tavanul cel mai jos de 2.4m. Msura treptelor scrilor va fi corespunztoare (17x29 cm) cu palierele care s permit trecerea brancardelor. Scrile trebuie s fie numai att de late nct s permit sprijinul pe mn curent cu amndou minile. Duurile, toaletele i celelalte locuri cu umiditate ridicat vor fi construite din materiale standard adecvate, preferabil ceramic, att pe podea ct i pe perei. Vestiarele pentru personal trebuie s fie adecvate, cu dulapuri separate pentru hainele de lucru (ventilate) i cele personale. Este necesar existena camerelor de uscare pentru protejarea hainelor. Toaletele i duurile pot s fie nu numai cabine, dar i ncperi separate. n locurile unde personalul st o perioad mai lung de timp trebuie s fie instalate atenuatoare de zgomot acolo unde este necesar. De preferabil, zgomotul va fi eliminat de la surs. Ferestrele cu vedere spre exterior vor mbunti mediul i vor facilita orientarea. Combinaia de culori din interior trebuie s fie deschis, o nuan de alb cald peste tot. Construciile din oel, barele etc. vor fi vopsite uniform ntr-o culoare acceptat de Beneficiar, n caz c nu sunt galvanizate. Podelele trebuie s aib o culoare acceptat de Beneficiar; materialele alese trebuie s ndeplineasc cerinele scopului n care a fost construit. Zonele rezervate personalului, cum ar fi birourile, camerele de control, camerele de odihn etc. vor avea o nlime a tavanului de minim 2,6m. 5.17 Instalaii tehnologice electrice 5.16.1 Consideraii generale Instalaiile i echipamentele electrice vor fi proiectate astfel nct s se obin, pentru ntreaga instalaie, disponibilitatea i performana specificat n condiii de funcionare normale i n cadrul abaterilor limit admise.
51(142)
Bloc 4
Instalaiile vor fi construite i montate sistematic i logic, cu posibiliti adecvate de adugare i extindere. Staiile de distribuie de joas tensiune vor avea cel puin 20% circuite de rezerv echipate, iar staiile de medie tensiune vor avea cel puin 2 celule rezerv. O defeciune arbitrar survenit la echipamente, hardware sau software nu va fi niciodat periculoas pentru personal, mediu sau pentru instalaii i echipamente . Pentru asigurarea continuitii n funcionare, instalaiile vor conine redundana necesar. Pentru a facilita serviciile i ntreinerea instalaiilor i echipamentelor i limitarea gamei de piese de schimb, proiectarea i construirea instalaiilor va fi standardizat i prin aceasta se va limita numrul diferitelor tipuri de componente. Se vor aplica propriile instruciuni de montare i instalare ale productorului Productorul echipamentelor din cadrul instalaiilor electrice va fi unul cu reputatie in domeniu si aprobat de ctre Beneficiar. In acelasi timp echipamentele vor trebui sa fie compatibile si fabricate de catre aceasi producatori ai echipamentului de la IDG bloc 3 si 6. Instalaia de desulfurare va trebui sa fie o instalaie blocizat, consumatorii electrici care o vor compune fcnd parte din serviciile proprii ale blocului respectiv. n consecin, alimentarea consumatorilor trebuie s fie similar cu a celorlali consumatori afereni serviciilor proprii de bloc, i anume: alimentarea normal se va face din transformatoarele de servicii proprii de bloc alimentate n derivaie de la bornele generatorului respectiv, iar alimentarea de rezerv din transformatoarele de rezerv/pornire, alimentate la rndul lor din reeaua de 110 kV. n prezent, alimentarea normal a serviciilor proprii (pentru fiecare bloc energetic) se face printr-un transformator de 40 MVA-24/6 kV, iar alimentarea de rezerv se face prin intermediul unor bare magistrale, alimentate la rndul lor din 2 seturi de transformatoare (fiecare set fiind compus din 2 transformatoare 40 MVA-110/6 kV). Sporul de consum introdus pe serviciile proprii de bloc de completul instalaiilor de desulfurare este apreciat la circa 8997 KW/bloc (compus din consumatorii afereni instalaiei de desulfurare propriu-zise). Calculul sarcinilor (confirmat de msurtori la blocurile n funciune) certific faptul c un singur transformator de servicii proprii de bloc de 40 MVA nu poate face fa consumului sporit de putere , introdus de instalaia de desulfurare, consumul total ajungnd la circa 43-44 MVA pe bloc. Ca atare, din motive care in de sigurana n funcionare, repartizare sarcin, impactul asupra instalaiilor existente, costuri, asigurarea unei disponibiliti de putere pentru a putea prelua din blocurile n funciune ct mai mult din consumul de servicii proprii generale n scopul limitrii cheltuielilor cu energia electric absorbit din sistem, fiecare bloc va avea: - un transformator simbolizat T n.1de 40 MVA-24/6 kV, existent, care alimenteaz consumatorii actuali ai blocului; (n = 4 pentru blocul 4). - i un al doilea transformator simbolizat T n.9 de 25 MVA-24/6 kV, nou, va fi montat n fata irului A, n derivaie cu cel existent, care alimenteaz noii consumatorii de la instalaia de desulfurare i face parte integranta a acestui contract. (n = 4 pentru blocul 4). Noua secie de 6 kV de bloc va avea n component aproximativ 16 20 celule (se face precizarea c s-au luat n considerare consumatorii prevzui la IDG blocuri energetice nr.
52(142)
Bloc 4
3 i 6.) pentru fiecare IDG ns acest numr depinde de viitorii consumatori ai noilor instalaii IDG. Consumatorii de joas tensiune afereni acestei instalaii ( proprii unui bloc sau comun pe mai multe blocuri) se vor alimenta din staii de 0,4 kV alimentate la rndul lor, prin transformatoare de 6/0,4 kV, din secia de 6 kV de bloc , nou creat sau din secia de 6 kV comun care se va dota cu aparatajul necesar. Staiile de 0,4 kV nou create, ca i restul instalaiilor necesare (staiile de producere i distribuie curent continuu 220 V i 24 V dac este necesar, etc.) se vor amplasa n aceeai cldire n care se amplaseaz i staiile de 6 kV. Din secia de 6 kV nou creat se vor alimenta consumatorii de medie tensiune aprui pentru aceast instalaie (pompe recirculare suspensie de calcar, etc.) precum i transformatoarele de 6/0,4kV din care se vor alimenta consumatorii de joas tensiune pentru instalaia de desulfurare. Evalurile pe parte electric fcute n acest capitol se refer n principal la asigurarea surselor de alimentare cu energie electric a instalaiei de desulfurare iar Executantul instalaiei de desulfurare trebuie s proiecteze i dimensioneze echipamentele necesare scopului propus. De asemenea, trebuie s evalueze i lucrrile necesare integrrii instalaiilor electrice aferente desulfurrii bloc 4 in sistem de conducere distribuit de tip SCADA (ce va face parte a lucrrilor prezentului caiet de sarcini), reele de cabluri electrice (primare i secundare), inclusiv confecia metalic de susinere a lor, precum i lucrrile aferente instalaiei de legare la pmnt. Funciile operative ale echipamentului SCADA electric vor avea in vedere cel puin urmtoarele aspecte: a) Supraveghere A1).Informaii despre semnalizare; Alarme; Informaii privind parametrii electrici (curent, tensiune,putere activa si reactiva, frecventa, cos , poziie comutatoare ploturi); Informaii privind stare (de poziie pentru ntreruptoare); Informaii de stare anormala (informaii pasagere sau permanente); Informaii referitoare la sistemul de conducere nsui (numai informaiile necesare operatorului din camera de comanda; informaiile de detaliu privind funcionarea sistemului distribuit se prelucreaz la nivelul sistemului de autodiagnoza si mentenanta). A2). contorizare energie; b) Comanda (comenzi generate la nivel de sistem); a) Comenzi simple de comutare (comenzi selectare intrerupator 6 kv pentru sincronizare, selectare regim comanda baterii cofret racire transformator). Modul de transmitere al comenzilor simple, prin intermediul statiilor de proces este conventional, utiliznd relee de cuplare. b) Comenzi duble de comutare (comenzi in impuls). Modul de transmitere al comenzilor duble prin intermediul statiilor de proces va fi: Serial prin intermediul modulelor de comunicatie al intrerupatoarelor (protocol de comunicatie Profibus-DP pentru intrerupatoarele de 0,4 kv si Mobus pentru intrerupatoarele de 6 kv);
53(142)
Bloc 4
In mod conventional prin intermediul releelor de cuplare (comanda intrerupatoarelor de 22 Vc.c., comanda in paralel cu cea seriala a intrerupatoarelor de 6 kV si 0,4 kV, comanda bateriilor de racire cofret tranformator desulfurare, comanda manuala a comutatorilor cu ploturi transormator; Informaiile de stare (intrerupator inchis, deschis) si de stare anormala (intrerupator indisponibil sau declansat prin protectie) necesare realizarii comenzilor duble de comutare in SCADA sunt de asemenea dublate (semnale transmise la statiile de proces serial si prin interemediul modulelor I/O). c) Interblocari. Fiecare comanda va fi asociata cu o logica de interblocarioperative care elaboreaza semnale pasive de tipul: permisie (in lipsa careia nu se poate executa o comanda de anclansare) sau blocare (prezenta acestui semnalinterzice executarea comenzii de anclansare). Interblocarile vor fi implementate la ambele niveluri: interblocari la nivel descentralizat (de celula, tablou de 0,4 kV, tablou de 220 V c.c.) si interblocari la nivel centralizat (camera de comanda). Anclansarea intrerupatoarelor alimentarii de lucru si rezerva ale statiei electrice de 6 kV desulfurare bloc 4 se va face prin sincronizare, prin intermediul unui brat de sincronizare ( U, f, , releu control sincronism nou). Acest brat de sincronizare va fi folosit pentru comenzile de anclansare prin sincronizare a intrerupatoarelor de 6 kV aferente desulfurarii tuturor blocurilor de la CER Rovinari. Selectarea intrerupatorului de 6 kV care va anclansa prin sincronizare se va realiza in sistemul SCADA. Comenzile de anclansare prin sincronizare se vor transmite, prin intermediul ieirilor staiilor de proces interblocate cu releul de control de sincronism. In urma procesului de proiectare se vor purta discuii cu Beneficiarul pentru clarificare tuturor aspectelor iar daca sunt necesare si alte funcii operative acestea vor fi implementate. Instalaiile electrice vor fi montate in staiile electrice existente si realizate in prima parte respectiv pentru IDG blocurile 3 si 6, camera de operare a blocului si camera electrica centrala in funcie de scopul lor. Lucrrile de dispunere a echipamentelor, modificare a instalaiilor existente si amenajarea acestor camere se vor face de Executant pentru a le face compatibile pentru instalarea echipamentului electric nou si a utilitilor specifice. In condiiile in care motorul/e ventilatorului de gaze de ardere are o putere mare pentru a evita socurile electrice la pornire acestea pot fi prevazute cu sisteme de convertizoare pe perioada de pornire. 5.16.2 Incinte nchise, carcase , grade de protecie n zonele unde exist riscul de explozie din motiv de amestec de gaze, se vor menine categoriile de incinte nchise (carcasri) n conformitate cu standardele aplicabile. n alte zone, se vor aplica cel puin urmtoarele categorii de incinte nchise (carcase), n conformitate cu EN 60529, sau categorii similare de carcasri n conformitate cu alte standarde aplicabile. Spaiul Camerele de comand Camere staii electrice
54(142)
Grad de protecie IP 41 IP 42
Bloc 4
Echipament amplasat n exterior Echipament amplasat n interior, dar n zone unde calitatea aerului nu este controlat Echipament amplasat in zone unde se folosete apa pentru curare Echipament amplasat in zone saturate cu umiditate
IP 53 IP 53 IP 55 IP 67
5.16.3 Nivele de izolaie pentru echipament de joas tensiune Circuitele electrice i componentele vor satisface cerinele de izolaie i tensiune specificate n IEC 664. Testele de tensiune vor fi selectate n conformitate cu standardele de echipament corespunztoare. Dac nu exist teste de tensiune pentru standardele de echipament corespunztoare din Tabelul I n IEC 664 se vor aplica pe baza metodei de instalare i tensiune estimat. 5.16.4 Rezistena izolaiei Rezistena izolaiei dintre circuitele separate galvanic i dintre astfel de circuite i pmnt va fi de cel puin 1 M msurat n mediul ambient n caz c nu se cere o valoare mai mare datorit echipamentului sau mediului special. Rezistena izolaiei se va msura n curent continuu n conformitate cu urmtoarele i cu polaritatea care d cea mai joas valoare de rezisten. Tensiune nominal <60V 60 - 400V Tensiune de ncercare 500V curent continuu 1000V curent continuu
5.16.5 Tensiune de interferen Echipamentul electric i electronic va ntruni cerinele EMC specificate n EN 50081-2 i EN 50082-2. Se vor respecta cerinele directivei 73/23/ EEC pentru echipamente de joas tensiune. 5.16.6 Rezistena mpotriva descrcrilor electromagnetice de audio - frecven electrostatice i cmpurilor
Echipamentul electronic va ntruni, de asemenea, cerinele de protecie mpotriva descrcrilor electrostatice i cmpurilor electromagnetice de audiofrecven n conformitate cu EN 61000-4-2 i EN 61000-4-3. Radio transmitorii portabili pentru comunicare intern utilizai n instalaie i vor da o tensiune <10V/m. Vor fi ndeplinite condiiile pentru o testare la clasa 3.
55(142)
Bloc 4
Se vor respecta cerinele directivei Directiva 2004/108/CE privind compatibilitatea electromagnetic Echipamentul va fi poziionat astfel nct s se asigure spaiu suficient pentru evacuarea incaperilor n caz de pericol i va fi instalat astfel nct poziia s fie convenabil pentru citire, verificare, testare, curare i ntreinere fr a periclita integritatea corporal a personalului i fr s fie nevoie s se demonteze echipamentul aflat n apropiere. n special orice echipament care are o durat de funciune limitat (ex. siguranele) va fi uor accesibil pentru nlocuire i revizie general. Echipamentul care necesit servicii, citire, verificare sau testare regulat va fi amplasat la o nlime convenabil (aproximativ 1,5m) deasupra pardoselii. Dac este amplasat mai sus, se vor instala scri permanente, platforme sau alte dispozitive similare. Acolo unde este necesar testarea i calibrarea senzorilor i instrumentelor trebuie prevzut posibilitatea de acces i spaii pentru echipamentele de calibrare sau nlocuire. 5.16.8 Distane minime Distanele n camerele de comand, staii electrice, telecomunicaii i echipamente, dulapuri vor satisface reglementrile, regulamentele i standardele n vigoare. 5.16.9 Alimentarea cu energie Alimentarea cu energie din reeaua electric actual ctre IDG se va face doar la nivele de 6 kV i 400 V. Circuitele de comand i protecie pentru noul transformator 24/6, 3 kV, vor fi totui alimentate de la instalaia de 220 V curent continuu a centralei. Se va asigura un sistem de curent continuu pentru alimentarea proteciei i alte dispozitive de control care necesit tensiune de curent continuu. Capacitatea bateriei va fi suficient pentru a permite comenzile necesare pe perioada opririi grupului energetic. Computerele, monitoarele, imprimantele i alte piese ale sistemului de control care funcioneaz cu tensiuni de curent alternativ (400 sau 230 V) vor fi alimentate prin sistemele UPS (Power Supply Unit). Proiectarea va cuprinde comutator automat ntre AC i UPS. Capacitatea unitilor UPS va fi, de asemenea, suficient pentru a asigura o oprire n siguran a unitii. 5.16.10 Alimentarea cu energie a instalaiilor IDG Instalaiile IDG vor fi alimentate printr-un transformator de 24/6,3 kV , conectat la bornele generatorului aferent blocului 4. Alimentarea noilor consumatori de medie tensiune ce apar la instalaia de desulfurare se va realiza din staia electric (simbolizat r4.1.1 si r5.1.1), amplasate n zona spate cazan, ct mai aproape de centrul de greutate al noilor consumatori (n cldirea staiei electrice aferente IDG bloc energetic nr. 3 si 4) . (documentaia cldirilor electrice va fi pus la dispoziia Executantului dup semnarea contractului).
56(142)
Bloc 4
Staia electrica r5.1.1 respectiv r4.1.1 va avea o alimentare de lucru de la noul transformator T5.9 si T4.9de 25 MVA-24/6 kV, i alimentare de rezerv din serviciile proprii generale r0.1.2. Schema electric monofilar este prezentat n planul, cod I-294.224.004-E0-001. Alimentarea intern cu 400/230 V curent alternativ a IDG se va face prin transformatoare 6/0.4 kV. Se estimeaz c se vor monta dou transformatoare pentru fiecare instalaie IDG , cele 2 transformatoare vor alimenta o staie de 0,4 kV cu 2 secii de bare i cupl. Fiecare transformator va fi dimensionat s preia ntregul consum al staiei. Pe cupl va fi montat o instalaie de AAR (anclanare automat a rezervei). Regimul normal de lucru va fi cu ambele transformatoare n funciune, i cu cupla deschis. 5.16.11 Cabluri de 6 kV XLPE Cablurile XLPE vor fi n produse i testate n conformitate cu IEC 60840 i IEC 60228. Cablurile vor fi rezistente la propagarea flcrii potrivit IEC 60332-1 i IEC 60332-3, categoria B, destinaia F. Metodele recomandate n IEC 60287 vor fi utilizate pentru calcule la proiectare. Cablurile XLPE vor ntruni cerinele IEC 60228 clasa 2 privind conductorii torsadai sau solizi de cupru sau aluminiu, care acoper cerinele de curent admisibil suportat n diferite condiii de mediu i pozare . Date privind cablurile de 6 kV Cabluri alimentare instalaie IDG Cabluri echipament comun Amplasare Sistem legare la pmnt Ecran/Sistem mpmntare Datele urmeaz a fi furnizate de ctre Executant *) Datele urmeaz a fi furnizate de ctre Executant Interior, exterior Neutru izolat Ecran nchis
*) Not: Cablurile alimentare vor fi proiectate pentru a rezista la curentul de pornire a celui mai mare motor al IDG. 5.16.12 Cabluri de joas tensiune (AC, DC, de comand i cabluri de nclzire). Cablurile de joas tensiune vor fi cu izolaie de PVC conform standardelor romaneti , cu conductoare de cupru sau aluminiu. Cablurile vor fi rezistente la propagarea flcrii conform IEC 60332-1 (sau IEC 60332-2 dup caz) i IEC 60332-3, categoria B, destinaia F. Conductorii cablurilor de for vor fi cu trei faze si neutru. Conductorul neutru va fi dimensionat la minim jumtate din conductorul de faz. Fiecare conductor pentru mpmntare va avea culoarea de izolaie galben/verde i conductorul neutru va fi de culoare albastr. Cablurile de alimentare curent continuu vor avea culoarea roie pentru conductorul pozitiv i culoarea albastr pentru conductorul negativ.
57(142)
Bloc 4
Cablurile de comanda multifilare vor conine un numr suficient de conductori pentru scopul lor dar si de rezerva. Cnd numerele sunt utilizate n scop de identificare a conductorului, acestea vor fi tiprite in culoare alb sau gri la intervale care s nu depeasc 75mm pe toat lungimea conductorului. Tiprirea va fi permanent i nu va fi uor de ters. Cablurile de comand, vor fi ecranate sau nu , conform interferenelor electromagnetice rezultate din condiiile de pozare. Cablurile de nclzire vor satisface cerinele Standardele UE i vor fi auto-reglementate. Conexiunea, unde cablul de nclzire este conectat la un cablu ordinar de alimentare, terminalul etc., nu trebuie s depeasc o temperatur de of 70C. Fibrele n cablurile cu fibr optic vor avea urmtoarele date de baz: Dimensiunile conform ITU-T G.652. Mod unic, 1.330mm potrivit ITU-T G.653
5.16.13 Aezarea cablurilor Cablurile vor fi mprite pe clase diferite, astfel nct s nu apar perturbri ntre cablurile de for i cablurile de comanda. Cablurile vor fi mprite pe clase diferite cu supori pentru fiecare clas. Cablurile electrice vor fi mprite n urmtoarele: - cabluri de for medie tensiune ; - cabluri de for joas tensiune ( c.a sau c.c ) ; - cabluri de comanda i semnalizare. n mod normal, cablurile vor fi aezate pe estacade de cabluri realizate din otel galvanizat. Toate cablurile vor fi marcate din 10 n 10 metri, indicnd scopul pentru care se intenioneaz a fi utilizat cablul. Cablurile aezate pe estacade orizontale vor fi fixate cu benzi. Pentru zonele n care este necesar aezarea pe vertical pentru cabluri se vor utiliza clemele. n fiecare cldire (seciune de cldire) i ntre fiecare dintre cldiri, vor exista rute pentru cabluri, cu un sistem de supori i canale de cablu pentru toate categoriile de utilizare precum cabluri de putere, iluminare,semnalizare, control (comanda), telecomunicaii, etc. IEC 8012 i IEC 8033 precizeaz criteriile pentru mediile electrice, ceea ce reprezint unul din factorii care vor controla procesul de aezare a cablurilor. Orice ncruciare a cablurilor de putere i a cablurilor de control se va efectua n unghiuri drepte. Se vor evita pozrile lungi, paralele de cabluri de putere i comanda. Se vor respecta toate prevederile normativelor romneti actuale ( n special NTE 007/08/00 "Normativul pentru proiectarea si executarea reelelor de cabluri electrice" ). 5.16.14 Penetraia zidurilor i pardoselilor
58(142)
Bloc 4
Penetraiile cablurilor vor fi asigurate n toi pereii i pe ntreaga pardoseal acolo unde sunt cerine de etanare contra incendiilor, scurgerilor de gaze, scurgerilor de ap, etanarea la presiune i etanarea la ventilaie. Toate cablurile care trec prin pardoseal i sunt expuse deteriorrii mecanice vor fi protejate cu evi galvanizate sau alte materiale de protecie pana la o nlime de 1 (un) metru. 5.16.15 Identificare Pentru a putea s se fac distincia dintre diferitele clase de cabluri, se vor marca codificri pe supori estacadelor. Marcarea va fi durabil i va fi executat astfel nct acea clas de cablu s fie distins clar n oricare parte a instalaiei. n acest sens va fi elaborat o documentaie dedicat pentru acest scop 5.16.16 Conectarea cablurilor de comanda Fiecrui conductor din cablurile de comanda se va conecta ntr-o singur clem din irul alocat. Poate fi conectat un conductor suplimentar de acelai tip i dimensiune dac se cere astfel n circumstane speciale. Conexiunile sudate vor fi dimensionate n mod adecvat i ar trebui evitate n cazul conductorilor cu suprafa care depete 1 mm2. Se va lua n considerare efortul la traciune i efectul termic. Conexiunile se vor face cu tehnic consacrat i demonstrat n domeniu. Cablurile de control i firele care trebuie separate de echipament pe timp de revizie i ntreinere vor fi deconectate cu uurin prin intermediul conectorilor. Dispozitivul de conectare va fi marcat astfel nct nu exist risc de confuzie sau conectare greit. Circuitele secundare ale transformatoarelor de msur de curent vor fi automat scurtcircuitate cnd se deconecteaz. Se vor utiliza conductori flexibili de scurtcircuitare. 5.16.17. Dulapurile i cutiile electrice Dulapurile i cutiile electrice, poziionate n exterior sau n camerele umede vor fi asigurate cu orificii de scurgere protejate. Va fi posibil s se nchid uile dulapurilor i cutiilor cu chei detaabile. Uile i cadrele pivotante vor fi asigurate cu dispozitive de oprire. Dulapurile i carcasele pentru echipamente mari vor fi iluminate i dotate prize 230V, 50 Hz, cu mpmntare. Celulele, panourile i cutiile de legtura de orice tip, care conin circuite redundante, vor fi amplasate n aa fel nct s asigure cea mai mare separaie fizic ntre sisteme posibil. Dulapurile i cutiile de legtura nu pot conine mai mult echipament dect permite nlocuirea rapid a echipamentului, rcirea suficient i accesibilitatea. Firele i cablurile vor fi instalate astfel nct s fie distinse uor. irurile de cleme sau echipamentul de conectare nu se va amplasa sub 500mm deasupra fundului celulei/dulapului. Dulapurile i cutiile vor fi proiectate avnd circuite de rezerv de cel puin 20%. Se va asigura rcirea suficient a dulapurilor, tablourilor i cutiilor pe ct posibil, prin autocirculaie i convecie. Se va evita rcirea forat. Oriunde aceasta nu este posibil, sistemul de rcire va fi izolat fonic i monitorizat contra defeciunilor.
59(142)
Bloc 4
Culorile celulelor i cutiilor, plasate de exemplu n camerele de comand, vor fi alese cu consultarea Beneficiarului. 5.16.18 mpmntarea Toate celulele, cutiile precum i alte echipamente de comand vor fi echipate cu cleme pentru mpmntare la care se va lega un conductor de oel galvanizat de seciune corespunztoare la reeaua de mpmntare. Celula/dulapul/cutia va avea bare de mpamantare la care s se conecteze conductorul de mpamantare ale diferitelor echipamente instalate n celula. Cnd echipamentul conectat electric este instalat pe ui sau n dulapuri sau cutii, acestea vor fi legate la mpmntate prin fir de cupru mpletit flexibil. Aparatajul de comutare i alte echipamente de nalt tensiune vor fi conectate la reeaua principal de mpmntare a instalaiei prin conductorii de oel galvanizat cu o seciune corespunztoare. Toate tablourile de joas tensiune, supori de metal ai echipamentului electric, ca i scrile i canalele de cablu vor fi conectate la reeaua de mpmntare cu conductori de oel galvanizat de seciune corespunztoare. Barele de mpmntare vor fi instalate n locuri corespunztoare. 5.16.19 Intrrile cablurilor Partea inferioara a tuturor celulelor si cutiilor vor fi etanate pentru a fi protejate contra prafului i agresiuni condiiilor industriale n care lucreaz i cnd este cazul, contra incendiilor. 5.16.20 Camera de comand Camera de comand vor conine ntreg echipamentul necesar pentru funcionarea normal a instalaiei de desulfurare precum i tot echipamentul de comand al instalaiei. Echipamentul va fi instalat n mod logic i sistematic i va fi poziionat pentru a furniza spaiu pentru viitoarele adugiri de noi funcii i instalaii. Punctele de lucru ale operatorului i echipamentele vor fi proiectate ergonomic astfel nct operarea s fie uoara i riscul de greeli redus. Fiecare punct de lucru al operatorului va conine spaiul necesar pentru activiti administrative, documentare, telefoane, etc. Camera de comanda vor fi echipate cu pardoseli false sau speciale pentru calculatoare pentru a se putea instala cu uurin cablurile. 5.16.21 ncperile staiilor electrice
n cldirea electrica existenta i care este alocata IDG grup 4 se vor amplasa dulapuri pentru depozitarea siguranelor de schimb, indicatoarelor de tensiune i a instrumentelor pentru mpmntare. ncperile staiilor electrice vor fi dotate cu extinctor contra incendiilor i iluminare de siguran.
60(142)
Bloc 4
5.16.22
Echipament 6 kV
Informaii generale de proiectare pentru aparatajul de comutaie i echipamentului de 6 kV : Cea mai nalt tensiune pentru echipament 7,2 kV Curentul de rupere scurtcircuit min. 40 kA Curentul de stabilitate dinamic 100 kA Durata scurt circuitului, criterii de proiectare pentru 1,0 s aparate Tensiune inere la impuls (1.2/50s) 40 kV Tensiune inere la frecvena industrial 20 kV Distana minim ntre pri sub tensiune Corespunztor standardelor furnizorului n concordan cu IEC Sistem mpmntare Neutru izolat Curentul de dimensionare al barelor i conexiunilor Va fi stabilit de ctre Executant Gradul de protecie min IP42 Temperatur maxim ambiental n interior +35C Temperatur minim ambiental n interior +5C 5.16.23 ntreruptoare ntreruptoarele vor fi proiectate pentru o frecven de funcionare de aproximativ 200 de manevre pe an. Capacitate de rupere s nu fie sub Curent nominal Tipul recomandat 5.16.24 40 kA Urmeaz a fi stabilit de Executant Mediu de rupere arc : SF6
Transformatoare de msur
Transformatoare de curent. Fiecare celul va fi dotat cu un set de transformatoare trifazice. Staii medie tensiune desulfurare Curent primar nominal Urmeaz a fi calculat de ctre Executant Intensitate curent secundar 5A Putere secundar 10 VA aproximativ
Clasa de precizie 0,5FS5/5P20/5P20 Pentru fiecare celul se vor asigura transformatoare de curent homopolare n concordan cu numrul de cabluri de plecare. Staie medie tensiune servicii comune Curent primar nominal Urmeaz a fi calculat de ctre Executant Curent secundar nominal 5A
61(142)
Bloc 4
Putere aproximativ
secundar Urmeaz a Executant
fi
calculat
de
ctre
Clasa de precizie Urmeaz a fi stabilit de ctre Executant Fiecare celul va fi prevzut cu transformatoare de curent homopolare n concordan cu numrul de cabluri de plecare Transformatoare de tensiune. Transformatoarele de tensiune vor fi selectate pentru a satisface cerinele echipamentului de protecie ce va fi utilizat, i pentru a asigura alimentarea la funcia de comutare. Tensiune nominal Tensiune nominal 5.16.25 primar secundar 6,3 kV 100 V
Separatoarele de punere la pmnt
Separatoarele de punere la pmnt vor fi blocate fa de acionarea tuturor aparatelor de comutaie, amplasate n interiorul i n exteriorul aceleiai celule. Acionarea separatoarelor de punere la pmnt se va executa din afara celulei nchise , n urmtoarele locuri : - Pe partea cablurilor la fiecare ntreruptor ( cu excepia ntreruptorului de alimentare al staiei); - Pe partea barelor colectoare ( cu un separator de punere la pmnt montat n celula de msur). 5.16.26 Protecia echipamentului de 6 kV
n celule va fi inclus echipamentul de protecie al echipamentului conectat. Fiecare celula va fi prevzut cu protecia la arc electric. Informaii de baz privind protecia: Alimentarea 220 V curent continuu auxiliar Circuite de curent 5A Circuite de 100 V AC tensiune Frecvena reelei 50 Hz Intensitate 4IN (continuu) supracurent 20 IN (10s) 100 IN (1s) Releu de Cel puin 1A la L/R 40 declanare ms. Protecia va fi asigurat cu toate posibilitile de conectare la un sistem de monitorizare, prin utilizarea legturilor de fibr optic.
62(142)
Bloc 4
Executantul va asigura un sistem pentru alimentarea n 220 V curent continuu la proteciile incluse n contract. Sistemul de curent continuu va fi prevzut cu o baterie care permite cel puin 1 or de funcionare dup pierderea alimentrii externe. Alimentarea n curent continuu a proteciilor instalate n staiile existente va proveni din sistemul de alimentare n curent continuu a centralei. 5.16.27 Protecia motoarelor
Celulele care vor alimenta motoare de nalt tensiune vor fi dotate cu protecie numeric a motoarelor cu urmtoarele funcii principale : - Protecie la scurt-circuit - Protecie diferenial (pentru motoare de 5MWi mai mari) - Protecie supracurent - Protecie suprasarcin termic - Protecie suprasarcin stator - Monitorizarea pornirilor - Protecie rotor blocat - Protecie sarcin dezechilibrat - Protecie curent de punere la pmnt - Protecie tensiune minim - Protecie curent de secven invers - Supraveghere circuit declanare - DRRI (declanare rezerv la refuz ntreruptor) 5.16.28 Protecie linie (pentru alimentrile IDG i a instalaiilor comune)
Celulele de alimentare ale instalaiilor de desulfurare aferente blocului i serviciilor comune vor fi prevzute cu urmtoarele protecii : Protecie la scurt-circuit Protecie suprasarcin termic Protecie curent de punere la pmnt Protecie tensiune minim Supraveghere circuit declanare DRRI
5.16.29 Protecia transformatorului principal Transformatorul principal de 24/6 kV va fi prevzut cu urmtoarele protecii: Protecie difereniala Protecie de scurt-circuit Protecie curent de punere la pmnt Supraveghere circuit declanare DRRI Protecie gaze transformator i comutator de reglaj Supraveghere termic bobinaj i ulei
63(142)
Bloc 4
5.16.30 Protecie pentru transformatoare de 6,3 kV /400 V t Celulele pentru alimentarea transformatoarelor de 6/0,4 kV vor fi dotate cu urmtoarele protecii: Protecie la scurt-circuit Protecie curent homopolar Supraveghere circuit declanare DRRI Supraveghere termic bobinaj Echipament de comand i msur pentru celule de 6 kV
5.16.32
Noile celule de 6 kV vor fi asigurate cu urmtoarele funcii de comand i msur: Msur curent i tensiune Comand local i la distan a ntreruptorului Indicarea poziiei ntreruptorului, separatoarelor de mpmntare i a cruciorului; Butoane DESCHIS-NCHIS pentru ntreruptor Contoare energie activ i reactiv nregistrare eveniment nregistrare defect ( curent faz+neutru ; tensiune faz+neutru)
Funciile de comand pot fi incluse n echipamentul de protecie a celulei, pentru a forma o unitate de comand a celulei. Funciile de nregistrare a evenimentelor i avariilor vor avea ceas pentru sincronizare n timp. ntre alimentrile de lucru i de rezerv ale staiilor de medie tensiune vor fi prevzute instalaii de AAR. Comanda staiilor de medie tensiune aferente desulfurrii se va face din camera de comand a centralei. n perioadele de pornire-oprire, staia de medie tensiune aferent desulfurrii blocului va fi alimentat din staiile de servicii generale ale centralei ( respectiv din reeaua de 110 kV prin intermediul transformatoarelor de rezerv / pornire ). n perioada normal de funcionare a blocului, aceast staie se va alimenta din transformatoarele de servicii proprii aferente. Toate semnalizrile importante ( staii, avarii, msuri, etc.) vor fi monitorizate n camera de comand electric. Vor fi supravegheate de asemenea instalaiile de AAR. Proiectarea, execuia si echipamentele necesare acestor modificri datorate acestor interferene vor fi fcute de Executant in cadrul contractului 5.16.33 Transformatoare
5.16.33.1 Transformatoare principale de 24 / 6,3 kV IDG va fi alimentata cu un nou transformator conectate la bornele generatorului blocului 5. Transformatorul va fi instalat n faa irului A slii mainilor, n zona transformatoarelor de putere, acolo unde spaiul existent o permite . Valoarea puterii 25 MVA
64(142)
Bloc 4
Tensiune de scurtcircuit Valoare tensiune Nivel izolaie 24 kV Nivel izolaie 6,3 kV Grup vector Tip rcire Schimbtor sarcin
A fi optimizat de Executant 24/6,3 kV 70 kV rms / 240 kV LI 12 kV rms / 40 kV LI Dd6 OFAF +/-9x1.78%
Transformatoarele vor fi realizate pentru acest scop, adic alimentarea IDG din grupul energetic. Cu ntreg echipamentul n funciune, transformatorul ar trebui ncrcat la nu mai mult de 80% din sarcina estimat. O suprasarcin de maximum 25% se poate utiliza la pornire pentru cel mai mare motor din instalaia IDG. Transformatoarele vor putea rezista la orice tip de avarie extern. Transformatoarele i instalarea transformatoarelor vor ndeplini cerinele HD 637 S1:1999 n prile aplicabile ca i privind ntreaga proiectare i accesoriile, n cazul n care nu se specific altfel mai jos. 5.16.33.2 Comutatorul de reglaj ploturi Mecanismul de funcionare va fi construit att pentru funcionarea motorizat (local i de la distan), ct i pentru operare manual (printr-o manivel). Un ciclu complet de funcionare nu trebuie s depeasc 25 de turaii la operarea manual. Numrul necesar de turaii va fi indicat pe o plcu a dispozitivului de acionare. Perioada de timp pentru funcionarea motorului nu trebuie s depeasc 8 s. Dendat ce ncepe acionarea, aceasta trebuie s se indice i s apar semnalul "CRETERE (cretere) i "SCDERE" (scdere). Dispozitivul de acionare va fi dotat cu etichete lizibile i care s fie protejate contra intemperiilor, cu sgei pentru operare manual i, de asemenea, etichetat "CRETE" (crete) i "SCADE" (scade) n punctele sgeilor. Cretere nseamn conectarea la un plot superior. Dispozitivul de acionare va fi dotat cu dispozitive de limitare mecanic i electric. Acestea pot fi uor de deplasat ctre orice poziie a ploturilor. n plus, fiecare dispozitiv de limitare va avea o funcie de blocare electric i mecanic pentru a preveni funcionarea greit. 5.16.33.3 Ulei Uleiul trebuie s fie la baz naftenic i cu solvent rafinat i puternic hidro tratat. Uleiul nu trebuie s conin PCB. Coninutul aromatic total nu trebuie s depeasc 10 % (v/v). 5.16.33.4 Cuva
65(142)
Bloc 4
Cuva transformatorului trebuie s aib fundul plat. Cuva va fi dotat cu dou valve de prelevare de ulei, una la nivelul capacului i cealalt la nivelul fundului rezervorului. 5.16.33.5 Accesorii Pe izolatoarele de nalt tensiune vor fi plasate transformatoare de curent 5.16.33.6 ncercare n plus fa de ncercrile specificate n IEC 76 vor fi valabile urmtoarele ncercri: Testul de impuls va fi efectuat ca test de rutin. Testul de msurare a descrcrii pariale se va efectua ca un test de rutin n conformitate cu Metoda 2 din IEC 76-3. Tensiune pre-stres 1.3 Um / 3i nivel PD 100 pC maxim permisibil. Transformatoare locale 6/0,4 kV
5.16.34
Transformatoarele pentru 6/0,4 kV vor fi asigurate conform cerinelor de proiectare. Transformatoarele vor fi izolate cu rin uscat, vector de grup tri-fazic Dyn11. Transformatoarele vor avea comutator de reglaj fr sarcin de 2x2,5%. Tensiunea de scurt-circuit trebuie s fie de aproximativ 6% sau 8% ( funcie de puterea transformatoarelor). Puterea va fi aleas de Antreprenor pentru a corespunde aplicaiei. Echipamentul de supraveghere i plcua cu date tehnice se va amplasa pe latura de nalt tensiune a transformatoarelor. Fiecare transformator va fi dotat cu cel puin doi senzori de temperatur, cu funcii de alarm i declanare. Transformatoarele vor fi dotate cu nveli metalic, care va asigura cel puin clasa IP 2XDH de protecie. 5.16.35 Staii electrice de joas tensiune. Servicii interne de curent alternativ
5.16.35.1 Generaliti Reelele 400/230 V AC vor fi rigid legate la pmnt. Se va aplica sistemul de mpmntare TN-C-S (potrivit IEC 364-1). Vor fi asigurate cinci bare colectoare (L1, L2, L3, PE, N) n tablourile de distribuie de joas tensiune curent alternativ. Staiile de distribuie i dulapurile vor avea urmtoarele date de baz pentru proiectare: Valoare tensiune Intensitate curent staie generator Curent scurt-circuit 400/230V AC 3200 A Antreprenorul va calcula valoarea
66(142)
Bloc 4
Sistem mpmntare Clas protecie
rezultat n condiiile schemei i aparatajului adoptat Direct legat la pmnt IP53 (exterior); IP 42 43 (interior)
Staiile de distribuie vor fi proiectate pentru a garanta sigurana persoanei la efectele termice i dinamice care pot s apar la fenomene de scurt-circuit. Toate plecrile vor fi dotate cu ntreruptoare (aparataj de comutare fr sigurane fuzibile). Staiile de distribuie vor fi de tip interior, i vor fi realizare din dulapuri individuale compartimentate debroabil. Pierderile de cldur de la compartimentul de bare i din compartimentele individuale vor fi eliminate prin ventilaie natural. Informaii privind echipamentul i aspectul general al aparatajului de comutare vor fi sub rezerva acordului cu Beneficiarul pe perioada stabilirii detaliilor de proiectare. ntre alimentrile de lucru i cele de rezerv ale staiilor de joas tensiune va fi prevzut instalaie de AAR. Fiecare staie va avea cel puin 20% rezerve de compartimente debroabile/aparataj. 5.16.35.1 Iluminare n interior i n exterior
Iluminarea va fi asigurat pentru toate zonele din interior i n exterior, la intrri i pentru locaiile care vor fi accesate pe perioada normal de ntreinere. Corpurile electrice i design-ul va fi corespunztor cu locaia i mediul. Ca obiective de proiectare vor fi urmtoarele nivele de iluminare (msurate la 0,7m deasupra nivelului pardoselii/ parterului: Camera de control / calculatoare Camera aparataj comutare Alte zone din interior Toate locaiile din exterior 500 lx 400 lx 200 lx 150 lx
Iluminarea de siguran va fi asigurat n camera de comanda i n staia electric. Iluminarea de urgen va fi furnizat de la sistemul de acumulatori al IDG. Iluminarea de siguran va consta n sisteme de iluminat amplasate deasupra uilor care sunt comutate automat la pierderea alimentarii normale. Nivelul minim de iluminare va fi de 1 lx msurat n partea camerei cu nivelul cel mai sczut de lumin. Iluminarea exterioar va fi prevzut cu startere automate cu senzori care acioneaz la apariia serii i decupleaz dimineaa. Pe toate uile care duc afar din cldire din camerele de comanda i staiile electrice se vor aplica semne luminate IEIRE. Semnele IEIRE vor fi tot timpul luminate. 5.16.35.2 Prize de rezerv
Instalaia va fi dotat cu destule prize de rezerva. n camera de comanda vor fi cel puin patru prize duble libere de 16A, dup ce s-a conectat ntregul echipament aferent. n alte zone vor avea suficiente prize pentru a permite conectarea lmpilor manuale ca i a echipamentului pentru testare, ntreinere i curenie dimensionate la necesitile acestuia.
67(142)
Bloc 4
Prizele din exterior vor fi dotate pentru a permite conectarea echipamentului de testare, ntreinere i curenie. Punctele de conectare vor fi dimensionate pentru uzul intenionat. Prizele vor fi proiectate n conformitate cu EN 60309. 5.16.36 5.16.36.1 Motoare Generaliti
Motoarele standard vor satisface cerinele IEC 60034. Tipul i dimensiunea motoarelor va fi selectat pentru a ntruni cerinele speciale privind variaiile de tensiune la capacitatea estimat. Randamentul i eficiena motoarelor va fi specificat n conformitate cu IEC 60034. Clasa de protecie a motoarelor va fi cel puin IP54, sau superioar dac se cere astfel prin scopul i poziionarea motorului. Toate motoarele vor avea capacitate de rezerv suficient pentru a nu deveni suprancrcare pe perioada de funcionare normal sau situaii tranzitorii ale echipamentului acionat. Nu vor fi acceptate curelele de transmisie pentru transmisia intre motoare cu pompele din cadrul IDG. Prile tuturor componentelor trebuie s fie protejate satisfctor contra coroziunii, innd cont de mediul intenionat n care va funciona. 5.16.36.2 Curentul de pornire
Curentul de pornire al motoarelor medie tensiune va fi n mod normal limitat la de 5 ori curentul nominal. Curentul real de pornire trebuie s fie luat n calcul la dimensionarea i alegerea aparatajului de comutare i al cablurilor de alimentare. Timpii de pornire Motoarele cu o capacitate estimat de 7,5 kW sau mai puin vor avea timpii de pornire sub de 3 secunde la o tensiune estimat de 100%. Motoarele cu o capacitate estimat de peste 7,5 kW vor avea timpii de pornire sub 12 secunde la o tensiune estimat de 100%. Timpul de pornire trebuie s nu depeasc 15 secunde la o tensiune estimat de 70%. Motoarele pentru ventilatoare i suflante pot avea timp mai lung de pornire. Totui, acest timp mai lung de pornire trebuie s fie indicat clar n specificaiile tehnice. 5.16.36.3 Armonica
68(142)
Bloc 4
Variatoarele de turaie ( dac exist) vor trebui proiectate n acest scop, adic trebuie s ia n calcul eventualele pierderi adiionale cauzate de armonicile de la convertizorul de frecven. Convertoarele de frecven pentru viteza variabil vor fi dotate cu filtre pe partea de alimentare cu energie, limitnd introducerea armonicelor n sistemul de alimentare cu energie. 5.16.36.4 nclzire Motoarele de nalt tensiune vor fi dotate cu rezistene anti-condens care sunt comutate automat cnd motoarele nu sunt n funciune. Motoarele vor avea cel puin trei traductori de temperatur pentru temperatura din nfurarea statorului. Motoarele de joas tensiune vor fi prevzute cu rezistene anti-condens numai n cazuri cu totul speciale. 5.16.36.5 Cutii de borne
Cutiile de borne pentru cablurile de putere vor fi proiectate pentru a permite conectarea cablurilor cu papuci. Conectarea se va face de jos sau din lateral. Cutiile de borne pentru cablurile de putere nu vor fi utilizate n nici un alt scop. Cablurile de comanda i/sau cablurile de nclzire vor fi conectate la propriile lor cutii de conectare. Cutiile de borne vor avea o protecie cel puin de clasa IP55 sau o clas superioar dac aplicaia i locaia necesit astfel. 5.16.36.6 Funciile de comanda
Motoarele de 6kV vor fi comandate i supravegheate de relee numerice, motoarele de 0,4 kV pot fi comandate de relee electro-mecanice sau numerice. Executantul va furniza informaii cu privire la coninutul permis de energie care poate fi furnizat ctre rotor la pornire, mpreun cu alte informaii necesare pentru verificarea sistemului de protecie. Principalele comenzi i semnale de control al motoarelor: - Date la intrare pentru comenzi de control DESCHIS / NCHIS; Date la ieire pentru semnale cuplat / decuplat, supraveghere circuite de comanda i avarii.
Msurtori curent motor: Traductorii de curent vor fi prevzui pentru a furniza msurtorile ctre sistemul de comand (420 mA). Traductorii vor avea o clas de precizie de 0,5, o tensiune de alimentare de 220 V, 50Hz. Echipamentul de alimentare cu energie (inclusiv cablurile) pentru traductorii de curent trebuie inclus n furnitura instalaiei.
69(142)
Bloc 4
16.37.37 16.37.1
Instalaii de automatizare. Echipamentul de msura si comanda. Domeniul echipamentului
Executantul trebuie s furnizeze echipamentul de msur i comanda pentru urmtoarele: Instalaia de desulfurare a gazelor de ardere la blocul 4; Control de la distan al echipamentul comun pentru reactiv, produs final i manipularea gipsului; Echipamentul de monitorizare a emisiilor
Echipamentul de control trebuie s aib redundan la toate nivelele. Soluiile echivalente la cele descrise n prezenta specificaie vor fi acceptate att ct vor avea cel puin acelai grad de siguran n exploatare i disponibilitate privind echipamentul de control. 5.16.......................................................................................................Scopul instalaiei de automatizare Executantul trebuie s furnizeze sistemul de conducere, aparatur local, cablurile de automatizare i materiale de montaj aferente sistem automatizare pentru instalaia de desulfurare gaze arse bloc 4, inclusiv instalaii comune, care cuprinde urmtoarele : Sistem Distribuit de Conducere (DCS) pentru Instalaia de desulfurare bloc4 Sistem Protecie (ESD) pentru Instalaia de desulfurare bloc4 Sistem Distribuit de Conducere (DCS) pentru Instalaii comune desulfurare bloc 4&5 Monitorizare emisii Instalaia de desulfurare bloc4 Aparate locale Cabluri de automatizare 5.17.......................................................................................................Generaliti Sistemul de conducere al instalaiilor de desulfurare bloc 4 bazat pe DCS/ESD trebuie sa fie integrat in conceptul de conducere al blocurilor respective si sa respecte arhitectura de conducere stabilita la instalaiile de desulfurare bloc 3 si 6. Sistemele DCS/ESD al instalaiilor de desulfurare bloc 4 trebuie sa fie identice sau total compatibile cu cele ale instalaiile de desulfurare bloc 3 si 6, Executantul fiind obligat sa includ n lucrare, armonizarea instalaiilor de desulfurare noi cu cele de la deja existente precum si cu prile comune. Echipamentul DCS utilizat la instalaiile de desulfurare bloc 3&6 precum si la blocul 4 este produs de ctre Emerson iar tipul este Ovation. Echipamentele vor fi proiectate astfel nct s se ating parametri de disponibilitate i performan n regimul de funcionare respectiv i s fie ndeplinite criteriile de performan specificate privind regimul de funcionare i durata de via. Sistemele vor fi construite i instalate n mod sistematic i logic, existnd posibilitatea adugrii i extinderii ulterioare. Dulapurile i cutiile vor conine cel puin un volum de 20% de rezerv din capacitatea disponibil.
70(142)
Bloc 4
Un defect aleator aprut la echipamente, hardware sau software nu trebuie sa determine niciodat un pericol pentru personal, pentru mediul nconjurtor sau pentru instalaie. n consecin, sistemul trebuie s aib redundana necesar. Pentru a facilita reparaiile i mentenana echipamentelor i pentru a limita gama de piese de schimb, proiectarea i structurarea sistemelor va fi standardizat i astfel se va limita numrul de tipuri diferite de componente. Vor fi respectate instruciunile de montaj proprii furnizorului de echipamente Instalaia de desulfurare umed a gazelor de ardere, aferent blocului 4 de 330 MW de la CTE Rovinari va fi condus de un echipament modern de automatizare Distributed Control System (DCS), care va fi inclus n furnitura complex a instalaiei tehnologice. Instalaia de automatizare va fi livrat n furnitura tehnologic completa si va asigura conducerea instalaiilor tehnologice (pornire, funcionare n sarcin, oprire) pe urmtoarele nivele de conducere: - conducere individual local; - conducere centralizat din camera de comand a instalaiei de desulfurare; - conducerea de la camera de comanda a blocului (cazanului). Conducerea din camera de comanda a instalaiei de desulfurare se va realiza din camera de comanda existenta la desulfurare bloc 3, 6 si comune , prin montarea staiilor de operare aferente bloc 4 . Staiile de inginerie, de arhivare si baze de date existente pentru desulfurare bloc 3, 6 si comune se vor utiliza si pentru blocul 4 prin conectarea la reeaua existenta. Echipamentele staiilor de proces (controlere si staii I/O) aferente DCS desulfurare bloc 4 si comune 4&5 se vor monta in spatiile existente, camera echipamentelor electronice din cldirea staiilor electrice aferenta bloc 3&4 comune pentru blocul 4. La nivelul camerei de comanda aferenta blocului 4 se va amplasa o staie de operare (monitorizare) conectata prin OPC server la sistemul DCS de la desulfurare bloc 4, prin care se va asigura schimbul de informaii serial cu camera de comand a blocului energetic (monitorizare, stri funciune). Integrarea funciilor vitale (protecii, reglare, monitorizare mediu) ale instalaiei DCS/ESD aferente desulfurare cu sistemul DCS al blocului 4, se va realiza prin schimb de informaii analogice /binare in conexiune cablata. Funcia principal a sistemului tip DCS este s asigure conducerea sigur a instalaiilor de desulfurare gaze de ardere din camera de comand a IDG mpreun cu echipamentele auxiliare n toate regimurile de funcionare. Funciile sistemului de automatizare vor fi organizate astfel: - funcii operative: monitorizare, comand secvene, reglaj, protecie, semnalizri; - funcii semioperative: configurare, diagnoz, mentenant; - funcii neoperative: protocoale, nregistrri; - funcii management proces. Sistemul de automatizare va asigura tensiuni de alimentare pentru aparatura de automatizare din cmp. Sistemul de automatizare va fi alimentat cu tensiuni de alimentare redundante din sistemul electric, n funcie de cerinele furnizorului DCS. n principal instalaia de automatizare va cuprinde: - aparatura de cmp pentru msura parametrilor tehnologici; - echipamente de automatizare amplasate n camerele de comand; - cabluri si materiale de montaj.
71(142)
Bloc 4
Aparatura de automatizare montat local va permite achiziionarea datelor din proces si transmitea lor la echipamentele de conducere DCS, amplasate n camerele de comand ale instalaiei de desulfurare aferent blocului energetic nr. 3. Aparatura de automatizare montat local va fi compus n principal din: - traductoare de debit; - traductoare de temperatur; - traductoare de nivel; - traductoare de presiune; - traductoare pentru msur SO2, O2, CO, CO2, NOx; - traductoare pentru msur pulberi provenite din gazele reziduale; - traductoare privind coninutul de vapori de apa; - traductoare pH; - traductoare de conductivitate; - traductoare de densitate; - traductoare binare (presostate, termostate, de debit, nivel); - indicatoare locale (nivel, presiune, debit, temperatur); - sistem de monitorizare continu a emisiilor. Aparatura de automatizare local din furnitura instalaiei va asigura un nivel de redundant corespunztor, n funcie de importanta funciilor tehnologice. Aparatura de msur prevzut n cmp va ndeplini condiiile de mediu specifice instalaiei tehnologice va fi protejat la interferentele radio si electromagnetice si va respecta standardele ISO 9001. n ceea ce privete traseele cablurilor aferente instalaiei de automatizare, acestea vor fi pozate pe trasee comune cu cablurile prtii electrice, n canale de cabluri, trasee aeriene, pe perei utiliznd trasee electrice sau tehnologice noi sau existente. Pentru realizarea instalaiei de automatizare se vor avea n vedere urmtoarele materiale: - robinete si baterii de robinete; - construcie metalic suport; - eav de impuls; - cabluri de automatizare; - cutii de comand pompe si vane (locale); - cutii de protecie traductoare, cu nclzire electric, etc. Programul de funcionare al utilajelor tehnologice va fi stabilit de ctre tehnologul instalaiei. Pentru operarea pornirii/opririi sistemului de conducere al IDG, vor trebui elaborate proceduri concrete de pornire/oprire. Pregtirea pornirii conducerii componentelor sistemului IDG, nseamn: - confirmarea pregtirii sistemului; - alimentarea cu energie electric; - echipamentul necesit pornire; - umplerea cu ap a fiecrui rezervor; - pornirea fiecrui agitator; - acionarea diverselor vane manuale. Operarea cu programul de conducere secvenial urmrete conceptele de baz: - gestioneaz echipamentele care asigur conducerea secvenial; - coordoneaz conducerea secvenial pentru urmtoarele: - echipamentele care funcioneaz cu interblocri; - echipamentele care sunt operate numai manual; - vanele din secvene ce nu aparin sistemului principal.
72(142)
Bloc 4
Toate aceste meniuni sunt doar informative Executantul fiind pe deplin rspunztor de dezvoltarea unei scheme logice a instalaiei de automatizare in funcie de necesitile reale ale instalaiei de desulfurare. Deoarece cele doua ventilatoare de gaze aferente grupului 4, vor fi demontate tot sistemul de automatizare, comanda control, si semnalizare al blocului 4, va trebui modificat si ajustat de ctre Executant care va fi responsabil de proiectarea modificrilor sistemelor de automatizare actuale ale cazanului, de achiziia echipamentelor necesare modificrii si realizarea lucrrilor de execuie. Procesul se va termina automat n structur ierarhic. Nivelele ierarhice trebuie s fie independente unele fa de celelalte. Toate componentele de msurare i control (msurarea, pregtirea semnalelor, bucla de control nchis sau deschis) trebuie s fie uniforme n ceea ce privete echipamentul, sigurana, fiabilitatea, disponibilitatea i funcionarea i echiparea cu legturi de comunicare de date n format digital ctre echipamentele de control. Acestea vor fi documentate ntr-un sistem uniform. Toate msurtorile sau nregistrrile instrumentelor n legtur cu: - informaiile ecologice i impactul asupra mediului; - sigurana personalului i a lucrrilor; - determinarea calitii i cantitii produselor i a materiilor prime; - determinarea cantitilor i a valorii bunurilor, energiei i serviciilor; Doar instrumentele de msurare i control al lucrrilor de nalt calitate vor fi utilizate cu o tehnologie corespunztoare i aprobat n Termocentrala Rovinari. Toate echipamentele livrate trebuie s satisfac standardele europene i s fie marcate cu semnul CE. Sunt foarte importante considerarea ntreineri i reparaiilor ca i detectarea defeciunilor de in timp util. Modificrile i adugirile ulterioare aduse sistemului de control trebuie s fie fezabile ntr-o manier simpl pe perioada de funcionare a instalaiei. Pentru a include funciile care nu sunt definite, trebuie s existe o capacitate de rezerv de 200% pe structurile hardware i software. Sistemul de control trebuie s ndeplineasc funcionalitatea cerut prin utilizarea dispozitivelor hardware i software standardizate. Sistemul de control va fi suficient de subdivizat pentru a permite verificarea i ntreinerea pe parcursul funcionrii instalaiei fr a afecta sigurana n exploatare a ntregului sistem de control. Sistemul de control trebuie s permit modificri de programe on line, pe parcursul funcionrii normale a instalaiei fr oprirea procesului. Funciile de control vor ndeplini urmtoarele cerine de baz: - ntreaga funcionare a dispozitivelor de comutare, ca i de pornire i oprire a obiectului controlat, va urma principiul SELECTARE OPERARE - CONFIRMARE. - Sistemul de monitorizare ca interfa pentru operatori va fi construit n limba romn. Trebuie s se in cont de aranjarea imaginilor, listelor, rapoartelor i comentariilor. Operatorii nu au nevoie s nvee o limb strin.
73(142)
Bloc 4
Echipamentul de control va funciona fr opriri (funcionare fr oprire, clasa A), testat pentru perturbri electromagnetice n conformitate cu prevederile standardului EN 50082-2, utiliznd cifrele pentru mediul industrial. Media timpului dintre avarii (MTDA) a sistemului de control (excluznd ventilatoarele i alte piese mobile precum drive-urile de disc) trebuie s nu fie sub 40.000 ore. Sistemele vor fi dotate cu diagnostic intern i posibiliti de auto-testare pentru fiecare dispozitiv separat n parte. Alarmele de avarie trebuie s fie asigurate n sistemul de comanda. Sistemele de control computerizat n sine vor fi prezentate dintr-o perspectiv care s indice starea dispozitivelor i a reelei de comunicare. Setarea i parametrizarea dispozitivelor, unde este posibil, se va efectua din aceast perspectiv. Pentru a asigura un grad de disponibilitate mare, sistemele vor avea funcii logice i surse de putere redundante. Sistemele de protecie vor fi n conformitate cu referirile din specificaiile europene IEC 61508 sau alte standarde recunoscute pe plan internaional care au un nivel minim de integrare i siguran echivalent cu SIL 3. Toate circuitele logice ale funciilor de protecie vor avea posibilitatea de testare a proteciilor pn la impactul servomotoarelor, cnd echipamentul protejat este n modul stand-by. Simularea semnalelor de intrare date va fi prevzut pentru testarea sistemelor. Protecia sistemelor va fi asigurat cu funcii de autotestare automat n urmtoarele zone: Verificarea periodic a tuturor msurtorilor (erori de hardware, avarii fire, avarii senzori etc.) Testare periodic on-line funcionalitate hardware / software de la msurtori la datele la ieire releu protecie. Verificare periodic modificri sistem software pentru protecia configuraiei (regulator, limitator setri etc.)
n acest context, cuvntul periodic nseamn de dou ori pe zi pentru unitile aflate n funciune i o dat pe zi pentru unitatea care nu este n funciune. ntregul echipament electronic al sistemului de control va fi alimentat dintr-o sursa UPS(Power Supply Unit). UPS ul va fi corespunztor pentru alimentarea sistemelor de control pe baz de computer. Puterea UPS i capacitatea acumulatorilor va fi astfel nct echipamentul de control s funcioneze fr opriri timp de 30 minute dup stagnarea alimentrii. Pe perioada de prob testele de funcionare ale sistemelor de control se vor efectua n conformitate cu programul testelor. Setrile de protecie vor fi coordonate cu celelalte tipuri de protecie din cadrul termocentralei Rovinari. Toate lucrrile n legtur cu interfeele la sistemele actuale i noi se vor efectua prin coordonarea strns cu Beneficiarul.
74(142)
Bloc 4
16.37.2
Controlul instalaiilor i Echipamentului
Instalaiile i echipamentul vor fi controlate: Instalaiile IDG din camera de control a grupurilor energetice i din camerele de comanda ale instalaiilor IDG; Echipamentul din zona de manipulare a materialelor adic la ncrcarea prafului de calcar, pregtirea reactivului, descrcarea lamului de gips, manipularea deeurilor i etc. local, de la panouri locale si din camera de comanda a IDG Pentru partea electrica funciile de comanda ale grupurilor energetice nr. 4 vor fi adaptate pentru integrarea cu sistemele DCS /ESD ale desulfurrii .
Componenta hardware i aplicaia de baz software pentru sistemele de comanda si control vor fi pe ct posibil uniforme pentru instalaiile IDG indiferent la care unitate este conectat controlul. Ecranele de calculator i unitile de control trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: informaiile privind monitorul vor fi actualizate cel puin la fiecare secund;
- posibilitatea de a face trend-uri de semnale analogice i binare, comparativ cu curbele unui semnal analog n legtur cu altul; numrul de parametri n diferite culori ntr-un trend nu va fi sub 6; numrul minim de trend-uri va fi 6; - posibilitatea ca operatorul s recupereze informaiile despre fiecare parametru de semnal input/output, inclusiv descrierea punctului, starea, tehnologia, gama etc. - operatorul va primi alarme n caz de orice avarie n prile sistemului de control, inclusiv module input/output, aparate de comand, alimentare cu energie etc. Alarmele vor fi prezentate n manier clar i consistent. LCD (ecran cu cristale lichide) cu diagonala de cel puin 21" interfa unitate video/ copie hard cel puin 128 culori pentru fa i fundal, rezoluie de cel puin 1600 X 1200 pixeli, ecran grafic complet posibilitate de definire a macro-simbolurilor posibilitate de selecie prin flash pentru fiecare simbol n fa i pe fundal verificare logare individual diferite persoane (parole, taste) Funcii sistem control instalaii IDG
75(142)
16.37.3
Bloc 4
Componenta hardware i aplicaia de baz software pentru sistemul de control va fi la fel ca pentru toate instalaiile IDG din cadrul Termocentralei Rovinari. Sistemul de control va asigura funcionarea n siguran a echipamentului de tratare a gazelor de ardere, inclusiv pornirea i nchiderea automat, i se vor asigura urmtoarele funcii minime, ns fr a se limita la: pornirea i nchiderea sistemului de tratare a gazelor de ardere; pornirea, comutarea, controlul, nchiderea sistemului de dozare reactivi chimici; control automat al procesului potrivit concentraiei poluanilor la evacuarea gazelor de ardere, nainte de evacuare pe co; realizarea tipurilor de protecie, alarme, nchidere; sisteme de monitorizare proces curare gaze de ardere, dozare reactivi chimici, ndeprtare cenu i ape uzate i alte sisteme, cu indicarea strii echipamentului; indicarea i nregistrarea principalilor parametri ai traseului gazelor de ardere; pregtirea i tiprirea rapoartelor de performan; pregtirea jurnalelor; pstrarea datelor pe termen lung; monitorizarea performanei de baz; prezentarea i tratarea alarmelor; tendine la prezentarea datelor procesului selectabil; secven de evenimente de nregistrare i raportare; funcii de control la distan, control la distan n acest context nseamn controlul instalaiei IDG din camera de control. Echipament de monitorizare a controlului i procesului
16.37.4
Sistemele de control pentru instalaiile IDG i echipamentul comun va fi amplasat n camera de comanda IDG. Lista evenimentelor i alarmelor vor indica Toate alarmele active Toate alarmele inactive, care nu sunt confirmate Declanare semnale din partea dispozitivelor de protecie Modificare poziie dispozitive de comutare
Confirmarea alarmelor va fi posibil individual sau pe pagin. Alarmele vor fi marcate n timp cu o rezoluie de cel puin 1 ms. Semnele de marcare a timpului vor fi introduse la nivel de modul input. Semnalul de sincronizare n timp va fi disponibil pentru camera de control din grupul energetic nr 4. n cazul n care se genereaz orice semnal de alarm va apare un mesaj pe ecranul staiei de lucru i va fi activat un semnal acustic. Vor fi asigurate cel puin patru nivele de semnalizare pentru: 2 nivele de alarm de avertisment i 2 nivele de alarm de urgen. Mesajele care aparin diferitelor nivele vor fi indicate n culori diferite iar semnalul acustic avea frecvene de repetare diferit si specific pentru fiecare alarma in parte.
76(142)
Bloc 4
Sistemul de control va permite pstrarea evenimentelor i alarmelor. Toate semnalele vor fi nregistrate n memorie pe termen scurt cu o capacitate de rezoluie care s nu depeasc 1 ms; coninutul memoriei pe termen scurt va fi copiat automat n memoria pe termen lung. Sistemul de tiprire a listelor de evenimente i alarme trebuie sa se fac n ordine cronologic. Procesul de monitorizare ca parte a sistemului de control trebuie s garanteze timpii de reacie pe termen scurt i interveniile rapide n cadrul procesului prezentarea grafic a timpilor inclui i actualizarea tuturor datelor procesului dinamic: < 2 sec timpul dintre funcionarea de la consol i reacia modulului output: < 1.5 s inclusiv timpul de transfer al comunicrii timpul dintre apariia semnalului n modul input i prezentarea pe ecran a semnalului: < 1.5 s inclusiv timpul de transfer al comunicrii Staia de lucru
16.37.5
Fiecare instalaie IDG va avea propria staie de lucru, care va asigura cel puin aceste funcii: configurare grafic; configurare sistem de intrare/de ieire; modificare diagrame logice i configurare diagrame noi; reglare bucle control; analiz stare sistem; unitate/uniti pstrare istoric date pe termen lung i pe termen scurt; analiz istoric alarme;
n plus, staia de lucru din instalaie va avea caracteristicile complete ale staiilor de lucru ale operatorului. Staiile de lucru ale instalaiilor vor fi amplasate n camera de comanda.
16.37.6
Echipament de comanda pentru zona de manipulare a materialelor
Se va asigura un sistem de comanda separat pentru supravegherea i manipularea operaiunilor de ncrcare i descrcare praf de calcar, descrcare lam de ghips, descrcare in rezervoarele de transfer si auxiliar etc. . Sistemul local va fi conectat la o reea general de la existenta instalaie de desulfurare bloc 3. n principiu, sistemul de control al zonei de manipulare diferitelor echipamente va conine: Senzori, servomotoare i alte dispozitive de cmp necesare funcionalitii manipulrii echipamentelor.
77(142)
Bloc 4
Echipament de comand central sau distribuit pentru operarea manipulrii praf de calcar etc. Interfaa operatorului, care s cuprind ecran, tastaturi, butoane de declanare i alte dispozitive de control. Rapoarte emise inclusiv capacitatea de pstrare mas i cel puin o imprimant.
Vor fi incluse minimum urmtoarele funcii de comanda: Control automat potrivit cerinelor Monitorizarea proceselor controlate; Pornire i oprire a grupului de echipamente solicitate; Control secvene; Manipulare alarme i semnale avarie; Logare date pentru funcionare trend i raportare Logare; Pstrare date pe termen lung Funcii alarm Secven evenimente nregistrare i raportare Pregtire i tiprire rapoarte de performan; Transmitere stare i perturbri funcionare de informaii tuturor unitilor din sistemele de control.
Sistemul de monitorizare ca interfa pentru operatori va fi construit n limba romn. Trebuie s se in cont de aranjarea imaginilor, listelor, rapoartelor i comentariilor. Toi senzorii i echipamentul de cmp vor fi proiectai pentru aplicaie n exterior. Aparatele de control, monitoarele, tastaturile i alte dispozitive de interfa vor fi plasate pe un material rezistent la praf. n general, rapoartele vor prezenta date despre masele i greutile materialelor, orele i datele de manipulare i n legtur cu acestea. Sistemul de control al manipulrii materialelor va fi legat la sistemele de control al unitilor. Conectarea i prezentarea de date n sistemele de control ale unitilor va furniza informaii i indicaii privind starea perturbrilor de funcionare. Se va asigura o staie de lucru sub forma unui computer portabil ce poate fi conectat la un sistem de control cnd este necesar. Acest computer va fi utilizat pentru setarea parametrilor de funcionare i pentru a efectua actualizarea i ntreinerea general a componentei software a sistemului de control. 16.37.7 Sincronizare n timp
n scopul realizrii sincronizrii necesare n timp, mpreun cu antena i cablurile necesare se va include i un generator timp. Generatorul de timp (ceas) va avea urmtoarele caracteristici de baz: Funcii ceas iniiator i generator de timp GPS Va utiliza formatul TCU (Timp Coordonat Universal)
78(142)
Bloc 4
Suficient precizie pentru a garanta sincronizarea necesar de timp (i.e. peste 500s) Suport acumulator intern (cel puin 60 de minute) Indicator timp sincronizat Indicator GPS nchis
Ceasul iniiator va fi dotat cu alarme pentru: Pierdere semnal GPS (anten sau alt problem) Pierdere alimentare cu energie Avarie intern
Trebuie s se poat selecta Utilizare ETZ (economisire timp pe timp de zi). Se va furniza i un ceas cu afiaj digital ce urmeaz a fi instalat n camera de control. Acest ceas va fi suficient de mare i amplasat pentru a putea fi citit cu uurin din toate punctele de lucru din camer. Sistemul de comunicare va fi selectat pentru a fi potrivit cu aplicaia; adic, va permite ca ntregul echipament furnizat s fie sincronizat cu ceasul principal. 16.37.8 Prelucrare semnale
Semnalele care vin vor fi prelucrate, supravegheate i distribuite prin module de prelucrare corespunztoare. Aceste module trebuie s fie realizate cu tehnic PnP i instalate n dulapuri. Redundanele procesului vor fi indicate n organizarea semnalelor. Ca parte a acestei strategii, transmitorii redundani nu pot fi prelucrai ntr-un modul comun. Separarea galvanic a fiecrei canaline sau a altei tehnici pentru a preveni zgomotul electronic de la dispozitivele de cmp existente va face parte din modulele de prelucrare a semnalelor. Semnale analogice Semnalele analogice ale transmitoarelor trebuie s fie conectate la module analogice de distribuie i prelucrare. Modulele analogice trebuie s satisfac minimum urmtoarele cerine: alimentare cu energie separat pentru fiecare transmitor, funcii hot swap i auto-iniializare, intrare semnale analogice pentru stimulare, ieire semnale analogice pentru msurare, protecie separat i supraveghere curent de alimentare (sigurane), prelucrare semnal fr zgomot, separare galvanic a fiecrui input i a altor tehnici de prevenire a zgomotului electronic de la dispozitivele de cmp existente pentru a perturba modulele de prelucrare a semnalului; comunicare protocol HART; sistemul de control software trebuie s sprijine protocolul HART.
79(142)
Bloc 4
Semnale binare Semnalele binare care vin de la comutatoarele de final, temperatur sau presiune ca i din contacte libere potenial din sistemele cutiilor negre. Modulele binare trebuie s satisfac minimum urmtoarele cerine: furnizare protecie separat sau dovad scurt-circuit, fr zgomot, pentru fiecare surs de semnal binar funcii hot swap i auto-iniializare, supraveghere contact pe antivalen (ambele semnale "PORNIT" i "OPRIT" sunt valabile) supraveghere deteriorare cabluri intrare semnale binare pentru stimulare, pe fa modul, ieire semnale binare pentru msurare, pe fa modul, identificare perturbaii i simulare
Imprimarea timpului semnalelor binare, care trebuie s se fac n sistemele de control, este fie timpul de intrare al semnalului la modulul binar sau timpul generrii semnalului n sistem. Precizia semnalului va fi de cel puin 1 ms. Trebuie s se asigure c nu va aprea o diferen mai mare de timp ntre evenimentul real i imprimarea timpului acestuia. Se prefer o tensiune 48V DC pentru semnalele binare. Sistemul va asigura sigurane la ieire pentru toate ieirile alimentare, precum valvele solenoid. Circuite DC vor avea sigurane la conexiuni pozitive i negative. Toate semnalele intrate/ieite, de protecie, utilizate/generale n sistemul de control trebuie distribuite ca semnale legate cu o logic fix, 2 din 3 i utilizarea unei tensiuni poteniale libere de 48 V DC pentru semnalele binare. 16.37.9 Control drive (Control logic, Control bucl deschis)
Controlul buclei deschise a drive-ului motorului, drive-urilor servo i valvelor solenoid se va efectua prin controalele drive-ului. Controalele drive-ului trebuie s rmn n stare de funcionare chiar n perioade de defeciuni ale unitilor centrale ale sistemului de control pentru a permite protecia instalaiilor i interveniile manuale pentru operarea de urgen. Controlul trebuie realizat prin utilizarea modulelor hardware de control drive sau prin programe speciale software de control drive. Semnalele utilizate pentru funcionarea fr defeciuni a drive-ului, precum semnalele de protecie, comutatoarele de final, de torsiune sau nregistrrile aparatajului de comutare urmeaz a fi conectate direct la module. Comenzile PORNIT i OPRIT pentru drive vor fi create n modulele de control ale drive-ului, astfel nct s existe funciile de protecie chiar i n caz de perturbri la unitile automate centrale corespunztoare.
80(142)
Bloc 4
Operarea fr intenie a drive-urilor va fi prevenit prin comenzile de eliberare. Comenzile lansate ctre participanii conectai trebuie comutate bipolar. Supervizarea trebuie s cuprind cel puin urmtoarele avarii: perturbaii, timp mort i oprire. Controlul drive-ului trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: intrri pentru comenzile PORNIT/ OPRIT, DESCHIS / NCHIS i pe perioada funcionrii intrri automate pentru comenzile PORNIT/ OPRIT sau DESCHIS / NCHIS din logica primar sau de la unitatea central generare prioritate: protecie/automat /manual logica pstrrii comenzilor i a comenzilor dependente torque sau travel pstrare comenzi pentru funcionare provizorie sau funcionare pas cu pas manevrare drive-urilor servo la producerea semnalelor de la comutatoarele torque sau end manevrare comenzi control ale drive-urilor servo dup semnalele de moment pornire i oprire supervizare antivalen semnale returnare semnale perturbaie: poziie oprit, termic, torque intrri re-comutare dup scurte ntreruperi de tensiune, la aparatajul de comutare
Toate valvele de control i servo-motoarele dispozitivelor de siguran vor fi proiectate s mearg automat pe poziia safe n caz de pierdere a rezervei (electric sau presiune a aerului) sau pierdere de contact cu sistemul de control. 16.37.10 Alimentarea cu energie electric a sistemelor i echipamentelor de control.
Alimentarea pentru sistemul DCS va fi o alimentare dubl, redundant. 220VDC. Alimentarea pentru sistemul ESD va fi o alimentare dubl, redundant. 220VAC din UPS sau 220VDC Sursele UPS si dulapul de distribuie UPS sunt cele existente de la desulfurare bloc 3, pentru desulfurare bloc 4 , cu specificaia ca executantul va face propriile evaluri asupra capacitaii si daca sunt necesare adugiri acestea vor fi parte la prezentul contract. Din sursele UPS se vor alimenta ESD, Dulapul de reea DCS, staiile de operare si alte periferice DCS, aparate locale. Daca aceste surse nu sunt suficiente Executantul va monta surse suplimentare. Sursele de tensiune redundante vor fi dimensionate i conectate astfel nct defectarea uneia dintre ele s nu produc oprirea sistemului. Cantitile necesare de tablouri de distribuie vor fi livrate de ctre Executant, avnd la baz urmtoarele criterii: Sursele de curent alternativ i cele de curent continuu vor fi amplasate n tablouri diferite; Fiecare intrare de alimentare va avea un comutator principal i un ntreruptor.
Se vor include urmtoarele dispozitive: dou convertoare AC/DC pentru a crea o distribuie redundant a tensiunii 48/24 V DC (dac aceast tensiune este necesar)
81(142)
Bloc 4
Se vor utiliza urmtoarele tensiuni la alimentarea cu energie: Vane solenoid: Vane nchidere On-Off cu motor electric a motorului/amortizori i valve de control Echipament sistem control 16.38.38 16.38.1 Monitorizare emisii Generaliti 220VDC 3 fazic 400V AC 230 V AC /220 V DC
Monitorizarea se va asigura n conformitate cu standardele CEN sau, n lipsa standardelor CEN, cu standardele ISO, cu standardele naionale sau cu alte standarde internaionale care garanteaz obinerea de date de o calitate tiinific echivalent. Pentru desfurarea msurrilor de emisii trebuie amenajate locuri de msurare cu respectarea prevederilor standardelor de msurare, a celor de asigurare a calitii i a celor de protecia muncii. Aceste locuri trebuie s fie uor accesibile, dimensionate adecvat i poziionate astfel nct s poat fi realizate msurri reprezentative pentru comportamentul de emisie al instalaiei. Aceast parte a documentaiei de atribuire definete cerinele de proiectare, fabricare, livrare, pornire i testare a tuturor componentelor hardware i software necesare asigurrii unui sistem de monitorizare complet, continu a emisiilor de SO2, NOx, CO, CO2, H2O, Particule, Oxigen, temperatura, presiune si coninut de vapori conform legislatiei in vigoare. Puncte de msurare a probelor din gazele de ardere vor fi amplasate n conformitate cu legislaia i normele europene i naionale n vigoare. Sistemul de monitorizare continu a emisiilor va asigura posibilitatea de a avea datele necesare n format tiprit i digital. Echipamentul pentru monitorizare i msurtori se va certifica de ctre un institut de testare acreditat n conformitate cu legile romneti / europene. Aceste certificate vor specifica timpul de valabilitate. Se va furniza un sistem de monitorizare a emisiilor funcionabil, sigur i de nalt tehnologie. Se vor asigura un numr suficient de locuri de prelevare de gaze de ardere ntre precipitatori i absorbere, i pe traseul dinaintea courilor. Echipamentul de prelevare obinuit sau msurare continu a apelor uzate va respecta reglementrile din Romnia. Se va include echipamentul necesar de laborator. 16.38.2 Prelevare gaze
82(142)
Bloc 4
Punctele de extracie se afl n exterior, trebuie s se ia msuri de protecie adecvate contra condiiilor de vreme nefavorabil. Msurarea pentru analiz i monitorizare complet se va face la intrarea n co. Se vor dispune prelevri i msurtori suplimentare pentru funcionarea instalaiei IDG n sine, la locaiile potrivite pentru aplicare. 16.38.3 Analizor gaze de ardere
Analizorul de gaze de ardere va funciona doar cu ajutorul unei analize spectrale fr echipament de luare i pregtire de mostre. Analizorul de gaze trebuie s fie dotat cu dispozitiv intern de calibrare pentru a asigura testul de performan ciclic automat fr a trebui s adauge un dispozitiv de dimensionare gaze din exterior. Pe perioadele de timp ajustabile se va realiza echilibrarea fa de reperul zero. La echilibrarea fa de reperul zero trebuie s se utilizeze aerul ambiental. Concepia dimensionrii i a echilibrrii fa de reperul zero urmeaz a fi descris n ofert. Verificarea analizorului i a sistemului intern de dimensionare cu utilizarea dimensionrii gazelor, care a fost adugat din exterior, se permite doar o dat pe an. 16.38.4 Echipament analiz test emisie
Analiza valorilor msurate de echipamentul de msurare a emisiilor urmeaz a fi efectuat de echipamentul de analiz a testului emisiilor. Prin echipamentul de analiz se vor realiza: conversia calculul corectat calcularea mediei (mediile pe ore i pe zile) clasificarea pstrarea valorilor de msurare a emisiilor.
Prin funcia de analiz se vor putea recunoate i trata evenimente separate precum : pornirea funcionrii funcionarea la nchidere ntreinerea funcionrii calibrarea verificarea descrcarea
Modul operaional al unitii (pornire, nchidere, etc.) va rezulta de la sistemul de control al unitii.
83(142)
Bloc 4
16.38.5
Msuri necesare
Urmtoarele variabile msurate trebuie transferate n sistemul de control al procesului i afiate n sistemul de monitorizare: Msurat att la intrare ct i la ieire: - Temperatura gazelor de ardere - Volumul gazelor de ardere - Presiunea gazelor de ardere - Concentraii SO2, NOx, CO, CO2, H2O, Particule, oxigen, temperatura, presiune si coninut de vapori n gazele de ardere - Cantitatea de calcar introdus in silozurile de calcar; - Granulaie; - Puritatea si reactivitatea calcarului; - Compoziia chimica a calcarului; - Umiditatea calcarului; Msurarea: - Cantitii de lam de calcar (ca reactiv) - Cantitatea de ghips deversata ctre sistemul de slam dens. - Nivel lichid n vasul de reacie - Nivel lichid n rezervor - Densitate lam - Verificare ap recirculat Msurare control: - Concentraie SO2, NOx, CO, CO2, H2O, Particule, oxigen, temperatura, presiune si coninut de vapori la ieire - Temperatur gaze de ardere la ieire - Soluie pH n vasul de reacie Rezumat msurtori efectuate zilnic: - Consum lam de calcar - Cantitatea produs de gips - Consum energie IDG / instalaii comune - Calitate aer comprimat - Cantitatea de calcar introdus in silozurile de calcar; - Granulaie; - Puritatea si reactivitatea calcarului; - Compoziia chimica a calcarului; - Umiditatea calcarului; Valori analogice i binare suplimentare dup cum se cere pentru supravegherea instalaiei. 16.38.6 Punerea n funciune
84(142)
Bloc 4
Punerea n funciune cuprinde setarea echipamentului de msurare i verificarea tensiunii i a cilor de semnal, inclusiv instalaiile de protecie i angrenare. Toate testele vor fi fcute in conformitate cu normativele, standardele si legislaia in vigoare. Orice test de pornire va fi nsoit de protocoale si rapoarte de test ce vor fi incluse in documentaia de calitate a lucrrii. Valorile actuale ale punctelor de msurare 0, 30, 70 i 100% de pe ntreaga scar de msurare urmeaz a fi citite pe toate dispozitivele i nregistrate pe fia de date, inclusiv valoarea de referin. 16.39.40 Echipament de cmp
Puterea de alimentare pentru senzori i transmitori va fi 24V DC. Semnalele analogice ale transmitorilor trebuie conectate la modulele analogice pentru distribuire i prelucrare. Semnalele binare vin de la comutatoarea de final, temperatur i presiune ca i de la contactele potenial libere ale sistemelor de automatizare. Trebuie conectate la modulele binare. Utilizarea dispozitivelor de msurare binare este permis doar n cazul cerinelor reglementrilor legale. Senzori i transmitori Senzorii i transmitorii trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: Semnalele de transmitor trebuie s fie prelucrate la semnale de curent de la 4 pn la 20 mA Transmitorii trebuie s fie proiectai cu tehnic bifilar i alimentai din module de intrare analogice Se vor utiliza doar uniti metrice (metru, kilogram, C, etc.) Acurateea minim a tuturor senzorilor trebuie s fie 0,2% din valoarea final a gamei de msurare Stabilitatea pe termen lung a datelor calibrate nu va depi 0,1% din gama limitelor timp de 6 luni Afiajul digital integrat pentru transmitorii importani i de protecie; decizia definitiv se va lua n faza de proiectare a msurtorilor de cmp. Tensiunea la senzorii primari binari de contact deschis va fi 48 V DC Semnalul standard al surselor binare este: + 48V DC semnal 1 = de la 35 pn la 50 V DC semnal 0= de la 0 pn la 8 V DC
85(142)
Bloc 4
Datele la ieirea din dispozitivele electronice trebuie protejate contra scurt-circuitului Trebuie identificate denumirea productorului i tipul de senzori i transmitori. Toi senzorii i transmitorii vor fi echipai cu conectori. Conectorii vor fi livrai complet, cu priza corespunztoare, manonul de cablu, dispozitive anti noduri i anti-uzur. Toi transmitorii i senzorii principali ai sistemului vor fi montai n locaii uor accesibile pentru a se evita deteriorarea acestora pe perioadele de ntreinere sau reparaii tehnice ale echipamentului tehnologic Dotai cu protocol de comunicare HART Presiunea, debitul, senzorii de msurare nivel vor fi echipai cu propriile valve colectoare i valve de izolare la extracii
Se vor utiliza evi de presiune cu urmtoarele dimensiuni i materiale: a) Dimensiunea 14 x 2,5 mm, material 15 Mo3 pentru toate sistemele (pentru excepii, a se vedea b i c) b) Dimensiunea 14 x 2,6 mm, VA-material (1,4571) pentru fluide agresive c) Dimensiunea 10, 2 x 2,0, VA-material (1,4571) pentru analiza apei d)Dimensiune 12x1.5 mm/6x1mm/ pentru presiune fluid <10bar, material otel inox SS314 utilizat la FGD3/6 Pentru aer instrumental : a)eava galvanizata b) eava Cu 10x1 Se vor utiliza Detectori de temperatur rezisten, cu platin (DRT) pentru toate msurtorile de temperatur de pn la 500C, n conformitate cu standardul EN 60751. Senzorii de temperatur vor fi rezisteni la vibraii, vor fi dotai i li se vor monta tuburi de protecie i materialul relevant de umplutur (de exemplu, ulei de siliciu sau praf de oxid de aluminiu). Tuburile de protecie vor respecta cerinele standardului DIN 43763. Rezistena termometrelor va fi , de preferabil, proiectat cvadrifilar, ins, se accept i proiectarea trifilar. Se vor utiliza termocuplurile de tip K pentru msurtorile de temperatur care depesc 500 C, n conformitate cu standardul IEC 60584. Tuburile de protecie ale termocuplurilor vor respecta cerinele standardului DIN 43763. Conexiunile de msurare a temperaturii vor fi asigurate cu alarm n caz de avarie a senzorilor i caracteristici lineare ale temperaturii. Comunicaii
16.40.40
86(142)
Bloc 4
Sistemul intern de comunicaii al instalaiei de desulfurare va trebui sa fie distribuit ntr-o manier consecvent, utiliznd, de preferin legturi de comunicaii prin fibr optic pentru a se evita interferena cu echipamentul de nalt tensiune. Sistemul de comunicaii va utiliza protocoalele standard ISO/IEC corespunztoare scopului. 5.17 Considerente tehnice la dimensionarea IDG. IDG trebuie s ntruneasc standardele aplicabile pentru selecia materialelor, iar executarea i asamblarea s ia n considerare modul de folosire indicat pentru scopul sau. Toate materialele folosite vor fi noi i vor fi de calitate superioar i pentru o operare in condiii industriale. Alegerea acestor materiale va asigura o durat de funcionare proiectat de 25 de ani. Toate metodele, procedurile tehnologice i execuia lucrrilor vor fi de cea mai buna calitate, corespunztoare i utilitate practica demonstrat i conform standardelor aplicabile pentru o funcionare in cadrul termocentralelor industriale. Componentele, echipamentele i aparatura din furnitura necesara instalaie de desulfurare vor fi proiectate pentru asigurarea celui mai nalt nivel posibil de fiabilitate, disponibilitate, mentenan i eficien. Lucrrile vor avea o proiectare demonstrata prin inexistenta unor defeciuni majore, dar care vor tine cont si de protecia mediului nconjurtor precum si sigurana sntii personalului de operare si ntreinere. Lucrrile vor fi proiectate si instalate pentru o ntrebuinare continu, economic, sigur i de lung durat, cu opriri planificate pentru inspecii, revizii i ntreinere. Toate lucrrile vor fi efectuate n conformitate cu regulile de siguran emise de autoritile competente sau de Beneficiar, Executantul fiind responsabil pentru toate masurile de siguran din domeniul pentru zonele definite de amplasament a instalaiei, precum i coordonarea masurilor de siguran cu alte proiecte conexe. Instalaia de desulfurare trebuie sa fie dimensionata pentru folosina industriala la un nivel de eficienta si randament ridicat i sa ntruneasc cerinele de siguran i codurile aplicabile pe plan internaional (la nivelul UE). Echipamentul de baz i orice echipament care are nevoie de servicii periodice de urmrire n exploatare va fi protejat contra condiiilor atmosferice exterioare. Tot materialul din interiorul traiectoriei gazelor de ardere, care nu poate rezista la 1600 C, va fi ofertat ca piese de schimb obligatorii. Nu poate rezista va fi neles ca defectare imediat sau la care o defectare/oprire din funciune datorit unor condiii atmosferice nefavorabile care se poate produce in maxim 2 sptmni de funcionare. Toate construciile vor fi proiectate/instalate n aa fel nct s minimalizeze impactul cu mediul existent cum ar fi vremea, emisiile de praf, etc. 5.17.1Funcionare
87(142)
Bloc 4
Grupurile energetice din Complexul Energetic Rovinari vor funciona continuu de-a lungul anilor ca o instalaie de baz a Sistemului Energetic Rovinari, dar la care frecvena pornirilor respectiv opririlor este una destul de mare. Personalul de exploatare va fi prezent pe parcursul a 24 de ore/zi. Personalul de ntreinere va fi disponibil 8 ore/zi; echipa de intervenie este disponibil 24h. Instalaia de desulfurare va fi proiectata pentru a funciona continuu la o sarcin cazanului de 0% - 100% din nominal i, de asemenea, pentru perioadele de tranziie, cum ar fi punerea n funciune sau oprirea. Instalaiile IDG trebuie sa funcioneze fr vreo alt oprire dect cea pentru revizia anual, dup 8.000 ore de funcionare i 24.000 ore ntre reviziile generale. Durata pentru reviziile generale anuale nu va depi 10 zile. IDG va putea fi scoasa din funciune pe tot parcursul anului, fr s existe riscul de a nghea. Toate felurile de opriri ar trebui s fie posibile fie meninnd instalaia plin cu ageni chimici (ex. calcar, reactiv sau lam de gips, sub agitaie) sau prin golirea instalaiilor n mod controlat, pentru o oprire de durat mai lung. 5.17.2 Sistemul de automatizare si control. n mod uzual instalaiile din cadrul Termocentralei Rovinari sunt operate din camerele de control ale grupului energetic, unde ntotdeauna se afl personal permanent. Instalaiile de desulfurare umed a gazelor de ardere vor fi operate, pe perioada punerii n funciune, a exploatrii, staionarilor i la opriri, din camerele de control ale IDG care trebuie plasate in cldirile electrice deja existente. Deoarece cele doua ventilatoare de gaze aferente grupului 4, vor fi demontate tot sistemul de automatizare, comanda, control, protecii si semnalizare va trebui modificat si ajustat de ctre Executant care va fi responsabil de proiectarea modificrilor si sistemelor de automatizare actuale ale cazanelor, de demontarea ventilatoarelor si orice alta modificare necesara acestei lucrri, de achiziie a echipamentelor necesare modificrii si realizarea lucrrilor. De asemenea Executantului ii vor fi puse la dispoziie procedura de pornire, oprire si funcionare atipica actuala a cazanului, si acesta va trebui sa o refac introducnd in ea pornirea sistemului cazan, ventilator si instalaia de desulfurare. 5.17.3 ntreinerea Instalaia de desulfurare va fi proiectata i instalat ntr-un anume mod astfel nct operarea, inspectarea, ntreinerea i nlocuirea s fie desfurate ntr-un mod rapid i simplu. n acest context, nu trebuie ignorate cerinele pentru funcionalitate i siguran. Sub acest aspect Executantul este responsabil si va avea in vedere urmtoarele : conductele conectate la pompe, schimbtoarele de cldur sau alte componente s fie fcute ntr-o asemenea msur astfel nct s fie evitat demontarea inutil atunci cnd componentele trebuie s fie inspectate, ntreinute sau nlocuite. sistemele i componentele vor fi separate ntre ele ntr-un mod n care este potrivit din punctul de vedere al instalaiei. Acest lucru nseamn, de exemplu, c asamblrile, conductele, traductorii de msur, instalaiile electrice etc. sunt poziionate astfel nct
88(142)
Bloc 4
drumurile de acces i spaiile libere cerute pentru instalaii din jurul componentelor s nu fie blocate. evile i cablurile nu vor fi un obstacol pentru dispozitivele de ridicare i echipamentele similare. s fie furnizate dispozitivele de ridicare cerute pentru ridicri frecvente i/sau pentru echipament cu greutate ridicat, iar acolo unde nu este posibil montarea de astfel de dispozitive Executantul va furniza platforme de ridicat mobile pentru personalul de ntreinere si echipamentul respectiv. s se instaleze, de cte ori este posibil, ventile i dispozitive similare pentru manevrare de la nivelul pardoselii. s se furnizeze platforme de acces pentru inspectarea i ntreinerea valvelor i a altor componente inaccesibile de la nivelul pardoselii. s existe spaiu suficient n jurul tuurilor de luare a probelor din canalele gazelor de ardere i alte locuri similare i s se furnizeze platforme de acces pentru toate aceste zone. se va rezerva spaiu suficient n jurul componentelor pentru ntreinere. n acest context, se va acorda o atenie deosebit i uneltelor speciale de intervenie. Executantul va acorda atenie i va specifica cile de transport si acces necesare pentru operare, inspectare, ntreinere, reparare i nlocuire. De-a lungul cailor de transport nu vor exista elemente de instalaie care ies n afar sau au coluri ascuite care pot avea un efect duntor asupra lucrului i a siguranei personale. s fie posibil ntr-un mod simplu i sigur deconectarea i ntreinerea componentelor i echipamentelor care cer o ntreinere frecvent. s fi posibil ntr-un mod simplu i sigur ndeprtarea i punerea la loc a panourilor de izolare sonora i a altor capace. tuturor senzorilor, transmitorilor, conductelor de impuls, actuatoarelor, ventilelor de reglaj, compartimentelor de cabluri i altor echipamente din Instalaia de Automatizare i Control li se vor asigura platforme de ntreinere i service speciale unde nu sunt
89(142)
Bloc 4
accesibile de la nivelul pavajului sau de la alte platforme. De asemenea, acest echipament nu va mpiedica lucrrile de reparaii i ntreinere a altor echipamente sau piese. n ceea ce privete conductele din spaiile electrice vor fi luate n considerare urmtoarele: Sistemele de ap nu pot fi instalate n ncperile electrice, de operare i n zonele unde sunt dispozitivele de ridicare, cu excepia trecerii prin acele zone dac nu e posibil s se evite. Sistemele de sprinkler pentru stingerea incendiilor instalate n tunelurile de cabluri nu vor constitui un obstacol pentru instalaiile suplimentare i pentru nlocuirea cablurilor.
Pentru a se realiza o ntreinere bun a IDG, echipamentele trebuie sa funcioneze la nivel nalt de siguran, disponibilitate i mentenan. Astfel Executantul va rezerva spaiu pentru lucrrile justificate de ntreinere. La dimensionarea spatiilor necesare ntreineri se va avea in vedere cerinele funcionale specificate, cu cele mai sczute cheltuieli anuale unde se vor lua n calcul cheltuielile de investiii, ca i cheltuielile de exploatare i ntreinere. Utilajele vor fi proiectate/sistematizate pentru a ndeplini condiia privind ntreinerea preventiv. Echipamentele i componentele importante pentru procesul de desulfurare vor fi proiectate cu posibiliti de testare i monitorizare a condiiei fizice (uzura). Utilajele vor fi proiectate i asamblate pentru a facilita sigurana la oprirea/izolarea instalaiei naintea lucrrilor de ntreinere. 5.17.4Unelte si dispozitive de ntreinere. Toate uneltele si dispozitivele necesare pentru mentenana i reparaiile echipamentelor IDG vor fi asigurate n cadrul contractului. Ofertantul va include un plan general si o list complet a uneltelor si dispozitivelor pentru o mentenan corespunztoare a echipamentelor si va prevedea o construcie dedicat pentru depozitarea acestor dispozitive. In planul general de reparaii se va face specificaie pentru care echipamente din cadrul instalaiei de desulfurare se va folosi fiecare dispozitiv de ntreinere. 5.17.5Dispozitive de ridicat, lifturi de serviciu, platforme, scri Vor fi incluse n cadrul contractului toate dispozitivele necesare pentru ridicare, cabine de lift, grinzi, precum i lifturile de serviciu etc. Toate zonele unde mentenana preventiv este planificat/necesar vor fi prevzute cu acces (scri, trepte). Mai mult, toate rezervoarele vor fi prevzute cu accese (scri, trepte/platforme) i guri de scurgere cu capac . Cptuelile/nveliurile de izolare la astfel de guri vor fi uor de ndeprtat/reparat. Beneficiarul va hotr cantitatea i locaia dispozitivelor de ridicat dup ce Executantul va pune la dispoziia sa o documentaie in care sa se prevad zonele de verificat, modalitatea de intervenie, periodicitatea verificrilor si dispozitivele de intervenie pe care acesta le considera necesare. Pentru platformele mobile se va aloca un spaiu de depozitare care s
90(142)
Bloc 4
protejeze aceste dispozitive de condiiile atmosferice (spaiu poate fi acelai ca si cel solicitat la punctul 6.2.1.3. In planul general de reparaii se va face specificaie pentru care echipamente din cadrul instalaiei de desulfurare se va folosi fiecare dispozitiv de ridicare si lifturi de serviciu. 5.17.6Curirea instalaiei. Instalaia i echipamentele vor fi astfel proiectate nct curirea s fie uurat. Executantul va lua n considerare urmtoarele: - Toate conductele de preparare reactiv, lam de gips si altele care necesita splare, trebuie sa fie auto-drenate cu golire n rezervoarele de unde provine amestecul. - va fi folosit o instalaie centralizat pentru aspirarea prafului. - oriunde poate aprea praf sau mizerie pe podea, podelele i poriunile de legtur ale cldirilor i echipamentelor s fie proiectate suplimentar pentru splare cu ap. pe podea s nu fie conducte, cabluri, etc. astfel nct curirea s poat fi fcut uor, folosind echipamente convenionale. colurile i niele menite s colecteze praful vor fi evitate pe ct de mult posibil cnd se proiecteaz construcii metalice pentru cldiri, dispozitivele de suspendare a conductelor, pasaje, etc.
5.17.7Echipament de rezerv (redundant). Se va instala echipament de rezerva, pentru echipamentul de rotaie, precum pompe, agitatoare, etc., pentru funcionarea IDG la o sarcin a cazanului de 40% - 100% din sarcina nominal. Se accept suficiente echipamente n rezerv folosind 2*60% pentru dotarea instalaiei acolo unde nu se face specificaia c pentru alte echipamente s-a solicitat o redundan de 100%. Pentru ventilatorul/le gazelor de ardere nu se vor instala echipamente de rezerv ns vor fi prevzute in lista de piese obligatorii acele componente care in accepiunea Executantului ar putea sa se defecteze mai repede. Este obligatoriu prevederea in lista de piese a unui ax de ventilator complet echipat. n cazul n care nu exist nici un fel de echipament de rezerv, Executantul va descrie msurile pentru asigurarea disponibilitii necesare, de ex. alimentare nentrerupt de energie electric, piese de schimb n stoc, etc. 5.17.8Gradul de operare Gradul de operare a IDG va fi ntre 0 100 % din sarcina nominal a grupului energetic. Instalaiile IDG vor fi n stare s manevreze o variaie de un randament de 10 % pe minut pentru operarea normal. Executantul va avea n vedere n timpul proiectrii i implementrii, msurile necesare ca instalaiile IDG s evite pagubele sau problemele cauzate de cderea brusc a alimentrii cu curent electric la instalaiile IDG, oprirea ventilatoarelor IDG, etc. 5.17.9Gradul de proiectare a echipamentelor
91(142)
Bloc 4
Echipamentele vor fi proiectate pentru toate condiiile care pot aprea, inclusiv de pornire i oprire, pn la o sarcin de 100% inclusiv, cu tolerane acceptabile de siguran. Temperatura maxim de intrare a gazelor de ardere pentru proiectare este de 220 C. 5.17.10 Vibraii Executantul va proiecta acele componente ale IDG unde apar vibraii innd cont de urmtoarele standarde aplicabile si a oricror altora in vigoare. Pentru echipamente statice va fi valabil: a. ISO 10816-4 :2009, Vibraiile mecanice Evaluarea vibraiilor echipamentului prin msurri pe piese ne-rotative partea 4. b. ISO 10816-5:2000 , Vibraiile mecanice Evaluarea vibraiilor echipamentului prin msurri pe piese ne-rotative partea 5. Pentru maini cu rotaie va fi valabil ISO 7919-5:2005, Evaluarea vibraiile mecanice ale echipamentelor pe axul rotorului Partea 5. Pentru ventilatorul gazelor de ardere si pompele de recirculare precum si pentru orice al echipament care are o turaie mai mare de 1.500 rot/min, va fi prevzut un sistem de monitorizare si diagnoza a vibraiilor online, ce va furniza informaii despre nivelul acestor vibraii la elementele monitorizate, dar va transmite si semnalizri si alarm dup caz in condiiile in care limitele pentru vibraii date de ctre productor sunt depite. Aceste informaii vor fi transmise in camera de operare a IDG Softul pentru monitorizarea si transmiterea datelor online va fi complet si original. Va fi furnizat de asemenea un analizor multicanal de nalta performanta pentru msurtori in cmp de vibraii si zgomote cu soft achiziie date complet si un procesor rapid. Acest dispozitiv mobil trebuie sa aib posibilitatea executrii msurtorilor de vibraii cu accelerometre cel puin triaxiale, caz in care msurtorile se executa simultan pe trei direcii, ceea ce nseamn ca se reduce timpul de msurare a utilajelor, realiznd o cretere a randamentului aparatului., sau chiar 4 direcii in funcie de acurateea msurtorilor . Caracteristici tehnice: domeniul de frecventa va fi de la 0 Hz la 240 KHz, ceea ce da posibilitatea analizrii vibraiilor si la utilaje de joasa turaie (grupuri acionare, reductoare etc.); msurtori seismice la structuri metalice si construcii; baza de date pentru rulmeni se va regsi in softul aparatului (memoria interna) ceea ce da posibilitatea efecturii diagnozei de vibraii direct la fata utilajului efectuarea de echilibrri dinamice in situ sau pe stand; Produsele software ale aparatului de msurat vibraii vor fi de tip modular, ceea ce permite configurarea sistemului in funcie de necesitile utilizatorului. Aceste module soft se instaleaz in aparat. Msurtorile de vibraii sunt salvate in memoria aparatului, dup care ele se transfera pe PC. Softul trebuie sa conin cel puin urmtoarele module: Data colector, Analiza FFT pe 1 sau 2 canale, Program vibrometer, Computed Order Tracking, Envelope Spectrum, Kitul de echilibrare dinamica in 2 plane, Sonometru, Factory Manager precum si kit de aliniere. 5.17.11Reducerea emisiei de sulf n viitor Ofertantul va descrie consecinele tehnice, pentru posibilele cerine din viitor, de a ajunge la 100150 mg/Nm3 emisie de sulf pentru SO2 + SO3 calculat ca SO2 si pentru pulberi.
92(142)
Bloc 4
5.17.12Coduri, standarde i reglementri Instalaia i toate lucrrile de execuie i testele vor fi n conformitate cu ultima ediie in vigoarea ale codurilor ISO, IEC i CEN, alte coduri europene, standarde i cerine de siguran, sau, unde nu sunt aplicabile standardele europene, s fie n conformitate cu standardele romneti, sau cu standarde cum ar fi ASA, ANSI, ASTM, BS sau VDE + DIN sau cu alte standarde pe care Beneficiarul le consider egale sau superioare acestora. Toate standardele i regulamentele si normativele folosite vor fi furnizate si Beneficiarului si disponibile in orice moment in arhiva Executantului pe toat durata proiectului. Toate planele, calculele, manualele, corespondena i etichetele de marcare a echipamentului vor folosi numai sistemul SI de uniti. Toate textele vor fi scrise n limba romn, excepie de la acestea fcndu-se numai cu acord explicit cu Beneficiarul. Sistemul de management al calitii va fi bazat pe EN ISO 9001, planul de calitate n conformitate cu EN ISO 10005 i sistemul de management al mediului bazat pe EN ISO 14001. Aceste cerine sunt stabilite pentru a asigura i verifica dac calitatea obinut corespunde planurilor din proiect. Cerinele acoper toate ramurile incluse n livrri, cum ar fi construciile de cldiri, sisteme electrice, telecomunicaiile, sistemele mecanice i computerele, precum i echipamentele sub presiune. Toate documentele vor fi pregtite, dar fr a se limita la, n conformitate cu standardele i codurile stabilite: 1. CEN, standarde elaborate de Comitetul European de Standardizare sau echivalentul acestuia. 2. ISO/IEC, standarde elaborate de Organizaia Internaional a Standardizrii i respectiv de Comisia Electrotehnic Internaional sau echivalentul acestora. 3. Acolo unde nu sunt aplicabile Standardele Internaionale i dup aprobarea de ctre Beneficiar, cu standardele naionale, sau altele cum ar fi ASA, ANSI, ASTM, BS sau VDE + DIN sau cu alte standarde egale sau echivalente sau superioare acestora. 4. Unele standarde, acte normative, instruciuni care sunt aplicabile pentru proiectarea, instalarea, ajustarea i ntreinerea echipamentelor de control, termice i aparate de msur i control. Executantul va folosi/adera la i va furniza cel puin toate standardele/regulile definite mai jos. 4.1. Directiv : 88/609 EEC Directiva pentru emisii de la Instalaii Mari de (IMA) 60529: 1999 Clasificarea echipamentului. (cod IP). gradelor
93(142)
Ardere
4.2. EN
de
protecie
prin
ncapsulare
Bloc 4
4.3.
EN 50178: 1997 Dispozitive electronice care s fie folosite cu echipamentele electrice. EN 60617 (IEC 617) Simboluri grafice folosite n diagrame. EN 60654-2 Echipamente de msur si control al proceselor tehnologice. Condiii operaionale. Partea 2. Furnizarea cu energie electric.
4.4. 4.5.
4.6. EN 61082-1 Pregtirea documentelor folosite n sectorul de inginerie electric. Partea 1. Cerine generale. 4.7. EN 61082-2 Pregtirea documentelor folosite n sectorul de inginerie electric. Partea 2. Diagrame funcionale. 4.8. EN 61082-3 Pregtirea documentelor folosite n sectorul de inginerie electric. Partea 3. Diagrame de conectare, tabele i liste. 4.9. EN 61082-4 Pregtirea documentelor folosite n sectorul de inginerie electric. Part 4. Documente de localizare i instalare 4.10. IEC 60099-1 Siguran de tip rezistor neliniar pentru sistemele de curent alternativ. 4.11. 4.12. IEC 60146 Transmitoare semiconductoare. IEC 61800-3 Compatibilitate electromagnetic pentru dispozitivele de control, inclusiv msurtori i probe VDE 0160 Dispozitive electronice folosite la instalaiile electrice i montarea lor pe echipamentele electrice
4.13.
4.14. VDE 0675 Recomandri privind protecia instalaiilor electrice mpotriva suprasarcinilor.
94(142)
Bloc 4
4.15. 4.16.
VDE 0875 Specificarea perturbrilor radio n intervalul de frecven 010 kHz IEEE 519 : 1992 Cerine pentru voltajul de ieire a convertorului de frecven
4.17. Directiva 2001/80/ES a Parlamentului European i a Consiliului din 23 octombrie 2001 asupra limitrii emisiilor n aer a anumitor poluani din Instalaiile Mari de Ardere (IMA). 4.18. CENELEC Act de armonizare HD 637 S1:1999. (Instalaii electrice care depesc 1000V) Standardele romneti specificate in Anexa 1; Standarde aplicabile in cadrul activitii de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera: ISO 12039:2001 Emisii provenite de la surse fixe ISO 10396:2006 ISO 14164:99 ISO 14181:2004
4.19. 4.20.
5.17.13Marcare CE. Introducere pe piaa. Executantul este responsabil ca toate echipamentele furnizate sa aib marcajul CE conform legislaiei romaneti si europene. In acest sens se vor tine cont cel puin de urmtoarele standarde la evaluarea conformitii si aplicarea marcajului CE: Directiva 73/23 EEC pentru echipamente de joasa tensiune; HG 567/2002 Hotrre privind asigurarea securitii utilajelor si echipamentelor electrice de joasa tensiune; Directiva 2004/108/CEE privind compatibilitatea energetica; Hotrre nr. 982/2007 privind compatibilitatea electromagnetic Directiva 89/ 106/CEE privind produsele pentru construcii (HG 622/2004 Introducerea pe piaa a produselor pentru construcii); Directiva 98/37/CE Maini industriale (HG 119/05.02.2004 privind stabilirea condiiilor pentru introducerea pe piaa a mainilor industriale); Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deeurile de ambalaje; Directiva 2004/22/EC privind instrumentele de msura (HG 264/2006 privind stabilirea condiiilor pentru introducerea pe piaa si de punere in funciune a mijloacelor de msurare). Directiva echipamente sub presiune 97/23/EC (Hotrre nr. 584/2004 privind stabilirea condiiilor de introducere pe pia a echipamentelor sub presiune) Alte referine:
95(142)
Bloc 4
ISO 1461 Protecie galvanic prin zincare la cald la componentele de oel carbon: Specificri i metode de testare Acele echipamente rotative care sunt n rezerva nu vor fi afectate de vibraiile de la alte echipamente aflate n funcionare. Toate echipamentele rotative vor fi echilibrate n conformitate cu ISO 1940. Echilibrarea va fi fcut la turaia maxim de operare. Toate echipamentele vor fi instalate pentru a evita coroziunea/eroziunea, iar cenua s nu se depun pe acestea sau s le afecteze. Vor fi avute n vedere la alegerea materialelor i a straturilor de protecie la suprafa, coroziunea, eroziunea, fluajul i oboseala metalului. Condensul nu va trebui s apar nuntru, n sau n afara izolaiei. Proiectarea va fi fcut astfel nct inspeciile interne ale echipamentelor s poat fi efectuate fr demontare. Toate componentele vor fi uor accesibile pentru verificare, curare, reparare i nlocuire. Panourile sau/i carcasele pentru reducerea zgomotului vor fi uor de demontat sau ndeprtat. Mecanismele locale de msur i control vor fi amplasate, unde va fi posibil, n afara pentru a fi uor accesibile. Conductele i componentele vor fi curate nainte i dup instalare. Va fi prezentat un program de curare. Programul va include toate activitile necesare pentru a asigura curarea cum ar fi decaparea, splarea i curare cu abur mpreun cu aranjamentele conectate la conducte temporare. 5.17.14 Montajul instalaiei de desulfurare n timpul montajului, lucrarea trebuie desfurat astfel nct s se previn i s contracareze poluarea solului i a apei sau alte poluri care pot afecta mediul sau sntatea umana. Orice scurgere de ulei sau alte materiale periculoase pentru mediul nconjurtor trebuie s fie raportat Beneficiarului de urgenta si in acelai timp, Executantul trebuie sa ia masuri de neutralizare a efectelor nocive. Toate materialele considerate duntoare mediului nconjurtor vor fi manevrate separat de celelalte. Executantul este responsabil de respectarea condiiilor de mediu ale antierului si zonelor comune unde i desfoar activitatea. 5.17.15Sistemul de codificare a instalaiei Sistemul KKS va fi implementat ca i sistem de codificare a componentelor IDG. Acesta se va coordona/integra cu sistemul de codificare existent (n special AKS) Etichetarea/marcajul articolelor instalate va fi in concordanta cu documentaia Desene de instalare finale/Instruciuni (manuale) de funcionare i mentenan precum i piesele de schimb. 5.17.16Uniti Vor fi folosite uniti Sistemului de msura internaional. 5.17.17Cerine privind meninerea cureniei in antier Executantul este responsabil sa asigura un nalt grad de curenie n timpul fabricrii, transportului, depozitrii, instalrii i drii n exploatare a IDG.
96(142)
Bloc 4
5.17.8Transport i depozitare Transportul la locul de instalare (antier) va avea loc conform anumitor condiii i folosind modaliti potrivite de mpachetare, astfel nct s se evite orice risc de distrugere, coroziune sau contaminare. Toate capetele evilor vor fi acoperite cu dopuri. Deschiderile din motoarele electrice vor fi acoperite cu band adeziv sau echivalentul acesteia. Motoarele electrice vor fi prevzute cu dispozitiv de blocare a axului. Toate suprafeele nevopsite ale echipamentelor/componentelor vor fi acoperite cu o protecie temporar mpotriva coroziunii (vopsire cu Tectyl sau o marc mai bun). Echipamentele/componentele vor fi depozitate astfel nct s nu apar distrugere din cauza vremii, a umiditii, manevrelor greite sau a prafului. In acest sens Executantul va avea propriul spaiu de depozitare in care sa se asigure condiiile recomandate de ctre furnizorul de echipament sau materiale iar orice depozitare necorespunztoare a echipamentului care va fi notificata de Beneficiar va trebui soluionat in termen de maxim 15 zile. Daca dup trecerea acestei perioade Executantul nu a luat masuri de depozitare corespunztoare atunci Beneficiarul poate suspenda platile catre Executant. Executantul este obligat sa in un registru cu toate echipamentele intrate in antier sau la locul de depozitare, si s aib fise pentru fiecare echipament care necesita mentenata pe durata depozitrii. 5.17.19Trasabilitate Echipamentele i materialele folosite vor fi adecvate climei i altor condiii de la locul de amplasare a IDG. Toate materialele certificate care constituie parte a IDG vor fi marcate conform sistemului KKS. Toate instalaiile i materialele vor avea declaraii referitoare la identificarea materialelor. 5.17.20Stratul protector Executantul va prezenta procedura si un program de aplicare a unui strat protector contra coroziunii. Lucrrile de vopsire vor fi efectuate de ctre vopsitori competeni, instruii s desfoare vopsirea de protecie coroziv. Culorile vor fi agreate cu Beneficiarul i aplicate conform condiiilor solicitate de suprafeele pieselor/componentelor care vor fi vopsite. Urmtoarele aspecte trebuie considerate: - toate structurile noi de oel vor fi proiectate, manevrate i transportate conform ISO 12944. - toate structurile noi de oel vor fi tratate anti-coroziv pentru a face fa climei specifice. Vor fi luate n considerare standardele si normativele romneti. Categoria de corozivitate va fi valabil conform ISO 12944 pentru structurile de oel. - toate msurtorile legate de straturile protectoare vor fi efectuate conform Standardelor Internaionale ISO 8501 i ISO 12944.
97(142)
Bloc 4
5.17.21Marcarea echipamentului Marcarea va fi adaptat sistemului KKS. Toate marcajele vor fi scrise n limba romn. Toate aparatele sau unitile vor avea etichete sau marcaje care s identifice aparatul sau unitatea. n unele cazuri, aceast marcare va fi completat cu descrierea funciei. Etichetele de pe aparatur vor fi fixate cu ajutorul uruburilor sau niturilor pe cadru, astfel nct s rmn fixate atunci cnd aparatul este demontat sau schimbat. Toate motoarele vor fi echipate cu plcue cu nume care indic numele productorului, tipul, modelul, numrul de serie, viteza de rotaii pe minut, voltaj i capacitatea n KW. Sistemul de marcare va fi fcut logic din litere i/sau cifre ntr-un sistem folosit sistematic n cadrul aparatajului electric de conexiuni i a mecanismului de conectare. Etichetele de marcaj se vor fixa cu inele de siguran care nu vor fi afectate de umezeal sau ulei. Toate etichetele /plcuele de marcaj vor fi de plastic sau metal pentru utilizarea din interior i fcute din metal emailat pentru utilizarea n exterior. Textul sau simbolul va fi gravat. Textul i simbolurile vor fi de culoare nchis, iar fundalul va fi de culoare mai deschis, de preferat text negru pe fundal galben. Toate etichetele vor fi fixate permanent. Etichetele lipite sau banda adeziv de marcare nu sunt acceptate. Avertismentele de siguran, de exemplu tblie de avertizare, instruciuni de siguran i notiele informative vor fi puse n puncte potrivite din cadrul instalaiei. 5.17.22Izolarea Toate evile, conductele, echipamentele, ventilele, recipientele etc. cu o temperatur la suprafa de peste 50 o C vor fi izolate. n cazul n care nu este posibil, echipamentul va fi protejat astfel nct s se evite atingerea. Echipamentul trebuie s fie corespunztor pentru izolare, de exemplu ventilele vor fi selectate cu un ax de lungime potrivit. Grosimea izolrii va fi conform standardelor i practicilor recunoscute de exemplu DIN 18421. Pentru instalaiile din interior, izolarea va asigura o temperatur de suprafa a izolrii care nu depete 45C la temperatura maxim de funcionare a instalaiei i la o temperatur ambiental de +20 C, presupunnd curentul natural de aer. Pentru instalaiile din exterior, izolarea va asigura o temperatur de suprafa a izolrii care nu depete 45C la temperatura de operare i o temperatur ambiental de +40C, la o vitez a aerului de 0.5 m/s. Materialele de izolare i stratul protector trebuie s fie rezistente la foc. Materialele de izolare nu trebuie s conin componente care pot cauza coroziunea evilor de oel sau a echipamentelor sau care se pot descompune din cauza condiiilor de operare. Izolarea (i proiectarea) trebuie fcute avnd n vedere accesul la instalaie sau manevrarea. Toate echipamentele care pot fi inspectate sau demontate, vor fi izolate cu izolaie care se poate ndeprta. Izolarea valvelor, compensatoarelor, flanelor, etc. Va fi fcut cu izolaie i acoperire de tabla care s fie uor de ndeprtat. Izolaia demontabila va fi proiectat pentru a limita riscul de furt sau ndeprtare neautorizat a izolaiei. Materialele de izolare trebuie s emit un minimum de praf. Materialele de izolare care conin azbest (n orice form) vor fi strict interzise.
98(142)
Bloc 4
Va fi descris metoda care se aplic pentru lucrarea de izolare i va fi indicat grosimea izolaiei pentru componentele principale. Grosimea izolaiei mai mare de 80 mm va fi fcut n dou straturi cu suprapunere (suprapunere min. 200 mm). evile reci i instalaiile vor fi de asemenea izolate dac exist riscul de condensare i atunci, izolaia trebuie s fie potrivit pentru izolarea prilor reci, trebuie sa fie o difuziune rezistent la umiditate. De asemenea vor fi izolate acele pari componente ale IDG care sunt situate in exterior pentru a nu nghea. Izolaia umed sau distrus nu va fi folosit. Izolaia nu va fi expus la ploaie n timpul lucrrilor de instalare. 5.17.23Placarea/acoperirea izolaiei Pentru instalaii, evi i conducte localizate n exterior sau interior, dac nu se specific altfel, izolarea va fi acoperit cu tabla de oel galvanizat la cald. Fixarea tablei se va efectua cu nituri sau uruburi rezistente la coroziune de preferat din inox, potrivite pentru placarea ce va avea loc. Tabla de acoperire va fi fixat pe o structur de suport, lund n considerare dilatarea termic att a sistemului de conducte, ct i a placrii. Placarea va avea o grosime minim de 0.7 mm. Pentru suprafee mai mari, va fi folosit tabla trapezoidala sau canelat pentru a mbunti impresia vizual a instalaiei. Toate placrile vor fi sprijinite suficient astfel nct s fie inute n poziie i n timpul dilatrii-contractrii termice a instalaiilor. Beneficiarul i rezerv dreptul de a selecta culoarea potrivit i structura suprafeei. CAPITOLUL VI 6.CONSIDERENTE TEHNICE CE SE VOR AVEA IN VEDERE LA DIMENSIONAREA INSTALAIEI DE DESULFURARE. 6.1 Descriere general a informaiilor de intrare pentru dimensionarea IDG. 6.1.1 Termocentrala Rovinari Termocentrala Rovinari (CER) a fost construit n dou faze. - Faza 1 inclusiv grupurile energetice 2x 200 MW date n funciune n 1972-1973. Aceste grupuri energetice sunt scoase din funciune in prezent. - Faza 2 cuprinde 4 grupuri energetice de cte 330 MW fiecare. Acestea au fost date n folosin n 1976 1979. Centrala folosete drept combustibil lignitul cu suport de gaze naturale i de asemenea, cu pcur la pornire. Circa 80% din lignit este furnizat de exploatrile miniere de suprafaa (cariere) ce aparin CER mai precis exploatrile Rovinari, Tismana i Pinoasa localizate la 1-8 km de complexul energetic. Restul, 20% este cumprat de la alte zcminte de lignit localizate prin apropiere.
99(142)
Bloc 4
Blocul energetic de 330 MW nr. 5 este prevzut cu urmtoarele echipamente: 1 cazan de abur de 1035 t/h, tip Benson, cu strbatere forat, cu un singur drum de 2 ventilatoare de gaze 1 turbin de 330 MW, tip FIC, cu condensatei; 1 generator electric de 330 MW/388 MVA, 24 kV, 50 Hz; 1 transformator de 400 MVA, 24/400 kV. o linie electrica de ieire 220 kV, dou linii de ieire de 400 kV, dou linii de intrare de 110 kV pentru consumul intern al complexului energetic. gaze (cazan turn);
Instalaia de desulfurare umeda a gazelor de ardere (IDGU) aferenta blocului 5 si 4, va fi instalat n cadrul Complexului Energetic de la Rovinari. Dup instalarea IDGU, aceste grupuri energetice vor fi meninute in funciune n urmtorii 25 ani. 6.1.2 Date privind combustibilii folosii Lignitul Lignitul este cea mai rspndita i disponibil resurs intern cu rezerve estimate la mai mult de 2 miliarde tone. La o producie de 30-35 milioane tone pe an, rezervele vor mai dura n urmtorii 50-70 ani conform strategiei oficiale a Guvernului Romn pentru energie pentru 2003- 2015: Foaia de Parcurs n Domeniul Energetic din Romnia. Lignitul reprezint combustibilul de baza pentru termocentrala Rovinari, calitatea lignitului variind de la un bazin minier la altul. Caracteristicile lignitului sunt urmtoarele: Analiza lignitului Puterea calorifica inferioara a crbunelui Carbon C Hidrogen H Sulf S Oxigen O Azot N Cenu Ap W Gaze naturale Gazele naturale sunt folosite drept combustibil de suport din cauza caracteristicilor de combustie relativ sczute ale lignitului. La proiectarea iniiala a cazanului s-a considerat un consum de gaze naturale de 8% din aportul total de combustibil, dar statistica arat un
100(142)
Uniti Kcal/kg % greutate % greutate % greutate % greutate % greutate % greutate % greutate
Interval 1664-2456 15- 30,3 1, 5- 2, 5 0, 5- 1, 35 8,9- 12,2 0,47- 0,72 11,8-25,4 38,2- 47,18
Valoare medie ~1850 23,1 2, 05 1, 00 10,83 0, 59 20, 21 42, 22
Comentariu
Bloc 4
consum de gaze considerabil mai mic determinat si de modernizrile realizate la grupurile energetice. Caracteristicile gazului folosit sunt: Analiza gazelor naturale Uniti Valoare 8050 97,17 1,09 0,17 0,07 0,07 0,13 1,01
Puterea calorifica inferioara Kcal/ Nm3 a gazului Metan CH4 % vol Etan C2H6 % vol Propan C3H8 % vol Pentan C5H12 % vol Hexan C6H14 % vol Heptan C7H16 % vol Azot N % vol Pcur
Pcura este folosit drept combustibil de pornire n in cadrul Termocentralei Rovinari. Pentru grupul energetic nr. 4 i ultimii 4 ani de operare, valoarea medie a consumului de pcur este de 0,15 % din aportul de combustibil, aceast valoare poate fi considerat tipic. Analiza pcurei Puterea calorifica inferioara a pcurii Carbon C Hidrogen H Sulf S Oxigen O Azot N Cenu Ap Uniti Kcal/ kg % greutate % greutate % greutate % greutate % greutate % greutate % greutate Valoare ~9200 86- 87,3 10, 5- 11, 4 Maxim 1% 1,5- 1,91 0,12 0,3- 0,6 0,2- 1
6.1.3 Date tehnice privind actualele ventilatoare ale gazele de ardere Numr ventilatoare/cazan 2 Tip axial Flux m3/sec 501 3 m /h 1 803 600 N m3/h 1 135 000 Presiune mm H2O 446 o Temperatura GA C 160
101(142)
Bloc 4
Viteza rpm 590 Putere max. KW 2630 Putere nominal motor KW 3200 Control prin amortizor de control la intrare cu 23 lame Moment de inerie Gd2 40000 kgm2 Eficien % 82, 5 pentru sarcin max. Total greutate/ventilator kg 32000 incl. motorul Fiecare ventilator ID este echipat cu aparat director pentru controlul cderii de presiune din camera de ardere a cazanului. 6.1.4 Parametrii filtrelor electrostatice i emisiile de cenua zburtoare Toate filtrele electrice (EF) au fost modernizate gradual: Parametru Grup energetic 4 EF tip orizontal Separarea particulelor de praf se realizeaz in mediu uscat bifazic Numrul EF / Grup 2 energetic 739 m3/s Flux gaze de ardere 2660400 Nm3/h (proiectare iniiala) 140C Temperatur, (max. 200 C) Exterior 70-100 mg/Nm3 Coninut de pulbere la flana de ieire dup electrofiltru n prezent Coninut de pulbere la flana de evacuare EF dup modernizare
6.1.5 EMISIA DE DIOXID DE SULF VS: COMBUSTIBIL Emisia de SO2 i SO3 depinde de coninutul de sulf din combustibil, de proporia combustibilului de suport, compoziia combustibilului i de coeficientul de exces din aer care variaz odat cu sarcina. In continuare, este prezentat o situaie simplificat pentru cazurile tipice. Tabelul prezint coninutul de SO2 i SO3 calculat ca SO2 pentru ~6 % O2 gaz uscat.
102(142)
Bloc 4
Amestec de combustibil: Lignit i pcur Lignit i gaze naturale
Uniti mg/Nm3 mg/Nm3
Coninutul de sulf din crbune % 0,5 % S 1%S 1,35 % S 3000 3250 5750 4400 7650 6600
Comentariu 1 or de la pornire Aprindere cu suport de gaze naturale ~3 %
6.1.6 FLUXUL GAZELOR DE ARDERE I TEMPERATURA LA LIMITA DE ALIMENTARE Sarcina grupului energetic Date la intrarea IDG: Flux gaze de ardere / grup energetic Temperatur Presiune in interiorul camerei de ardere cazan. Presiune dup flana de ieire din electrofiltru 100 % Uniti Nm3/h gaz umed o C Aceste date sunt orientative. Ofertanii vor 140200 140200 180200 contacta proiectantul sistemului original 5 - 10 mm H2O pentru a primi informaii legate de proiectare. Datele -230 - 270 mm H2O de contact ale proiectantului de sistem se afl mai jos n acest document 2000000 1850000 800000 88 % 40 % Comentariu
Debitul gazelor de ardere i compoziia variaz n funcie de compoziia combustibilului, sarcina, eficiena cazanului, trecerea prin prenclzitorul de aer i scurgerea prin electrofiltru. Coeficientul excesului de aer variaz la sarcin i combustibil i este, n mod normal, ntre 1, 3 1, 4 la sarcin mare i ntre 1, 7- 2, 2 la o sarcin sczut. Compoziia gazelor de ardere (CO2, O2, H2O) din tabelul de mai jos nu definete ntregul interval; ele indic doar valorile pentru diferite ncrcri. Tabelul urmtor prezint date despre gazele de ardere pentru cazanele existente dup prenclzitorul de aer pentru compoziii diferite de lignit. Volumul gazelor de ardere sunt n toate cazurile bazate pe calcule, pentru o ncrcare 88% din sarcina cazanului si au fost determinate prin msurtori.
103(142)
Bloc 4
Tabel Fluxul gazelor de ardere i compoziia Tip de Ca Flux gaze de Sarcin combusti Condiii z ardere bil Compoziia Tempera gazelor de tura *) ardere % la volum (umed) Nm3/h (umed) C CO2 O2 H2O
Lignit 1850 100 % kcal/kg + gas Lignit 1850 kcal/kg + NG Lignit 2118 kcal/kg + NG Lignit 1850 kcal/kg + NG Lignit 2118 kcal/kg + NG
88 %
88 %
40 %
40 %
Exces aer 1,4; ~2000000 NG (calculat) suport 3 % Exces aer 1,36; ~1850000 NG (calculat) suport 2 % Exces aer 1,3; ~1850000 NG (msurat test) suport 0,8 % Exces aer 2,0; ~950000 NG (calculat) suport 3 % Exces aer 1,7; ~800000 NG (calculat) suport 1 %
140
10,8 4,8 20,2
150
11,3 4,5 19,7
148
11,6 4,0 20,3
180
9,0
8,4 14,5
178
9,2
7,4 16.0
*) Temperatura gazelor de ardere variaz tipic ntre +/- 10 C la seciunea transversal a conductei la intrare. Nm3 se refer la 0 C i 101, 3 kPa 6.1.7 Analiza cenuii zburtoare (tipic) Componente SiO2 Sulfai Lignit i Gaze naturale % umed 33-54 5,72 Lignit si Pcur % umed 0.03 5.2 Aprox.12.56
104(142)
Bloc 4
C MgO V2O5 NiO Fe2O3 Al2O3 TiO2 Na2O
21-24% C 1-4 7-23 11-25 0,35-1,8
21-24 % C 0.23 0.3 2.72 3.0 Aprox.0.79 Aprox.0.72 0.19 0.8 Aprox.0.022 Aprox.0.5
6.1.8 Parametrii de ap de proces la limita de alimentare pentru instalaia de desulfurare Calitatea apei pentru folosirea ei ca ap de proces n IDG este dup cum urmeaz:
Parametru Calciu Magneziu Cloruri Sulfai PH Materii in suspensie Fier Aspect
Grup energetic mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l
Mg/l
Ap brut 17,6 52 1,94 14,59 2.12 12.76 14 40 6,5 8.5 10 60 exceptnd perioadele de viitura cnd se pot ajunge la valori mai mari 0,1-0,3 Clar opalescent
Aceasta este singurul tip de apa care se poate pune la dispoziia Executantului, acesta avnd obligaia sa-si ia masuri de filtrare in condiiile in care nu corespunde scopului in care este folosita. 6.1.9 Condiii ambientale Temperatura medie anual Viteza vntului Vnt predominant Temperatura Minim/ Maxim Zon de cutremur Temperaturi exterioare proiectate Vara +40 C, 55% RH Vara Iarna -30 C Iarna +10.2 C max. 30 m/s N i N-E 40 / +45 C E, grad 7(P100-2006, STAS11100/1-93) Temperaturi interioare proiectate +20 +25 C +10 +20 C (pentru zonele de lucru)
6.1.10 Calcarul Beneficiarul va ncheia un contract de alimentare cu praf de calcar (filer) pentru instalaiile de desulfurarea pentru blocurile 3 si 6 si pn la punerea in funciune a instalaiei pentru
105(142)
Bloc 4
grupul 4 va asigura si cantitatea de calcar pentru aceasta. Calcarul se intenioneaz a fi transportat la Beneficiar prin intermediul camioanelor pentru grupurile 3 si 6 urmnd ca la punerea in funciune a instalaiei de desulfurare de la grupul 4, calcarul sa fie adus prin intermediul vagoanelor pe calea ferata schimbndu-se si soluia constructiva de descrcare a calcarului in silozuri. Aa cum a fost descrisa mai sus. Pentru transportul calcarului pe cale ferata s-au luat in considerare urmtoarele ipoteze: Traficul maxim zilnic de calcar estimat care va sosi la CTE Rovinari va fi : Tr max/zi =4blocx13t/h bloc x 24h/zi x 1,3(coeficient de neuniformitate cf. pt.sosiri)=1622t/zi Transportul pe cale ferata se va face cu vagoane tip cisterna de 56 t capacitate de ncrcare, cu tara 24t si lungimea de 14,5 m, pe 4 osii. Nvag/zi =1622t/zi/56t/vag=29 vag/zi Vagoanele cu calcar, vor sosi la CTE Rovinari in 2 convoaie locale pe zi, amestecate cu celelalte vagoane necesare funcionarii termocentralei, respectiv substane chimice, echipamente. Lungimea grupei de vagoane cu calcar dintr-un convoi va fi: L=14vag x 14,5 m/vag+20m/loc=223m Convoiul cu vagoane va sosi la staia CFR Rogojelu si va fi preluat de personalul CF si de locomotiva din dotaia CTE Rovinari. Remorcarea vagoanelor se va face prin tragere din staia CFR pana la zona silozului de calcar unde vor fi conectate la sistemul pneumatic de descrcare si transportat la silozul de calcar. Sistemul de descrcare va fi inclus de Executant in preul lucrrii. Vagoanele cu calcar se vor duce prin tragere-mpingere in subgrupe de cate 7 vagoane la staia de descrcare din zona silozului de calcar. Descrcarea tuturor vagoanelor dintr-un convoi CF sa nu depeasc timpul tarifar CFR de 4 ore, timp acordat de la primirea convoiului plin CF de la personalul CFR, pana la predarea convoiului gol CFR-ului de ctre personalul autorizat CF al CTE Rovinari. Lungimea frontului de descrcare a calcarului va fi 7 vagoane, respectiv: LF =7 vag x 14,5 m/vag=105 m Dup descrcare vagoanele se vor scoate prin tragere de la staia de descrcare si se vor duce prin mpingere la linia CF pe care vor staiona vagoanele goale ale convoiului CF. Dup descrcarea tuturor vagoanelor convoiului CF acesta va fi dus prin tragere la staia CFR Rogojelu pentru a fi predate organelor CFR in vederea expedierii pe calea ferata. 6.1.10.1 Analiza chimic a calcarului
Compoziia calcarului data mai jos se refer la calcarul din sursa de la Dobria. Datele oferite mai jos sunt neoficiale i fr obligaii contractuale atta vreme ct nu este ncheiat nici un contract de alimentare.
106(142)
Bloc 4
Substana CaCO3 Umiditate Recalculat la CaO MgO Fe2O3 SiO2 SO3 P.C Al2O3
Unitate
Analiza elementar (tipic) % la greutate 94,01 93,65 % la greutate 2 5 25 % la greutate 52,65 52,44 % la greutate % la greutate % la greutate % la greutate % la greutate % la greutate 0,69 0,41 1,21 0,15 42,07 1,01 0,79 0,39 2,24 0,33 42,08 0,85
Interval 91- 97 25 51-54,4 0,3-1 0,19-0,55 1,2-3,3 0,1-0,8 40,5-42,7 0,8-1,5
Ofertantul va specifica in propunerea tehnica cerinele minime pentru calcar (granulaie, puritate, compoziie chimica, reactivitate etc.) care se va folosi drept reactiv in cadrul instalaiei de desulfurare, astfel nct sa se obin parametrii de emisii si garanii funcionale asumate de Executant. 6.1.10.2 CaCO3 Distribuia mrimii granulelor dup mcinare
Distribuia mrimii granulelor * Umiditate T630 (%) T200 (%) T90 (%) T71 (%)** (%) 92- 94,5 % 0,1-0,21 % 100 98,6 94,8 92,6 50 Alt divizare a distribuiei va fi valabil la cerere ** T71 nseamn c 92,6 % greutatea probei trebuie sa aib mrimea particulei mai mica dect 71 microni Alte caracteristici: Densitate aparent 0, 58- 0, 6 g/cm3 direct dup mcinare. Densitatea i umiditatea sunt supuse schimbrii n funcie de mijlocul de transport, condiiile de depozitare etc. Coeficient hidrofilic 0,99- 1 Coeficient de perforaii 0,4- 0,43
Executantul este obligat in cadrul contractului sa fac propria analiza de compatibilitate a calcarului furnizat cu instalaia de desulfurare nainte de punerea in funciune. Aceste date privind dimensionarea instalaiei de desulfurare sunt orientative. Ofertanii vor contacta proiectantul general sau al diferitelor echipamente din termocentrala pentru a primi alte date de proiectare. Datele de contact ale proiectantului de sistem: Proiectant al cazanului i auxiliare cazan: ICPET GENERATOARE DE ABUR SA BUCURESTI Sos. Berceni 104, sector 4 Bucureti, cod potal 041919 ROMANIA Tel. 0040 213194348 Fax 0040 214920058 boilers@icpet.ro office1@icpet.ro
107(142)
Bloc 4
office2@icpet.ro Proiectant general al grupurilor energetice 330MW ISPE SA BUCURESTI Bl. Lacul Tei nr.1-3 sector 2, cod potal 72301 Bucureti ROMANIA Tel. 0040 21 2107080 Fax: 0040 212103620 0040 212104620 www.ispe.ro Proiectant al electrofiltrelor grupurile energetice 3, 6 si 4 ICPET ECO SA BUCURESTI Sos. Berceni 104, sector 4 Bucureti, cod potal 041919 ROMANIA Tel. 0040 213194332 Fax 0040 213194323 icpet_dpm@zappmobile.ro 6.1.11 Gipsul din instalaia de desulfurare a gazelor de ardere. Produsul final al instalaiilor va fi lamul de gips care va fi transportat ctre Instalaia de faz dens , iar de acolo mai departe ctre locul de depozitare a cenuii din cadrul complexului energetic. Aadar, calitatea ipsosului nu este necesar s corespund cu standardele ipsosului comercial n faz iniial. Caracteristicile lamului de gips: Gipsul va fi livrat ctre Instalaia de faz dens n proporie aproximativ de: 50 % ghips (materii solide), 50 % ap (procent de greutate) iar cantitatea maxima pe care mixerul sistemului de lam dens o poate recepiona este 66 t/h la o presiune de 2 bari la flana de racord cu mixerul. Distanta dintre rezervorul de transfer intermediar si mixerul de la lam dens este de aproximativ de 200 m iar flana de conectare a mixerului este aezata la aproximativ 12 metri deasupra solului. Beneficiarul va pune la dispoziia Executantului dup semnarea contractului dimensiunea flanei de conectare si lista semnalelor logice care trebuie introduse in instalaia de automatizare (DCS) al instalaiei de desulfurare pentru a se asigura interfaa cu automatizarea de la instalaia de lam dens. Executantul va asigura sistemul de splare al conductei in cazul opririi descrcrii de lam de ghips. Descrcarea lamului de gips trebuie sa se fac continuu in mixerul de la faza densa. CAPITOLUL VII 7 GARANII FUNCIONALE
Ofertantul va indica urmtoarele garanii prin propunerea tehnica avnd ca date de intrare cele prevzute la capitolul 6. Garaniile funcionale vor constitui elemente la evaluarea ofertelor. 7.1 Emisii Instalaia de desulfurare umed a gazelor de ardere (IDG) se vor conforma cerinelor legate de emisii conform tabelului de mai jos. Emisiile se vor msura la intrarea n co si se va face comparativ cu msurtorile luate nainte de intrarea in absorber la conducta
108(142)
Bloc 4
gazelor de ardere unde Executantul va monta dispozitive de preluare mostre de gaze. Executantul va introduce in oferta tehnica procedura de msurare a emisiilor. Garania emisiilor va fi valabil n toate condiiile de operare legate de sarcina cuprins ntre 40 -100% a grupului energetic, i pentru diferite caliti ale crbunelui i coninutul de sulf cuprins in domeniul specificat la capitolul 6. Poluant SO2 + SO3 ca SO2 Emisie maxim conform instalaiei IDGU < 200 mg/Nm3 Remarci
Particule solide (pulberi) la evacuarea in atmosfera trebuie sa fie Coninutul de Mai puin de 100 mg/Nm3 picturi la ieire gaz umed coului Nm3 se refer la 0 C i 101.3 kPa
cnd combustibilul utilizat este 100 % lignit valoarea limita de emisie cnd se utilizeaz amestec de ponderata calculata. combustibili crbune-gaze naturalepcura lund in considerare participaiile in funcie de coninutul energetic al fiecrui combustibil 3 20 mg/Nm in conformitate cu Directiva Emisiilor Industriale (IED)
Instalaiile nu vor cauza poluri suplimentare ale mediului, cum ar fi emisia de particule solide din manipularea gipsului sau a calcarului, etc. Aditivi chimici (acid adipic sau altele) nu sunt acceptai pentru a crete eficiena absorberului la desulfurarea gazelor arse. In cazul in care aceste valori garantate nu sunt atinse de ctre instalaia de desulfurare atunci Beneficiarul nu va recepiona instalaia de desulfurare si Executantul va fi obligat sa efectueze modificri, schimbri i/sau adugiri la IDG sau la orice parte a acesteia, care sunt necesare pentru a realiza garaniile de exploatare/funcionale asumate prin oferta pe spezele i cheltuielile sale. 7.2 Garania mecanic si de coroziune si a tuturor izolaiilor Perioada de garanie mecanic general va ncepe la emiterea procesului verbal de recepie dup punerea in funciune si se va sfri dup 2 ani perioada de garanie comerciala. Orice defect constatat in aceasta perioada va fi remediat de ctre Executant pe costul su, iar dac acesta nu l soluioneaz n aceasta perioada contravaloarea echipamentului si a lucrrii de reparaie va fi oprit din garania de buna execuie. Executantul va garanta, prin alegerea materialelor i tratamentelor pentru suprafee, c instalaiile de desulfurare nu vor avea nici un semn notabil/vizibil de defeciune/coroziune n timpul perioadei de garanie. Garania de coroziune va fi mai mare de 4 ani sau 32.000 ore, oricare din ele are loc prima dat, si va fi garantata de ctre Executant printr-o declaraie pe propria rspundere
109(142)
Bloc 4
angajanta. Daca Beneficiarul constata ca urme de coroziune exista dup terminarea perioadei de garanie comerciala asumata (2 ani) va notifica Executantul care este responsabil de remedierea pe costul sau a zonelor afectate. Nendeplinirea acestei obligaii de buna voie l ndreptete pe Beneficiar la aciuni in justiie. Garania izolaiilor (de cauciuc in rezervoare si alte echipamente unde se intenioneaz o astfel de izolaie, pentru izolaia de la cos, pentru canalele colectoare care vor fi placate mpotriva substanelor chimice etc.) garania va fi de doi ani. Orice defect constatat in aceasta perioada va fi remediat de ctre Executant pe costul sau iar daca acesta nu l soluioneaz in aceasta perioada contravaloarea echipamentului si a lucrrii de reparaie va fi oprita din garania de buna execuie. 7.3 Pierderi de cldur Executantul va garanta prin declaraie scrisa angajant, o temperatur de +45C la toate suprafeele exterioare izolate, reglat la temperatura aerului ambiental de +25 OC. Executantul va asigura/furniza suprafeele pentru a nu se genera condens la nici un ambient. 7.4 Disponibilitate Executantul va prezenta in oferta tehnica, disponibilitatea garantat pentru fiecare instalaie de desulfurare. Perioada de garantare a disponibilitii va ncepe odat cu eliberarea procesului verbal de recepie dup punerea in funciune si se va sfri dup terminarea perioadei de garanie (2 ani) odat cu emiterea procesului verbal de recepie finala. Se solicit operarea unei instalaii de desulfurare a gazelor de ardere atta timp ct cazanul respectiv se afl n funciune. Disponibilitatea se definete ca durata totala de funcionare efectiva, din durata totala de garanie a instalaiei. Dac din orice motiv, instalaia de desulfurare nu reuete sa reduc coninutul de pulberi i nivelul emisiile de SO2 + SO3 ca SO2 sub limitele specificate sau incapacitatea de a ndeplini calitatea cerut a produselor reziduale, sau nu are capacitatea de a funciona cel puin 8000 de ore pe an, IDG este definit ca fiind indisponibil. Disponibilitatea este msurat prin Rata de ntrerupere Forat Echivalent (RFE). Aceast rat va fi de maximum 3.0 % n timpul perioadei de garantare a Disponibilitii. RFE = (OF + ORFE)/ (OH + OS)*100 % Unde - OF = Ore de ntrerupere forat a instalaiei (grupul nu produce energie). - ORFE = produsul dintre orele perioadei monitorizate si catul dintre capacitatea redusa a ncrcri grupului energetic datorata unei capacitai reduse a IDG, si capacitatea maxim net. - OS = Ore de funcionare (ore de serviciu) Bloc 5 Baz de numrare a orelor reduse Generarea blocului Capacitate maxim net, MWe 300
110(142)
Bloc 4
Dac este depit RFEul garantat, Executantul va plti daune contractuale prestabilite conform urmtoarelor : - Pentru fiecare IDG echivalentul a 205.000 lei pentru fiecare 0.1% ce depete 3%. Orele de ntrerupere forata vor fi monitorizate de ctre operatorul IDG, conform datelor din jurnalul instalaiei semnat. Executantului i se va oferi ocazia s verifice jurnalul oricnd ar fi nevoie n mod rezonabil. Disponibilitatea care urmeaz se va testa n 3 ocazii (minim) n timpul perioadei de garanie unde Executantul este obligat sa participe. Rezultatul final al garaniei de disponibilitate se va recalcula i evalua cu maxim 1 lun nainte de sfritul perioadei de valabilitate a garaniei. Executantul va fi cel care va iniia monitorizarea evenimentelor de mai sus. In cazul in care aceste valori garantate nu sunt atinse de ctre instalaia de desulfurare atunci Beneficiarul este ndreptit s opreasc din valoarea contractului aceste penaliti fie din contravaloarea facturilor fie din scrisoarea de buna execuie. 7.5 Zgomot
Nivelul de zgomot din instalaii nu va depi 85 dB (A) la sarcin nominal de 1 m distan n afar de cazul n care sunt acceptate alte valori mai mari n standardele echivalente romneti i ale UE. Nivelul de zgomot la limita incintei industriale nu va depi 65dB (A) in conformitate cu STAS 10009/88, iar in condiiile in care prin legislaie sunt impuse alte limite mai restrictive acestea vor fi ndeplinite de ctre executant prin implementarea de ncperi antifonice. In cazul in care aceste limite nu vor fi ndeplinite Executantul va trebui sa i-a masuri de conformare. In condiiile in care Executantul nu va realiza aceste masuri, nu se va recepiona instalaia de desulfurare. 7.6 Consumurile garantate de electricitate, calcar si apa, rata progresului. Consumurile /cantitile din tabelul de mai jos vor fi completate de ofertant si vor constitui garaniile pentru consumuri la o funcionare raportata la punctul de garantare descris mai sus. Dac sunt depite consumurile garantate, executantul va fi obligat sa plteasc daune contractuale. Modalitatea de calcul este: Ex. Presupunem ca ofertantul a garantat un consum de calcar de 10 t/h pentru instalaia de desulfurare, si in urma msurtorilor s-a constat ca acesta este de 10,1 t/h atunci penalitatea se va calcula sub forma: 0,1t/h (consumul de calcare depit) X 200 lei X 6500 (ore funcionare) X 20 ani (durata de viata)= 2.600.000 lei. Modalitatea de calcul a penalitilor pentru fiecare consum garantat prin oferta este aceeai ca si cea folosita in criteriu de atribuire. Consumuri garantate de Executant Zonele marcate cu galben se vor completa de Tabel B Bloc 4
111(142)
ctre ofertant
Bloc 4
Produs Consum de calcar Consum de ap Consum de electricitate Nivel de zgomot Disponibilitate Consum de abur Garanie mecanica, coroziune, si a Izolaiilor Rata progresului pentru execuie
Unitate t/h m3/h kWh/h db kWh/h% t/h
Garanie funcionala
Daune contractuale prestabilite Unitate Pre lei/(t/h) 200 3 lei/(m /h) 200 Lei/MWh 200 Nerecepionarea instalaiei 205.000 lei Contravaloarea proiectrii echipamentului si a lucrrii de execuie
Lei
Zonele cu galben vor fi completate de catre Executant. Pentru fiecare consum garantat Executantul va prezenta in oferta procedura de msurare dup punerea in funciune si modalitatea de calcul . Aceasta procedura de msurare va fi aprobata de ctre Beneficiar si va fi transmisa si unui Institut neutru specializat care poate sa o aprobe sau modifica. Testele de msurare vor avea loc nainte de recepia finala a instalaiei de desulfurare a gazelor de ardere. Plata Institutului neutru intra in responsabilitatea Executantului. Rata progresului reprezint ritmul de execuie al proiectului pe care Executantul si-l asuma si pe care trebuie sa-l realizeze pe parcursul derulrii lucrrilor. 7.7 Depresiune/presiunea gazelor de ardere. Executantul va asigura depresiune necesara funcionarii in sigurana a cazanului. De asemenea ofertantul va elabora calcul gazo-dinamic in care sa se demonstreze cderea de presiune menionata mai sus la ieirea din electrofiltru, pierderile de presiune pe canalul gazelor de ardere si in interiorul absorberului, si presiunea necesara mpingeri aerului prin cos. Toate aceste date vor fi prezentate n oferta in mod detaliat. 7.8 Condiii tehnice pentru testele de garanie Testele de Garanie reprezint testele care trebuie efectuate pentru a se stabili dac fiecare IDG sau o anumit parte din acestea ndeplinesc garaniile de funcionare asumate de executant si menionate mai sus in acest capitol.
112(142)
Bloc 4
Testele de garanie vor fi efectuate n conformitate cu programul teste de garanie si in baza procedurilor de msurare incluse in oferta aprobate de ctre Beneficiar si Institutul neutru. Executantul va alctui programul pentru testele de garanie care va fi aprobat de Beneficiar. Programul va prezenta toate responsabilitile ambelor pri n timpul testelor de garanie. Programele pentru teste de garanie vor fi prezentate Beneficiarului nu mai trziu de ase (ase) 6 luni naintea punerii n funciune. Punctele de colectare a probelor i instalaiile necesare cum ar fi instrumente de msurare/evaluare vor fi incluse n cadrul lucrrii. Toleranele de msurare, corectrile, metodele de evaluare i standardele aplicabile vor fi specificate n programul teste de garanie. Procedurile de msurare aplicate vor reflecta cerinele garaniilor de funcionare. Testele de Garanie vor utiliza urmtoarele tipuri de standarde:
- Standarde CEN - Standarde ISO Standarde romanesti SR

- Standarde CSN - Standarde OIS - Standarde Naionale sau Internaionale care vor asigura fumizarea de date la un nivel de calitate tiinific internaional recunoscute. Testele de Garanie vor fi efectuate dup seria de operaiuni a prii(lor) sau seciunii(lor) respective, conform tabelului de mai jos. Parte(pri) sau seciune(i) ale Lucrrilor Pentru IDG Garanii funcionale care trebuie testate, datele se gsesc n Capitolul 7 Performan Consum/cantitat Obs. e Emisii Calcar Zgomot Ap Vibraii Electricitate Pierderi de cldur Scdere de presiune gaze de ardere
Toate documentaia privind procedurile si testele precum si rezultatele ulterioare acestora vor fi confirmate prin documente n conformitate cu cerinele menionate n Capitolul 4 al prezentului caietului de sarcini si standardele, normativele si legislaia in vigoare.. CAPITOLUL VIII 8 TESTE SI VERIFICARI . RECEPTIA INSTALATIEI
8.1 Generaliti Pe parcursul execuiei lucrrilor, Executantul va efectua teste anterioare punerii in funciune si de punere in funciune.
113(142)
Bloc 4
Testele anterioare punerii in funciune vor cuprinde teste/verificri i teste funcionale pentru a demonstra c fiecare echipament al IDG este finalizat i poate fi pus in funciune n siguran (teste hidraulice, echilibrare, funcionare in gol etc.). In documentaia de testare pre/si in timpul punerii in funciune se vor preciza metodele, procedurile standardele /cerinele testului i echipamentul cu care se vor face testele. Toate aceste teste si proceduri aferente vor fi puse la dispoziia Beneficiarului cu 6 luni nainte de punerea in funciune. Nu se va aproba scoaterea grupului din funciune pentru conectare pana cnd aceste teste anterioare punerii in funciune nu au fost efectuate si au demonstrat ca echipamentele sunt gata de punere in funciune in regim de sigurana si fiabilitate maxima si toate lucrrile terminate. Documentaia pentru construcie i manualele de Exploatare i Mentenan (n limba romana) vor fi puse la dispoziia/distribuite Beneficiarului cu 4 sptmni nainte de data punerii in funciune. 8.2 Teste i verificri
Documentaiile, PCCVI-urile cu verificrile n conformitate cu documentatia de atribuire,standardele, normativele, regulamentele si legislaia aplicabila vor fi elaborate de ctre Executant si aprobate de ctre Achizitor. Planurile de inspectii PCCVI pentru echipamente si montaj vor fi predate achizitorului inainte de inceperea lucrarilor naintea oricrei verificri i testri Executantul va verifica el nsui c lucrrile sunt sub toate aspectele, n conformitate cu specificaiile contractului, legislaiei si standardelor i gata de verificare i testare. Verificrile/testele solicitate de autoriti sau echivalentul acestora vor fi incluse n planul de calitate i vor fi in rspunderea Executantului.
Documentaiile, PCCVI-urile cu verificrile n conformitate cu standardele, normativele, regulamentele si legislaia aplicabila vor fi elaborate de ctre Executant si aprobate de ctre Beneficiar. naintea oricrei verificri i testri Executantul va verifica el nsui c lucrrile sunt sub toate aspectele, n conformitate cu specificaiile contractului, legislaiei si standardelor i gata de verificare i testare. Verificrile/testele solicitate de autoriti sau echivalentul acestora vor fi incluse n planul de calitate i vor fi in rspunderea Executantului. Executantul va asigura toate instrumentele i echipamentul necesar testrii. Echipamentul pentru testri va trebui sa fie calibrat, dimensionate si autorizate de ctre autoritile cu atribuiuni in domeniu pentru care sunt folosite. 8.3 Verificarea n fabric si testele de acceptare pe linia de fabricaie (TAF) Toate echipamentele majore produse n uzine/ateliere vor fi supuse supravegherii pe linia de fabricaie elaborndu-se in acest sens PCCVI-uri specifice sau planuri de inspecii si
114(142)
Bloc 4
ncercri. Prin echipament major se va nelege acele echipamente rotative antrenate de motoare > 300 KW Verificarea se va face in sistem integrat motor echipament. Sistemul de control al IDG (DCS) va fi supus testelor pe linia de fabricaie in prezenta Beneficiarului. Acesta va include conectarea cu un sistem de control simulat extern al unitii. n timpul testelor, unul sau mai muli simulatori ar putea reprezenta instalaia IDG. Separatoarele si ntreruptoarele de nalt tensiune i principalele transformatoare vor fi testate din punct de vedere al tipului i calitii conform standardelor relevante IEC. Beneficiarul va asista TAF al principalelor transformatoare 24 / 6,3 kV. Nici o parte din instalaiile sau echipamentele menionate, nu vor fi expediate la Beneficiar nainte s treac toate testele i s fie verificat conformitatea sa, din toate punctele de vedere, cu prevederile , specificaiile, calitatea, eficienta, fiabilitatea ceruta de instalaie. Verificrile se vor face n conformitate cu standardele europene sau cu standardele echivalente naionale pe care Beneficiarul le consider acceptabile. Cu 4 sptmni naintea efectuarea testelor pe linia de fabricaie, Executantul va notifica Beneficiarul cu privire la data ateptat pentru testele pe linia de fabricaie. Dac Beneficiarul decide s nu participe la test, acesta l va informa pe Executant iar Executantul va efectua testele si va confirma daca corespund specificaiilor tehnice i va emite un raport in acest sens prezentnd toate rezultatele testului Beneficiarului. Nu va fi acceptat nici un echipament care nu a trecut testele pe linia de fabricaie, sau a fost afectat si reparat dup teste. 8.4 Testele la locul de montaj La locul de montaj se va efectua testarea tuturor componentelor IDG. Coordonarea testrilor funcionale se va efectua pentru toate funciile i relaiile funcionale. Echipamentul pentru testri va trebui sa fie calibrat, dimensionat si autorizat de ctre autoritile cu atribuiuni in domeniu pentru care este folosit. Metodele de testare, prescripiile furnizorului de echipament i echipamentul de testare vor fi specificate n procedurile si PCCVI-urile/planuri de inspecii si ncercri specifice. Executantul va nregistra rezultatele testelor astfel nct aceste nregistrri privind testele s poat fi utilizate ca baz pentru viitoarele servicii de mentenan. Toate piesele indicate ca avnd defecte pe perioada testelor i verificrilor vor fi respinse dac Beneficiarul decide astfel sau vor fi aduse la starea corespunztoare i reparate spre satisfacia Beneficiarului, pe cheltuiala Executantului. Astfel de piese care sunt aduse la starea corespunztoare sau reparate vor fi testate i verificate din nou. 8.5 Condiii tehnice naintea punerii in funciune. Perioada nainte de punerea in funciune se definete ca perioada in care instalaia de desulfurarea are realizate toate testele si ajustrile necesare punerii in funciune pentru
115(142)
Bloc 4
toate elementele instalaiei si este necesara cuplarea ei la grupul energetic (toate testele la rece). nainte s nceap punerea in funciune pentru instalaia de desulfurare, Executantul va elabora programe de conectare/anterioare/punere in funciune n colaborare cu Beneficiarul i cu aprobarea acestuia. Programul va descrie procedurile, verificrile precum si responsabilitile prilor respective pe perioadele punerii in funciune. Se vor ncheia protocoale de responsabiliti in acest sens. Programele de conectare/anterioare/punere in funciune vor fi prezentate Beneficiarului nu mai trziu de (3) luni nainte de data testelor anterioare puneri in funciune preconizata. Solicitarea de a se opri grupul energetic pentru conectare si punere in funciune poate s nceap cnd Executantul a pus la dispoziia sau a fcut dovada Beneficiarului ca: Versiunea final a programelor de conectare/anterioare/punere in funciune este elaborata si este aprobata de ctre Beneficiar; Documentaia care atesta conditiile dede calitate pentru echipamente, materiale, execuie completa; Testele naintea punerii in funciune evideniaz conformitatea lucrrii cu scopul ei (ventilatorul de gaze testat la rece, conducta gazelor de ardere etansa, pompele de recirculare testate, sistemul de aer de oxidare testat, sistemul de aer comprimat testat, sistemul de conducte de proces testat, sitemul de apa de proces testat, sistemul de alimentare cu reactiv testat, sistemul de descarcare testat, precum si alte sisteme care tin de procesul de desulfurare. Testele pe linia de fabricaie si la locul de montaj arata ca echipamentele sunt conforme iar teste sunt si acceptate de ctre Beneficiar. Documentaia finala a instalaiei (as build) Documentele de exploatare i mentenan; Programul de instruire efectuat Toate lucrrile aferente instalaiei de desulfurare sunt finalizate
si care nu trebuie sa fie remediate. Cartea tehnica a constructiei (care intra in responsabilitatea executantului de a o elabora si indosaria, prezentata Achizitorului, are continutul prevazut de legislatie si este aprobata Dosarele da calitate (Quality documents) privind furnitura si lucrarile de montaj , care contin toate inregistrarile rezultate pe parcursul fabricatiei si montajului asa cum este stabilit in documetatia tehnica, standardele aplicabile si planurile de inspectii , care intra in responsabilitatea executantului de a le intocmi si preda inainte de inceperea efectaurii receptiei la termianrea lucrarolor sunt aprobate de catre achizitor.
Nu se va aproba scoaterea grupului din funciune pentru conectare pana cnd aceste teste anterioare punerii in funciune nu au fost efectuate si au demonstrat ca echipamentele sunt gata de punere in funciune in regim de sigurana si fiabilitate maxima si toate lucrrile terminate si condiiile de mai sus ndeplinite. Nu se admit liste cu defeciuni (punch list). Executantul va transmite Beneficiarului o solicitare oficiala in acest sens cu cel puin o luna nainte de oprirea blocului spre a fi aprobata de ctre Beneficiar. In graficul de execuie
116(142)
Bloc 4
parte a ofertei tehnice se va estima de asemenea data de solicitare a opriri blocului pentru conectarea instalaiei de desulfurare. Beneficiarul va aproba acceptarea in scris numai in aceste condiii. Urmeaz perioada de conectare cu testele necesare pentru echipamentele care au fost obiectul conectrii si a crei durata a fost specificata in oferta. Dup conectare urmtoarele teste sunt obligatorii: 1. teste la punerea n funciune, care vor include testele operaionale specificate pentru a demonstra c instalaia de desulfurare poate fi operata n condiii de siguran i conform cu cele specificate, n toate condiiile de exploatare; 2. probe de exploatare, care vor demonstra c IDG are performane fiabile i n conformitate cu prevederile Contractului. n timpul probelor de exploatare, cnd IDG este in funcionare n condiii stabile, Executantul va transmite Beneficiarului o ntiinare a faptului c IDG este pregtita pentru efectuarea oricror alte teste la terminare, inclusiv teste de performan pentru a demonstra dac instalaia ndeplinete att criteriile specificate n prezentul caiet de sarcini ct i Garaniile funcionale. Testele privind garaniile funcionale vor avea loc nainte de preluarea instalaiei de ctre Beneficiar. Efectuarea probelor de exploatare nu vor reprezenta recepie dup punerea in funciune. Imediat dup ce IDG, a trecut fiecare dintre Testele la Terminare, descris n subparagrafele de mai jos, Executantul va transmite Beneficiarului un raport verificat si confirmat asupra rezultatelor acestor Teste. Dac IDG, nu trece Testele la Terminare, acestea vor fi respinse de Beneficiar iar Executantul poate solicita ca testele netrecute, s fie repetate n aceiai termeni i aceleai condiii. 8.6 Operarea de ctre Executant a IDG Executantul dup trecerea testelor de puneri in funciune incluse in perioada de conectare, va notifica Beneficiarul cu 21 de zile nainte ca instalaia este gata de o funcionare normala si grupul energetic poate produce energie pentru vnzare. Asistat de personalul de exploatare al Beneficiarului, Executantul va opera instalaia de desulfurare si o va tine in funcionare timp de 768 ore (32 zile) n condiii normale de funcionare i n diferite condiii de sarcin a cazanului. Pe perioada testului de funcionare, instalaia de desulfurare trebuie sa-si dovedeasc capacitatea de funcionare n diferite condiii de sarcin, potrivit instruciunilor primite de la Beneficiar. Pentru ca testul de punere in funciune sa fie acceptat de ctre Beneficiar, este necesar ca instalaia de desulfurare s fie n funciune cel puin 168 ore (7 zile) continuu, fr nici o ntrerupere forat sau alte restricii semnificative de funcionare i s ndeplineasc toate condiiile precizate n specificaiile tehnice si garaniile funcionale prevzute in capitolul 7 al prezentului caiet de sarcini. Daca testele privind garaniile funcionale nu sunt finalizate, perioada de 768 de ore se va prelungi pana la terminarea acestora. Daca din cauza instalaiei de desulfurare aceasta nu este inuta in funciune in mod continuu 168 de ore aceasta perioada va fi prelungit pn acest timp nentrerupt de funcionare va fi demonstrat. Numai dup ce aceste condiii sunt ndeplinite atunci se poate solicita prin notificare Beneficiarului ca instalaia de desulfurare sa fie preluata si sa se ntocmeasc procesul verbal de recepie.
117(142)
Bloc 4
8.7 Recepia IDG dup punerea in funciune de ctre Beneficiar. Dup perioada de operare de ctre Executant descrisa la punctul 8.6 si in condiiile in care cerinele menionate au fost ndeplinite, acesta poate solicita emiterea Procesului verbal de recepie dup punere in funciune, printr-o ntiinare trimis Beneficiarului cu cel mult 14 zile nainte ca, n opinia Executantului, instalaia este pregtita de recepie. n termen de 28 de zile dup primirea ntiinrii de la Executant, Beneficiarul: va emite ctre Executant Procesul Verbal de Recepie dup punerea in funciune, preciznd data la care instalaia a fost pusa in funciune n conformitate cu prevederile Contractului sau va respinge solicitarea, prezentnd justificri i specificnd lucrrile/ajustrile necesare a fi executate de ctre Executant pentru a face posibil emiterea Procesul Verbal de Recepie dup punerea in funciune. Apoi, Executantul va termina aceste lucrri nainte de a transmite o nou ntiinare potrivit prevederilor menionate mai sus. Pe toata aceasta perioada IDG va fi operata de ctre Executant pana la emiterea Procesul Verbal de Recepie dup punerea in funciune. Pn la emiterea Procesul Verbal de Recepie dup punerea in funciune, Executantul este responsabil de sigurana, integritatea si existenta tuturor echipamentelor materialelor incluse in instalaia de desulfurare precum si de lucrrile efectuate, sigurana antierului si a personalului propriu, respectarea condiiilor de mediu etc. Va fi emis un Proces Verbal de Recepie dup punerea in funciune a instalaiei de desulfurarea IDG 4. 8.8 Perioada de garanie. Instalaia de desulfurare va avea perioada de garanie comerciala de 2 ani si va ncepe la eliberarea Procesul Verbal de Recepie dup punerea in funciune si se va termina odat cu sfritul perioadei de notificare a defeciunilor. Toate defectele aprute in aceasta perioada de garanie vor fi executate pe riscul i cheltuiala Executantului, n msura n care aceste lucrri sunt atribuibile: proiectrii, echipamentelor, materialelor sau calitii execuiei care nu sunt n conformitate cu prevederile contractului, unei exploatri sau ntreineri neadecvate i atribuibile unor probleme pentru care este responsabil Executantul. Pe aceasta perioada la apariia unor defecte Beneficiarul va notifica Executantul de existenta acestora si acesta va interveni imediat in remedierea acestora. Daca Executantul nu reacioneaz prompt la notificarea Beneficiarului, atunci acesta poate remedia pe cheltuiala proprie defectele aprute, costul echipamentelor si lucrrilor efectuate fiind reinute din scrisoarea de buna execuie. 8.9 Procesul Verbal de Recepie Final ndeplinirea obligaiilor Executantului nu va fi considerat a fi ncheiat pn cnd Beneficiarul emite Procesul Verbal de Recepie Final, specificnd data la care acesta i-a ncheiat obligaiile potrivit prevederilor Contractului. Beneficiarul va emite Procesul Verbal de Recepie Final n termen de 28 de zile de la expirarea celei din urm perioade de
118(142)
Bloc 4
notificare a defectelor sau ct mai repede posibil dup ce Executantul a furnizat toate Documentele Antreprenorului, a terminat i testat toate Lucrrile, inclusiv remedierea oricror defecte. O copie a Procesului Verbal de Recepie Final va fi inuta si de Executant si numai Procesul Verbal de Recepie Final poate fi considerat, a reprezenta recepia instalaiei de desulfurare. Va fi emis un Proces Verbal de Recepie finala a instalaiei de desulfurarea IDG 4. CAPITOLUL IX 9. REGLEMENTRI GENERALE SECURITATE IN SANTIER 9.1. Respectarea legislaiei Executantul, in demersurile sale pentru implementarea instalaiei de desulfurare in cadrul Termocentralei Rovinari, se va conforma tuturor legilor i reglementrilor romneti n vigoare, si vor fi responsabile in fata autoritilor de nerespectarea acestora. Consumul i/sau aflarea sub influena buturilor alcoolice sau a stupefiantelor sunt interzise n timpul lucrului pe antier. Orice persoan surprins n stare de ebrietate produs de alcool sau sub influena stupefiantelor, pe antier, va fi imediat nlturat din perimetrul acestuia. 9.2 Planurile de sntate si securitate a muncii. Executantul este responsabil n totalitate de securitatea personalului su i de cea a personalului Sub-contractanilor si care lucreaz n zona de amplasament a instalaiei precum si in zonele comune. Deoarece acest contract are caracterul unui contract la cheie si include si proiectarea in conformitate cu art. 14 din HG 300/2006, Executantul va trebui sa elaboreze Planul de sntate si securitate al lucrrii aa cum este menionat de ctre legislaia menionata. De asemenea Executantul si toi Sub-contractanii si vor trebui sa-i elaboreze planurile proprii de sntate si securitate a munci care trebuie sa fac parte integranta din planul de sntate si securitate al lucrrii menionat la art. 14 din HG 300/2006. Coninutul acestor planuri sunt specificate in legislaia romneasca si europeana si vor trebui sa cantina in mod obligatoriu si evaluarea riscurilor lucrrii. De asemenea se va semna o convenie de sntate si securitate in munca cu Beneficiarul, iar accesul pe intrrile din cadrul Termocentralei este necesar sa se fac de ctre Beneficiar in urma unei solicitri ale Executantului. 9.3 Sntatea si securitatea personalului . Toate lucrrile de implementare a IDG, vor fi executate n conformitate cu normele de sntate si securitate a muncii din Romnia i cu normele de protecie stabilite de Beneficiar. Pentru zonele comune care depesc zona de amplasarea a IDG se vor solicita permise de lucru de la Beneficiar si in acele zone se va tine cont si de regulile pe care acesta le impune.
119(142)
PRIVIND
NORMELE
DE
SANATATE
SI
Bloc 4
Executantul va ngrdi toate zonele in care acesta lucreaz semnalizndu-le corespunztor, in vederea asigurrii securitii personalului su, i de asemenea, al personalului Beneficiarului. 9.4 Sntatea i Securitatea n munc 1. Executantul va avea responsabilitatea coordonrii normelor de protecie a muncii pe antier i pe alte zone ale antierului unde acesta execut lucrri. 2. Executantul va organiza i coordona activitile sale pe antier i va utiliza toate dispozitivele de securitate, grilajele de protecie, echipamente de protecie i va lua toate msurile pentru securitatea i sntatea personalului su i a altor persoane implicate, aa cum sunt prevzute de legislaia n vigoare aplicabila. n plus, Executantul l va informa permanent pe Beneficiar despre riscurile i procedurile periculoase, care pot fi ntlnite sau utilizate n cursul activitilor acestuia pe antier. De asemenea Executantul se va conforma tuturor instruciunilor date de Beneficiar. 3. Executantul va elabora si asuma reglementrile privind antierul i normele n vigoare i i va informa personalul despre acestea elabornd documente care atesta instructajul acestuia. 4. Executantul i va asuma rspunderea de a coopera activ i de a menine legtura cu Beneficiarul n domeniul securitii n munc i de a respecta orice reglementri sau directive emise de Beneficiar. 5. Pentru protecia personalului propriu, sub-contractanilor si si al Beneficiarului, Executantul va ncheia asigurri valide pe toata perioada execuiei lucrrilor ca care vor fi naintate Beneficiarului nainte de a se ncepe activitatea. 6. Executantul este responsabil de obinerea tuturor avizelor necesare execuiei lucrrilor si rspunde in fata autoritarilor de neconformitatea acestora cu legislaia incidenta. 7. Executantul este responsabil de montarea schelelor pentru lucru la nlime care vor trebui sa fie certificate si instalate de o firma de specialitate care sa constate conformitatea lor cu prevederile legale. Se va interzice lucru la nlime fr schele corespunztoare si echipament adecvat. 8. Pe parcursul derulrii lucrrii Beneficiarul poate efectua controale in ceea ce privete respectarea normelor de sntate si securitate in munca. 9.5 Coordonarea Executantul i va asuma ntreaga responsabilitate pentru coordonarea lucrrilor i a altor activiti ce se desfoar simultan pe antier. In acest sens se vor ncheia Convenii cu Beneficiarul si Executantul IDG bl. 3-6 aflate in garanie. Petru o analiza a activitii in antier si evaluarea conformitii acesteia cu normele de sntate si securitate asumate prin planurile menionate la punctul 9.2 precum si cu
120(142)
Bloc 4
legislaia aplicabila, se vor desfura edine lunare de antier la care vor participa Beneficiarul si Executantul cu sub-contractanii si care desfoar activiti in antier, prin reprezentanii desemnai pentru acest scop. 9.6 Neconformarea n cazul n care vreunul dintre salariaii Executantului nu se va conforma obligaiilor menionate n prezentul capitol, imediat dup luarea la cunotin, Executantul va lua msurile necesare pentru conformarea cu acestea dar i de prevenire a repetrii unui astfel de comportament. In condiiile in care Beneficiarul constata abateri grave de la normele de sntate si securitate in munca atunci acesta poate suspenda lucrrile pana la remedierea acelor abateri. 9.7 ntreinerea antierului Executantul va menine zonele de construcie de pe antier tot timpul n ordine i ntr-o stare de curenie corespunztoare si nu va permite acumularea de materiale si deeuri pe acestea sau in interiorul cldirilor. Deeurile vor fi depozitate corespunztor in locuri special amenajate si etichetate. Eliminarea deeurilor nereciclabile se va face prin ageni autorizai conform legislaiei in vigoare in baza unui contract. In zona antierului Executantul va trebui sa aib containere in care sa colecteze selectiv deeurile. In zona de organizarea de antier, Executantul va trebui sa aib fose septice ce vor trebui golite periodic de ctre firme specializate si sa asigure de asemenea toalete temporare in zonele de activitate pentru a fi folosite de ctre personalul propriu. La terminarea lucrrilor dup ndeplinirea obligaiilor asumate, Executantul va evacua toate materialele i utilajele temporare procurate de el i de sub-contractani i va lsa antierul n ordine i ntr-o stare de curenie corespunztoare. Nendeplinirea acestei condiii ndreptete Beneficiarul s amne emiterea Procesului Verbal de Recepie dup punerea in funciune pentru fiecare instalaie de desulfurarea in parte IDG 5 respectiv IDG 4. 9.8 Registre Executantul va trebui sa deschid registre care se refer la activitile efectuate pe antier, cu evidenta numrului de personal existent la orice ora, cu tot ce nseamn autorizaii pentru echipamentele de ridicat sau alte dispozitive/schele, cu valabilitatea extinctoarelor care se vor folosi in caz de incendiu , cu incidente sau accidentele care s-ar putea ntmpla in timpul execuiei si alte asemenea care sunt necesare unei coordonri bune a activitii de sntate si securitate. Aceste registre vor fi disponibile inspeciei Beneficiarului sau autoritilor, vor fi supuse analizei acestuia n vederea verificrii ndeplinirii obligaiilor Executantului pe antier. 9.9 Stingerea incendiilor i operaiunile de intervenie in caz de accident. Executantul are rspunderea lurii tuturor msurilor de protecie mpotriva incendiilor, de stingere a incendiilor i a realizri tuturor operaiunilor de salvare n zonele de lucru ale acestuia. In acest sens va obine si avizele/autorizrile necesare de la autoritile cu atribuii in domeniu. Pentru a se asigura prezenta unei autoutilare specializata in
121(142)
Bloc 4
stingerea incendiilor Executantul fie va ncheia o convenie de PSI cu Beneficiarul, fie cu o alta companie specializata care va asigura prezenta acestei utilitare in caz de incendiu. Se face meniunea ca in caz de incendiu simultan si la Beneficiar si la Executant autoutilitara va fi folosita de ctre Beneficiar. Executantul are obligaia de a participa la stingerea incendiilor i n operaiunile de salvare de pe antier, n afara zonelor sale de lucru, n cazul solicitrii Beneficiarului. Personalul Executantul are obligaia de a participa la instructajele practice de stingerea incendiilor i de salvare dac i cnd sunt organizate de Beneficiar. Se interzice depozitarea echipamentului inflamabil n interiorul cldirilor. Se va reduce la minimum colectarea materialelor inflamabile. Se interzice plasarea nclzitoarelor de ulei n interior. i va organiza propriul punct de prim ajutor in cadrul organizrii sale de antier si i va asigura transportul in caz de accident cu autoutilitare specializate. In acest sens va prezenta documentaia care atesta luarea acestor masuri. Beneficiarul va pune la dispoziia executantului toate procedurile referitoare la securitatea muncii si situaii de urgenta aplicabile amplasamentului.
9.10 Regulament de ordine Executantul se va asigura c personalul su protejeaz echipamentul Beneficiarului pe antier si in zonele comune. Suprafaa zonelor aflate la dispoziia Executantului va fi tratat n aa fel nct reziduurile sau praful s nu se rspndeasc n alte zone sau n afara antierului.
Executantul este responsabil de ndeprtarea zpezii din zonelor aflate la dispoziia Executantului. De asemenea este obligat sa amenajeze drumurile de acces, sa le menin curate si sa fie udate periodic pe timpul verii in vederea evitrii prafului. Executantul va utiliza doar zonele i cldirile desemnate lui. - Pentru evitarea sustragerilor i a furturilor, Executantul va mprejmui i ncuia cldirile, zonele de lucru i de depozitare si va fi responsabil de integritatea tuturor echipamentelor si instalaiilor aferente IDG . In acest sens i va organiza propriul serviciu de paza iar Beneficiarul nu va fi responsabil de nicio sustragere, furt sau deteriorare a acestuia. 9.11 Raportare Executantul va cerceta i raporta accidentele i posibilele incidente, Beneficiarului i autoritilor implicate, n conformitate cu legile romneti. Avarierea echipamentului su sau Beneficiarului va fi raportat acestuia iar Executantul va fi responsabil de repararea acestuia. In acest sens va ncheia si o asigurare pentru daune provocate terilor in care Beneficiarul va fi coasigurat.
CAPITOLUL X
122(142)
Bloc 4
10 MANAGEMENTUL CALITII , OCUPAIONALE 10.1 Scop
DE MEDIU
SI AL SNTII I SECURITII
Prezentul capitol trateaz cerinele Beneficiarului cu privire la sistemele de management al calitii , de mediu si al sntii i securitii ocupaionale 1 Executantul se oblig s menin n funciune certificate de ctre un organism de acreditare urmtoarele sisteme de management: al calitii n conformitate cu standardul EN ISO 9001 de mediu in conformitate cu standardul EN ISO 14001 al sntii i securitii ocupaionale OHSAS 18001 pe tot parcursul execuii contractului . Aceasta cerina si cerinele de mai jos sunt obligatorii si pentru subcontractanti care executa lucrri in antier. Executantul va asigura prezenta permanenta in santier a responsabililor cu cele trei sisteme. Beneficiarul va avea dreptul de a efectua audituri privind aceste sisteme de management privind Executantul ca i sub-contractanii si Executantul va asigura condiiile efecturii de ctre achizitor a inspeciilor, recepiilor i auditurilor. Beneficiarul comunic n scris, nainte cu 5 zile, perioada de efectuare a auditului. Verificrile i inspeciile efectuate de ctre beneficiar nu absolv executantul de realizarea lucrarii conform cerinelor specificate n documentaie i nu exclude o respingere ulterioar de ctre beneficiar. Dreptul n continuare al beneficiar de a inspecta, testa, audita, recepiona i de a respinge produse/operatii/lucrari pn la finalizarea contractual nu va fi limitat sau respins din motivul c au fost n prealabil inspectate, testate sau recepionate de ctre acesta conform clauzelor de mai sus. Executantul, n vederea analizrii de ctre Beneficiar, va prezenta o descriere a sistemului de asigurare a calitii elabornd un Plan de calitate dedicat lucrrii. Sistemul va avea la baz EN ISO 9001 si ISO 10005 Executantul, va descrie modul n care se aplic sistemul de calitate sub-contractanilor. Executantul, va elabora propriul plan de calitate potrivit EN ISO 10005 si legislaia incidenta, care s acopere lucrrile in ntregul lor, de la proiectare pn la eliberarea Procesului-verbal de recepie finala. Rspunderea Executantului, const n efectuarea tuturor testelor si ncercrilor care sunt necesare pentru a asigura calitatea lucrrilor. Planul de calitate i planurile de testare si inspecie specificate vor fi prezentate Beneficiarului pentru analiz i aprobare. n vederea analizrii de ctre Beneficiar , Executantul va prezenta o descriere a sistemului de management al mediului si va prezenta propriul plan de mediu cu proceduri aplicabile si evaluarea riscului. Sistemul se va bazeaz pe EN ISO 14001. Beneficiarul va avea dreptul de a efectua audituri privind Executantul ca i sub123(142)
Bloc 4
contractanii si. Executantul este obligat sa obin autorizaiile/avizele de mediu de la autoriti pentru funcionarea antierului. n vederea analizrii de ctre Beneficiar , Executantul va prezenta o descriere a sistemului de management al al sntii i securitii ocupaionale si va prezenta propriul plan de SH (safety & healty) cu proceduri aplicabile si evaluarea riscului. Sistemul se va bazeaz pe OHSAS 18001. Antreprenorul va fi rspunztor ca lucrrile s fie efectuate n conformitate cu cerinele de reglementare i legislative aplicabile n Romnia precum si normele i standardele aplicabile. Antreprenorul rspunde de toate analizele, inspeciile, rapoartele i documentaia de la data de ncepere a lucrrilor pn la punere in funciune i n perioada de notificare a defeciunilor, care sunt necesare pentru realizarea lucrrilor. Beneficiarul are dreptul s efectueze verificri suplimentare sau sa solicite verificri suplimentare. Aprobrile Beneficiarului sau verificrile sale nu-l vor elibera pe Executant de nici o rspundere n legtur cu obiectul contractului sau respectarea legislaie si caliti lucrrii. Executantul va desemna persoanele responsabile de domeniile eseniale precum achiziia, proiectarea, execuia, calitatea i inspecia lucrrilor. Beneficiarul va avea dreptul s participe la verificrile i testele efectuate n legtur cu lucrrile care se vor efectua. Beneficiarul va avea dreptul, consultndu-se cu Executantul, s participe la edinele n legtur cu testarea i verificarea cuprinse n lucrri. Executantul va planifica edine, n legtur cu planurile de calitate, planurile de verificare i alte probleme privind calitatea. Executantul va prezenta Beneficiarului sub-contractani desemnai i persoanele desemnate care s efectueze verificarea.
10.2 Identificare i trasabilitate Echipamentele i materialele vor fi marcate astfel nct s se asigure c pot fi urmrite la verificarea documentelor. Identificarea se va menine pe perioada fabricrii, transportului, livrri precum si la punerea in opera. Aceste marcaje se poziioneaz astfel s nu fie deteriorate. Transferul marcajelor se va efectua astfel nct s poat fi urmrite n siguran. Toate nregistrrile echipamentelor si materialelor vor fi identificabile si introduse in dosarele de calitate.
124(142)
Bloc 4
10.3 Analiza proiectului Dac Beneficiarul solicit astfel, Executantul l va invita pe acesta s analizeze proiectul, in condiiile n care Executantul intenioneaz s devieze de la proiectul iniial. 10.4 Teste de acceptare, inspecii Testarea, inspecia, monitorizarea funcionrii, controlul etc. necesar pentru a verifica dac sistemul de calitate satisface cerinele prezentate se realizeaz pe parcursul mai multor perioade n procesul de execuie si de verificare pentru acceptare. Testele de acceptare vor fi prin urmare nelese ca un concept care cuprinde finalizarea tuturor perioadelor incluse. Aprobarea unei perioade de teste de acceptare este prin urmare provizorie deoarece numai recepia finala consfinete aprobarea ntregii instalaii de desulfurare. Testul de acceptare este mprit n urmtoarele perioade de testare pentru acceptare: 1. TAF: Testele de acceptare pe linia de fabricaie la furnizorii de echipamente. 2. TAS: Testele de acceptare din antier ale sistemului dup instalarea echipamentelor i materialelor. Testele de acceptare pe antier se vor efectua nainte de punerea in funciune. Testele de acceptare din antier vor fi incluse in planul de inspecii si ncercri. Planurile de inspecii si ncercri vor conine toate inspeciile si ncercrile ce se vor efectua pe parcursul execuiei lucrrilor, in conformitate cu documentaia, standardele si legislaia aplicabila. Planurile de inspecii si ncercri vor fi analizate si aprobate de ctre Beneficiar. Pentru a fi acceptate rezultatele testelor trebuie sa se respecte criteriile de acceptare din documentaia tehnica, in caz contrar se va proceda conform paragrafului 10.7 al prezentului capitol. 3. Funcionare de prob: testele de acceptare a oricrui echipament nainte de punerea in funciune, dar si al ntregii instalaii de desulfurare n timpul punerii in funciune,. 4. Testele de garanie menionate la capitolul 8. 5. 10.5 Testele de garanie operaionale Cerinele tehnice privind testele i verificrile se vor ndeplini n conformitate cu capitolul 8. Testele de acceptare pe antier vor fi efectuate la echipamente dup instalare. Condiia preliminar pentru efectuarea testului este s se pun la dispoziie documentaia complet la Beneficiar. Executantul va preda planurile si procedurile necesare testelor de acceptare pe antier, care vor fi analizate i aprobate de ctre Beneficiar. nainte de efectuarea testelor de acceptare pe antier, Executantul i sub-contractanii si vor pregti i aproba documentaia de execuie dar i lucrarea efectuata.
Testul va cuprinde cel puin urmtoarele puncte: - Verificarea echipamentului dup asamblare - Teste funcionale - Verificarea componentei
125(142)
Bloc 4
Testele sistemului Verificrile documentaiei
10.6 Verificarea instalrii Executantul va invita Beneficiarul s verifice instalarea i s analizeze inspeciile i testele efectuate anterior operaiunilor de izolare, vopsire sau proceduri echivalente. Beneficiarul va fi invitat cu cel puin 10 zile nainte. Beneficiarul va avea dreptul oricnd va considera, pe perioada execuiei i montajului, consultndu-se cu Executantul, s efectueze verificrile Echipamentelor i materialelor instalate. La finalizarea instalrii unui sistem, se va efectua o verificare a finalizrii. Executantul va invita Beneficiarul cu cel puin 14 zile nainte. Executantul va asigura Beneficiarului documentele de execuie, actualizate i avnd coninutul corespunztor.
10.7 Neconformitate. Executantul va obine aprobrile scrise din partea Beneficiarului privind devierile nregistrate fa de contract, documentele de execuie, fabricare i instalare. Orice cerere de derogare/dispoziie de antier apruta pe parcursul execuiei echipamentelor si a montajului va fi prezentata spre analiza si verificare Beneficiarului si proiectantului. In condiiile in care Beneficiarul constata ca lucrarea nu are calitatea necesara sau nu este efectuata in conformitate cu legislaia, documentaia de execuie etc., va emite un raport de neconformitate (RNC). La primire unui RNC urmtoarea procedura va fi urmata: Executantul in momentul in care este emis RNC, in termen de 7 zile lucrtoare urmrete, verifica si confirma soluionarea lui, mpreuna cu responsabilul tehnic cu execuia, si asigura nchiderea lui, elaboreaz nregistrri care sa dovedeasc reinspecia dup aplicarea soluiei. Daca se va emite o dispoziie de antier de ctre proiectant este necesar ca acesta se emit un raport de control prin care sa se certifice si sa aprobe calitativ lucrarea fcuta in conformitate cu dispoziia data, sau daca sau fcut derogri de la documentaia iniiala. Coordonatorul pe parte de proiectare al Executantului certifica in lista documentelor aplicabile introducerea in documentaia de calitate a soluiilor pentru RNC. In antier se va deschide un registru de RNC-uri care va consemna data emiterii, numele celui care l-a iniiat, raportul de evaluare, soluie, raport de certificare calitativa a soluiei, efectivitatea ei si data nchiderii. Daca intr-un termen rezonabil orice RNC nu este nchis de ctre Executant, Beneficiarul poate dispune penaliti in conformitate cu paragraful 4.12 in ceea ce privete documentele.
126(142)
Bloc 4
10.8 Documentaie Executantul este obligat sa elaboreze documentaia de calitate in ceea ce privete instalaia de desulfurare in conformitate cu legislaia romneasca si europeana si este responsabil si de elaborarea Cartei Tehnice a Construciei si a dosarelor de calitate pentru lucrarile de montaj. CAPITOLUL XI 11. LIMITA DE PROIECT Executantul va trebui sa i-a n considerare urmtoarele puncte de conectare a instalaiilor de desulfurare cu instalaia actuala a Termocentralei Rovinari. 1. Flanele celor doua electrofiltre de la cota +92 (compensatorii vor fi inclui in oferta) pentru conducta gazelor de ardere. 2. Flana de la mixerul fazei dense aferent blocului pentru deversarea lamului de gips. 3. Bazinul E-ieire casa site ca sursa de apa de proces situat in punctul Staia apa bruta din cadrul termocentralei Rovinari. 4. Punctele de racord pentru tot ce nseamn ape pluviale si menajere vor fi agreate cu Beneficiarul si vor fi deversate in sistemul actual de colectare din cadrul termocentralei. 5. Barele de la generatorul electric aferent blocului 5 respectiv 4 pentru conectarea noilor transformatoare de 25 MWA. 6. rezervorul auxiliar si de transfer; 7. cldirile cele doua staii electrice, camera de operare a cazanului 4, camera electrica centrala; 8. staia compresor 9. calea ferata pentru livrarea calcarului CAPITOLUL XII 12. PROGRAMUL DE EXECUIE. ACCEPTAREA LA PLAT PE PARCURSUL EXECUIEI. Programul de execuie va fi elaborat sub forma metodei drumului critic si va indica foarte clar etapele necesare pentru realizarea instalaiei de desulfurare ncepnd de la proiectare pana la terminarea garaniei comerciale. Executantul va transmite Beneficiarului un program detaliat i cu graficul de execuie , n termen de 28 de zile de la data semnrii contractului. De asemenea, Executantul va transmite un program revizuit de fiecare dat cnd programul anterior nu mai corespunde progresului real sau obligaiilor Executantului care va fi aprobat de ctre Beneficiar. Fiecare program va include: 1. ordinea n care Executantul intenioneaz s realizeze lucrrile, inclusiv perioadele prevzute pentru fiecare etap de proiectare, documentele Executantului, achiziii, fabricaie, inspecie, livrare pe antier, construcie, montaj, testare, punere n funciune i probe de exploatare,
127(142)
Bloc 4
2. perioadele pentru revizuiri potrivit prevederilor contractului pentru orice alte transmiteri, aprobri i consimminte specificate n prezentul caiet de sarcini, 3. secvena i termenele aferente inspeciilor i testelor specificate n Contract, i 4. un raport justificativ care s includ: (i) o descriere general a metodelor pe care Executantul intenioneaz s le adopte i a principalelor etape, n execuia lucrrilor, i (ii) detalii privind estimrile rezonabile ale Executantului asupra numrului de personal al sau pe fiecare categorie i numrului fiecrui tip de utilaje ale Executantului, necesar pe antier pentru fiecare etap principal. Cu excepia cazului n care Beneficiarul, n termen de 21 de zile de la primirea programului, transmite Executantului o ntiinare artnd msura n care programul nu respect prevederile Contractului, Executantul va aciona n conformitate cu programul, cu condiia respectrii celorlalte obligaii ale sale potrivit prevederilor contractului. Personalul Beneficiarului va fi ndreptit s se bazeze pe acest program atunci cnd i planific activitile sale interne. Dac, n orice moment, Beneficiarul transmite o ntiinare Executantului n care se menioneaz c programul su nu reuete s ndeplineasc (ntr-o msura specificat) prevederile Contractului sau s corespund progresului real i inteniilor declarate ale Executantului respectiv ratei de progres asumate, acesta va transmite Beneficiarului un program revizuit. Dac, n orice moment progresul real este prea lent pentru ca lucrrile s poat fi terminate pn la expirarea datei de punere in funciune asumata , i / sau progresul rmne (sau va rmne) n urm fa de programul de execuie, din cauze diferite cauze, atunci Beneficiarul poate dispune ca Executantul s transmit, un program revizuit i un raport justificativ care s descrie metodele revizuite pe care Executantul propune s le adopte pentru accelerarea progresului i terminarea lucrrilor pn la data de punere in funciune asumata prin contract. Executantul va adopta aceste metode revizuite, care pot necesita majorarea orelor de munc i / sau a numrului personalului Executantului i / sau a utilajelor, pe riscul i cheltuiala sa. Dac aceste metode revizuite produc costuri suplimentare pentru Beneficiar, Executantul va plti aceste costuri Beneficiarului. Aceste costuri pot fi reinute din facturi si sunt penaliti care sunt diferite faa penalitile specificate la capitolul 13. Se face specificaia ca acest program de execuie face parte din documentaia proiectului iar lipsa lui atrage penalitatea prevzuta la punctul 4.12. 12.1 Prevederi Specifice In cadrul Contractului, Executantul va dezvolta un program principal, privind succesiunea etapelor in ndeplinirea contractului, ca parte a programului de execuie descris mai sus. Programul principal va acoperi urmtoarele domenii: - inginerie/proiectare, - achiziie, - fabricare - livrare la antierul instalaiei, - construcie, - montaj, - instruire, - teste de anterioare punerii in funciune,
128(142)
Bloc 4
Teste la punerea in funciune. Teste de garanii funcionale Teste la recepia finala dup perioada de garanie comerciala
n esen, programele principale vor conine : Obiective de realizat pe parcursul execuiei . Date pentru livrarea programelor subsecvente aprobate si definite mai jos. Programe subsecvente
12.2
n cadrul schemei programelor principale, Executantul va pregti i va propune Beneficiarului urmtoarele programe subordonate pentru revizuirea i aprobarea la datele definite n programul su principal : Program pentru inginerie/proiectare Program pentru achiziie Program pentru fabricare Program pentru furnizare in antier Program pentru construcie si execuie Program pentru montaj Program pentru PCCVI-uri/planuri de inspecii si ncercri Program pentru Cartea Tehnic a Construciei si dosarele de calitate lucrri montaj Program anterior punerii in funciune Program teste garanii funcionale Program pentru punerea in funciune Program pentru livrarea documentelor Executantului Daca este necesar Beneficiarul poate solicita Executantului si alte programe suplimentare care sunt in responsabilitatea Executantului. Dup aprobarea Beneficiarului, programele vor fi administrate de Executant. 12.3 Programul de proiectare Acest program va descrie toate activitile Executantului de proiectare detaliate la nivel de sistem i vor justifica datele de ncepere i finalizare cu indicarea datelor pentru livrare la Beneficiar in vederea revizuiri i aprobrii. 12.4 Programul de achiziie Acest program va oferi date privind activitile de achiziie echipamente si materiale ale Executantului . Programul de achiziie va meniona datele in care se nainteaz comenzile, dar si perioada de livrarea agreata cu furnizorul pentru toate echipamentele i materiale ce trebuie cumprate de Executant.
129(142)
Bloc 4
12.5
Timpul de fabricare Datele pentru fabricarea de ctre Executant sau sub-contractanii si a componentelor IDG vor fi date n acest program incluznd datele pentru achiziionarea de materiale, asamblarea i testarea pe linia de fabricaie si livrarea in antier.
12.6
Program pentru livrarea la antier
Acest program va arta data de expediere i datele de sosire la antier a echipamentelor i materialelor. 12.7 Programul de construcii-montaj Toate construciile care necesita excavaii, canalizri, armaturi, cofraje, structura etc. vor fi descrise n acest program. Toate echipamentele si dispozitivele care necesita montaj vor fi de asemenea prezentate in acest program. Vor fi elaborate proceduri tehnologice si specificate datele de ncepere i finalizare a acestor activiti. 12.8 Programul de teste si verificri Acest program va descrie toate testele si procedurile aferente pentru instalarea, montajul, verificrile i activitile de testare detaliate la nivelul sistemului i include toate echipamentele i materialele. Vor fi justificate datele de ncepere i finalizare. 12.9 Programul de instruire Acest program va oferi data cnd programul propus pentru pregtire va fi livrat i cnd urmeaz s fie susinute activitile de instruire. 12.10 Programele anterioare punerii in funciune i dare n exploatare, Teste la finalizare Intervalul timp anterioare puneri in funciune pn la emiterea Procesului Verbal de Recepie dup punerea in funciune este subiectul acestor programe. Ele vor da, la nivelul sistemului, date de ncepere i finalizare pentru toate testele sau activiti de testare a execuiei. Vor mai specifica i datele cnd vor fi furnizate ctre Beneficiar documentaia i nregistrrile de-a lungul execuiei. 12.11 Programul pentru livrarea documentelor de ctre Executant
Acest program va descrie livrarea documentelor Executantului pentru informare i coordonare n timpul perioadei executrii proiectului i furnizarea documentaiei finale. 12.12 Rapoarte privind progresul
130(142)
Bloc 4
Executantul va elabora rapoarte lunare de progres pentru ntregul proiect si le va nainta Beneficiarului. Raportul de progres va acoperi perioada pn la sfritul primei luni calendaristice consecutive datei de ncepere a lucrrilor care coincide cu data semnrii contractului. Ulterior, rapoartele vor fi naintate lunar, n termen de 7 zile dup ultima zi a perioadei de raportare. Raportarea va continua pn cnd Executantul termin toate lucrrile si este elaborat Procesul verbal de recepie la terminarea lucrrilor. Fiecare raport va include: (a) grafice i descrieri detaliate ale progresului, inclusiv fiecare etap de proiectare, documentele Antreprenorului, achiziii, fabricaie, livrare pe antier, construcie, montaj, testare, punere n funciune i probe de exploatare; (b) fotografii care arat stadiul de fabricaie i progresul pe antier; (c) pentru fabricaia fiecrui element important al echipamentelor i materialelor, numele productorului, locul de fabricaie, procentul progresului i datele reale sau planificate pentru: (i) nceperea fabricaiei, (ii) inspeciile de ctre Executant (iii) teste, i (iv) transportul i sosirea pe antier; (d) detaliile privind personalul i utilajele Executantului; (e) copii ale documentelor de asigurare a calitii, rezultatele testelor i certificatele de calitate pentru Materiale; (g) statistici privind securitatea si sntatea, inclusiv detalii asupra oricror incidente periculoase i activitile legate de aspecte de mediu; i (h) compararea ntre progresul real i cel planificat, cu detalii asupra oricror evenimente sau circumstane care pot periclita terminarea lucrrilor n conformitate cu prevederile Contractului, i msurile care sunt (sau vor fi) adoptate pentru a evita ntrzierile. De asemenea conducerea antierului va elabora si rapoarte sptmnale pentru activitatea desfurata in antier pe acea sptmna si previziunile pentru sptmna viitoare i va nainta Beneficiarului copii ale acestora. 12.3 edinele lucrrii. Se vor desfura edine lunare privind proiectul in care sa se discute progresul acestuia pe baza raportului lunar naintat de Executant, graficul de timp agreat prin contract, stadiul fizic al lucrrilor, si sa se clarifice si soluioneze unele aspecte care intervin pe parcursul execuiei si intra in sarcina ambelor pari Beneficiar Executant pentru care se va tine o lista de activiti cu termene de rezolvare. La aceste edine vor participa conducerile desemnate pentru proiect din partea Beneficiarului respectiv Executantului. De asemenea se vor desfura edine sptmnale referitoare la activitatea din antier in care e vor discuta stadiul lucrrilor si evenimentele desfurate pe parcursul unei sptmni, probleme de calitate si sntate si securitate a muncii, precum si previziunile pentru sptmna viitoare.
131(142)
Bloc 4
De asemenea se va discuta graficul de execuie in sensul respectri termenelor asumate, masuri care trebuie luate in cazul in care se constata de ctre Beneficiar ca sunt ntrzieri in cadrul lucrrii. 12. 4 Graficul de execuie In cadrul ofertei, Executantul va nainta un grafic de execuie care va arata succesiunea de execuie in timp a contractului, lucrrile care se vor executa precum si rata progresului pe care acesta si-o asuma, definind puncte de verificri concrete si neschimbabile, care sa demonstreze respectarea ratei de progres asumate precum si diagrame de progres din care sa reiese rata progresului asumata la nivelul ntregii lucrri (pentru IDG 4). Prin puncte de verificri concrete se va nelege ca orice obiectiv este complet funcional (ex: toate fundaiile finalizate nsemnnd ca acestea sunt gata si au montate si plcile de baza sau alte asemenea si pe care se pot monta echipamentele sau construcii metalice, ventilator montat cu motor cu tot si cu teste de verificare la cald, cos de fum deplin funcional cu scri , platforme, lift, sisteme de monitorizare montat, instalaie de balizaj, izolaie si tot in acest fel pentru toate obiectivele instalaiei de desulfurare). Daca definirea obiectivelor fcute Executant nu este satisfctoare Beneficiarul va solicita modificarea acestora pe baza unor discuii comune. Acest grafic de execuie va lua in considerare ca data de ncepere a lucrrilor, data semnrii contractului, care in accepiunea Beneficiarului este trimestrul II al anului 2011. Daca aceasta data de semnare este depita acest grafic se va reactualiza de catre executant cu ncepere la data efectiva de semnare a contractului. Acest grafic de execuie va fi elaborat in Primavera sau Microsoft Office Project Manager, si va arata in mod concret cantitile de lucrri care sunt necesare a se efectua pe obiecte (absorber, cos de fum, siloz de calcar, conducta gazelor de ardere, etc.), timpii de execuie, resursele alocate pentru fiecare sistem (lucrri civile, mecanice, electrice, teste si verificri, puneri in funciune etc.) in parte. De asemenea vor fi elaborate rapoarte si diagrame care sa arate progresul in ceea ce privete proiectarea si livrarea documentaiei de proiectare si execuie necesara, achiziia echipamentelor, execuia precum si o diagrama totala care sa arate gradul de realizare la nivel de proiect si rata de progres estimata si asumata prin oferta. Nu se admit estimri si planificri ale proiectului pe baza de angajamente ale Executantului. Toate aceste documente vor fi elaborate si puse la dispoziia Beneficiarului iar lipsa acestora atrage responsabilitatea in conformitate cu paragraful 4.12. 12.5 Acceptarea parial la plata a echipamentelor i a lucrrilor. 12.5.1 Cerine comune de respectat la acceptare materialelor si echipamentelor indiferent de proveniena. Toate echipamentele, materialele si lucrrile vor fi nsoite de documente care sa ateste respectarea cerinelor specificate in caietul de sarcini , contract sau proiect si legislaia aplicabila, si acestea se pot referi la : declaraii de conformitate , certificate de garanie , buletine de ncercri, certificate de materiale , nregistrri ale inspeciilor din timpul execuiei , etc. Declaraia de conformitate/Certificatul de calitate si garanie este declaraia unui furnizor prin care pe proprie rspundere afirm c produsul respectiv este n conformitate cu un
132(142)
Bloc 4
anumit standard sau cu un document, iar pentru produsele i serviciile care pot pune n pericol viaa, sntatea, securitatea muncii i protecia mediului, declaraia de conformitate trebuie s fie dat i n conformitate cu HG 1022/2002. Pentru produsele i echipamentele livrate antreprenorul are obligaia: S respecte cerinele din Ordonan nr. 20/2010 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea unitar a legislaiei Uniunii Europene care armonizeaz condiiile de comercializare a produselor din domeniile reglementate. cu modificrile i completrile ulterioare pentru domeniile reglementate de mai jos Echipamente de joas tensiune Recipiente sub presiune Produse pentru construcii Compatibilitatea electromagnetic Maini industriale Echipamente individuale de protecie Echipamente terminale de radio i telecomunicaii Ambalaje i deeuri de ambalaje Echipamente sub presiune transportabile Emisiile de zgomot n mediu produse de ctre echipamente destinate utilizrii n exteriorul cldirilor Mijloace si echipamente de msurare Pentru produsele din domeniile din Ordonan nr. 20/2010 privind stabilirea unor msuri pentru aplicarea unitar a legislaiei Uniunii Europene care armonizeaz condiiile de comercializare a produselor din domeniile reglementate. , acestea va asigura documentele care atest conformitatea i aplicarea marcajului CE , conform cerinelor Directivelor Uniunii Europene ptr. fiecare domeniu in parte Echipamentele de msura achiziionate /montate vor fi nsoite de: o Declaraie de conformitate a productorului echipamentului conform standardelor SR EN ISO/CEI 17050-1;SR EN ISO/CEI 17050-2: si legislaiei in vigoare. o Aprobare de model emisa de BRML sau de un organism din UE recunoscut de BRML sau documente care sa ateste conformitatea aa cum este ceruta de HG nr.264/22.06.2006, hotrre care transpune in Romnia Directiva 2004/22/EC a Uniunii Europene. o Certificat de etalonare cu exprimarea incertitudinii de msurare. o Montatorul sa asigure(sa efectueze, daca este autorizat de BRML) verificarea metrologica iniiala. o Buletin de verificare metrologica iniial . Fiecare mijloc de msurare va avea obligatoriu inscripionat marcajul de identificare(serie, numr); iar daca este posibil constructiv va deine si urmtoarele informaii: marca/numele productorului; informaii referitoare la exactitatea sa; capacitatea,domeniul de msurare; condiiile de utilizare; nr(.marca) aprobrii de model. Fiecare mijloc de msurare va fi nsoit de informaii privind funcionalitatea sa:carte tehnica; instruciuni de utilizare(care vor cuprinde si instruciuni de service); condiiile nominale de funcionare; clasele de mediu mecanic si electromagnetic/condiii de funcionare electromagnetice; limitele temperaturii de funcionare; mediul de funcionare; instruciuni privind instalarea, ntreinerea, repararea, reglrile admise in limba romana; condiii speciale de utilizare si utilizarea corecta; condiii de compatibilitate, interfaa cu alte mijloace de msurare. Minimul de informaii care trebuie s le cuprind declaraiile de conformitate :
133(142)
Bloc 4
denumirea si adresa furnizorului si data la care a fost emis; date de identificare ale produsului; standarde sau alte documente la care se face referire ntr-o form precis, complet i bine definit; semntura i funcia persoanei autorizate. Forma declaraiei de conformitate poate fi un document sau o etichet care se poate tipri sau aplica pe un imprimat (factur), pe instruciunile de utilizare ale produsului, etc. (model conform EN ISO / IEC 17050-1) 12.5.2 Supravegherea execuiei lucrrilor. Supravegherea este efectuat de ctre Beneficiar n baza contractului, a planului de inspecii si ncercri si dup caz a planului calitii. Marcarea in PI&I a punctelor de asistare/staionare proprii de ctre Beneficiar obliga executantul/furnizorul sa anune in timp util data la care Beneficiarul se poate prezenta pentru a asista/participa la faza de execuie stabilita. Pentru punctele de asistare ,in cazul in care reprezentanii Beneficiarului nu se prezint la data si ora precizate ,executantul va trece la etapele urmtoare de execuie . Pentru punctele de staionare la care reprezentanii Beneficiarului ,din diverse cauze ,nu se pot prezenta la data si ora precizate, executantul/furnizorul va trece la faza urmtoare de execuie la comunicarea beneficiarului (telefonica , prin fax , e-mail , etc.) sau dup 48 ore de la data si ora precizate, in cazul in care nu se comunica prezenta. Participarea la punctele de asistare /staionare este nregistrat , funcie de sistemul de management al executantului/furnizorului , prin semnturi in PI&I sau nregistrrile specifice (minute, fise de msurtori ,paapoarte ,minute, procese verbale de recepie ,cereri de derogare , etc.) La depistarea de neconformiti ,reprezentanii Beneficiarului ntocmesc RNC. In cazul execuiei lucrrilor ,Beneficiarul supravegheaz execuia acestora si prin inspecii aleatoare sau planificate (altele dect cele fixate prin puncte de asistare/staionare) urmrind existenta documentaiei aplicabile , respectarea tehnologiilor , efectuarea si nregistrarea inspeciilor si ncercrilor , etc. 12.5.3 Acceptarea la plata pe stadii fizice a lucrrilor. Acceptarea lucrrilor de construcie-montaj echipament, se efectueaz pe baza de stadii fizice prin semntura proceselor-verbale de acceptare. Procesele-verbale de acceptare, semnate de pri confirm ndeplinirea de ctre Executant a obligaiunilor sale contractuale i servesc drept temei pentru achitarea valorii acestora. Procesele-verbale de acceptare a lucrrilor executate se semneaz n cazul corespunderii lucrrilor executate cu prevederile normelor legale in vigoare si cu prevederile contractului. Procesele verbale de acceptare pot fi: - procesul-verbal de acceptare provizorie se ntocmete pentru echipamentele care necesit montaj, dar care nu necesit probe tehnologice, precum cldirile i construciile speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea considerndu-se puse n funciune la data terminrii montajului, respectiv la data terminrii construciei;
134(142)
Bloc 4
- procesul-verbal de punere n funciune se ntocmete pentru utilajele i instalaiile care necesit montaj i probe tehnologice, precum i cldirile i construciile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerndu-se puse n funciune la terminarea probelor tehnologice. Pentru o mai buna si corecta supraveghere si nelegere a fluxului de activitate si plile aferente, Executantul pe baza proiectului tehnic si a documentaie de executie va inainta Beneficiarului o situatie si cantitile de lucrri ale plailor aferente, estimare bazata pe antemsurtori, liste de cantiti de lucrri pe specialiti (construcii, echipamente, montaj mecanic, montaj electric, reele in incinta, automatizri etc.) cu ncadrare in normele de deviz. De asemenea se va face o structurarea a graficului de execuie pe stadii fizice complete (ex: toate fundaiile finalizate nsemnnd ca acestea sunt gata si au montate si plcile de baza sau alte asemenea si pe care se pot monta echipamentele sau construcii metalice, ventilator montat cu motor cu tot si cu teste de verificare la cald, cos de fum deplin funcional cu scri ,platforme, lift, sisteme de monitorizare montat, instalaie de balizaj, izolaie si tot in acest fel pentru toate obiectivele instalaiei de desulfurare, teste la punere in funciune, instruire personal, perioada de garanie etc.). Daca definirea stadiilor fizice fcute Executant nu este satisfctoare, Beneficiarul va solicita modificarea acestora pe baza unor discuii comune cu agrearea unui grafic si cu definirea clara a acestora. In condiiile in care un stadiu fizic este complet realizat Executantul va notifica Beneficiarul despre acest lucru prezentnd si urmtoarele documentele aferente rezultate din proiectare si alte cerine legale si contractuale: 1. documentaia de proiectare sau dovada depunerii acesteia la Beneficiar. 2. antemsurtoarea detaliata pana la nivel de articol de deviz cu ncadrarea in norma de deviz; 3. listele cu cantitile de lucrri aferente fiecrei categorii de lucrri si listele cu utilaje si echipamente introduse in lucrare; 4. situaie de lucrri din care sa rezulte cantitile de lucrri puse in opera la stadiul solicitat la plata. 5. dosarele de calitate ntocmite pentru materiale, produse, echipamente si lucrare; 6. alte documente prevzute de legislaie. In termen de 7(apte) zile de la primirea notificrii o comisie a Beneficiarului va analiza documentele depuse, si daca toate acestea corespund legislaiei in vigoare si prevederilor contractului, se va deplasa in antier pentru recepia lucrrii care trebuie sa fie conforma cu cerinele legale si contractul, pe stadii fizice ncheind un proces verbal de acceptare la plata. Procesele-verbale, semnate de pri confirm ndeplinirea de ctre Executant a obligaiunilor sale contractuale i servesc drept temei pentru achitarea valorii acestora. Numai dup semnarea procesului verbal Executantul este ndreptit sa emit factura si sa o nregistreze la sediul Beneficiarului. Daca documentele aferente lucrrii sunt incomplete sau lucrarea nu este executata in totalitate si la calitatea necesara, acceptarea la plata va fi respinsa si Executantul este obligat sa soluioneze neconformitile constatate de comisia de acceptare si numai dup acea se poate trimite o noua notificare. Nu vor fi acceptate pentru plata echipamentele care nu sunt montate pe fundaie sau structurile de susinere si la care nu au fost efectuate testele de acceptare in antier aa cum sunt descrise mai sus. Pentru aceasta Executantul va trebui sa fac o planificare
135(142)
Bloc 4
riguroasa prin care fiecare echipament sa soseasc in antier numai in momentul in care sunt realizate condiii pentru montaj . Echipamentele si materialele ce vor fi furnizate din ara Beneficiarului vor fi cotate la Complexul Energetic Rovinari, cotaiile respective avnd incluse costul produsului, asigurarea, ambalarea, cheltuielile de transport precum i alte costuri asociate livrrii respectivelor bunuri la Complexul Energetic Rovinari precum i taxele pltite sau pltibile n ara Beneficiarului pentru acele bunuri. Echipamentele si materialele ce vor fi furnizate din afara rii vor fi cotate DDP la Complexul Energetic Rovinari. Termenii DDP (transport cu toate taxele pltite de exportator), vor fi guvernate de ctre reglementrile prescrise n ediia curent a Incoterms, publicat de ctre Camera Internaional de Comer, Paris. Daca este necesar sa se fac declaraii intrastat pentru echipamentele din import atunci Executantul pe costul sau este responsabil de ntocmirea acesteia in numele Beneficiarului desemnnd in acest sens o societate certificata si autorizata sa fac aceasta declaraie.
CAPITOLUL XIII 13. PENALITI. 13.1 Garania de finalizare la termen Procentul aplicabil pentru nepunerea in funciune la termenul agreat prin contract este de: 0,07% din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare pentru o zi ntreag calendaristic de ntrziere.
Deducerea maxim pentru penalitile la ntrziere: zece procente (10%) din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare. Daca penalitile calculate pentru ntrziere, depesc nivelul maxim de 10% din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare atunci, in mod necondiionat se retine din scrisoarea de buna execuie suma respectiva la nivelul maxim si Executantul va prelungi perioada de garanie la 4 ani (48 de luni) pentru IDG de la data recepie la punerea in funciune. Nu se va acord nici o prim pentru finalizarea IDG nainte de termen. 13.2 Garania de depunere la termen a documentelor Beneficiarul in cazul in care in urma unor verificri fcute de el sau de alte autoritati cu atribuii legale, observa lipsa unor documente sau documentaii prevzute de contract, legislaie, normative, regulamente sau standarde in vigoare va notifica executantul despre lipsa acestora. Beneficiarul va ntiina prin notificare Executantul despre lipsa documentelor conform procedurii de la Capitolul 4 paragraful 4.12, iar in cazul in care acesta nu se conformeaz atunci se va retine 4.300 lei/zi pentru fiecare zi calendaristica de ntrziere a depunerii documentelor lipsa, iar aceste penaliti nu vor putea depi 2% din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare.
136(142)
Bloc 4
13. 3 Garania de depirii perioadei de conectare a IDG la grupul energetic 4. Ofertantul va respecta perioada de conectare de 28 de zile de la data notificrii privind oprirea blocului pana la repornirea blocului cu instalaia de desulfurare conectata. In condiiile in care durata totala de ieire din funciune a grupului energetic necesar pentru conectarea IDG aa cum este menionata mai sus nu este respectata atunci penalitile se vor calcula pe fiecare zi de ntrziere calendaristica conform formulei: E = C* h unde : C = Cost per or al ntreruperii 1.230.000 lei/h h - orele de depire ale perioadei de conectare asumate de Executant. Nivelul maxim al penalitilor pentru depirea perioadei de conectare este: 10 procente (10%) din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare. 13.4 Garanii Funcionale Penalitile pentru nerespectarea garaniilor funcionale (consum de calcar, consum de electricitate) se vor calcula cu aceleai formule folosite si la criteriul de atribuire al ofertei calculate in conformitate cu Tabelul A care va trebui completat de ofertant. Nivelul maxim al penalitilor pentru aceste garanii funcionale este de zece procente (10%) din preul fiecrei instalaii de desulfurare. Daca penalitile datorita nerespectrii garaniilor funcionale vor depi acest nivel maxim, atunci Beneficiarul nu va recepiona instalaia de desulfurare si Executantul va fi obligat sa efectueze modificri, schimbri i/sau adugiri la IDG sau la orice parte a acesteia, care sunt necesare pentru a realiza garaniile de exploatare/funcionale pe spezele i cheltuielile sale. 13.5 Garania de disponibilitate a instalaiei de desulfurare. Modul de calcul al penalitilor pentru nendeplinirea disponibilitii date de ctre ofertant aa cum se specifica in Tabelul B, este dat in Capitolul 7 para. 7.4. Nivelul maxim al penalitilor pentru depirea disponibilitii este: trei procente (3 %) din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare. Daca penalitile datorita nerespectrii disponibilitati, vor depi acest nivel maxim, atunci Beneficiarul nu va recepiona instalaia de desulfurare si Executantul va fi obligat sa efectueze modificri, schimbri i/sau adugiri la IDG sau la orice parte a acesteia, care sunt necesare pentru a realiza garaniile de exploatare/funcionale pe spezele i cheltuielile sale. 13. 6 Suma maxima a penalitilor. Suma maxim a penalitilor :
137(142)
Bloc 4
Nr crt.
Denumire penalitate Nepunerea in functiune la termenul agreat prin contract Lipsa unor documente sau documentatii Depasirea perioadei de conectare a IDG la grupul energetic 4 Nerespectarea garantiilor functionale Nerespectarea garantiei privind disponibilitatea. Total
Procent maxim din valoarea contractului 10% 2% 10% 10% 3% 35%
1 2 3 4 5 6
Pentru 10% din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare, ofertantul trebuie sa constituie o scrisoare de garanie de buna execuie. Aceasta penalitate va fi dedusa de ctre Beneficiar in cazul apariiei ei, si pretinsa din scrisoarea de bun execuie. Pentru diferena de pana la 25% din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare, executantul este obligat ca prin graficul de plti sa nu solicite plata dect dup punerea in funciune a instalaiei si realizarea testelor de performanta si garanie, in aa fel nct beneficiarul sa poat retine din valoarea lucrrilor aferente instalaiei de desulfurare penalitile specificate mai sus, constatate si agreate de pri. Garania de bun execuie va fi sub forma unei garanii bancare, si aceasta va fi emis fie (a) de ctre o banc al crui sediu este n Romnia, fie (b) direct de ctre o banc strin acceptat de Beneficiar. CAPITOLUL XIV 14 ASIGURARI Cerine pentru Asigurri. Executantul, pe spezele sale, va obine i va menine n vigoare, pe perioada executrii contractului, asigurrile stabilite mai jos n sumele i cu prile din daunele produse pe care asiguratul trebuie s le suporte, respectndu-se de asemenea si condiiile specificate. Identitatea asigurtorilor i formatul polielor se vor afla sub rezerva aprobrii de ctre Beneficiar, aprobare care nu va fi refuzat n mod nejustificat. Astfel urmtoarele asigurri sunt obligatori pentru Executant sau Sub- Contractantii acestuia: (a) Asigurare Cargo care va acoperi pierderea sau dauna care se produce, pe perioada transportului echipamentelor si materialelor, la amplasamentul IDG din cadrul Termocentralei Rovinari (inclusiv piesele de schimb aferente) . Suma Preul din contract + 10% Limitele prilor din 10.000 sau echivalentul in lei pentru fiecare revendicare daune suportate de asigurat
138(142)
Bloc 4
Prile asigurate De la Ctre (b)
Executantul i Beneficiarul Livrare n afara fabricii antier
Asigurare mpotriva tuturor riscurilor privind instalaia care acoper pierderile sau daunele fizice la instalaia de desulfurare, care sunt produse in timpul execuiei instalaiei, la punerea in funciune cat si pe perioada de garanie a instalaiei Suma Valoarea complet de nlocuire Limitele prilor din 10.000 sau echivalentul in lei pentru fiecare revendicare daune suportate de asigurat Prile asigurate Executantul i Beneficiarul De la Data de ncepere a Contractului care este data semnrii contractului Pn la 24 luni dup terminarea lucrrilor
(c)
Asigurare de Rspundere a Terilor acoper vtmarea corporal sau decesul suferit de un ter (inclusiv personalul Beneficiarului) i pierderea sau dauna adus proprietii (inclusiv proprietii Beneficiarului i a oricror pri din lucrri care au fost acceptate de ctre Beneficiar). Suma 8.000.000 sau echivalentul in lei Partea din daunele 5.000 sau echivalentul in lei pentru fiecare revendicare produse suportat de asigurat Prile asigurate Terii i Beneficiarul De la Data semnrii contractului Pn la 24 de luni de la finalizarea lucrrilor
(d)
Asigurarea contra rspunderii auto acoper utilizarea tuturor vehiculelor folosite de ctre Executant sau de Sub-contractanii acestuia (fie c sunt deinute n proprietate sau nu de acetia) pe parcursul realizrii lucrrii. Alte asigurri. Antreprenorul trebuie s ncheie i s menin, pe propriile costuri, si alte asigurri cum ar fi:
(e)
(f) Asigurare pentru proiectare Antreprenorul va avea asigurare de rspundere civil acoperind riscul neglijenei profesionale la proiectarea instalaiei de desulfurare. Antreprenorul i asum responsabilitatea de a notifica rapid Beneficiarul n caz de dificulti n prelungirea, rennoirea sau refacerea acestei asigurri. Suma 7,000,000 sau echivalentul in lei Partea din daunele 5,000 sau echivalentul in lei pentru fiecare revendicare produse suportat de asigurat
139(142)
Bloc 4
Prile asigurate De la Pn la
Executantul i sub-contractanii Data semnrii contractului 24 de luni dup terminarea Lucrrilor
Detalii: Suma:.. Partea din daunele produse suportat Prile asigurate: De la: Pn la:
de
asigurat:
Detalii: Suma:.. Partea din daunele produse suportat de asigurat: Prile asigurate: De la: Pn la: Beneficiarul va fi numit co-asigurat n toate poliele de asigurare ce se vor ncheia de ctre Executant. n astfel de poliie asigurtorii vor renuna la toate drepturile de subrogare contra acestor co-asigurai pentru pierderile sau revendicrile ce decurg din executarea Contractului.
CAPITOLUL XV 15. FURNIZORII SI SUB-CONTRACTANTII EXECUTANTULUI. Sub-antreprenori nominalizai Executantul in cadrul ofertei va furniza o lista cu posibili si furnizori de echipamente si materiale precum si acele companii care participa la execuia lucrrilor. Acetia trebuie sa aib o reputaie buna (sisteme de management certificate , experiena similara , precum si dotare si personal calificat, etc.) si calitatea produselor/serviciilor sa fie una dovedita. Sub-antreprenori aprobai. Dup o analiza a acestora Beneficiarul va alege si va transmite Executantului, SubContractantii aprobai nainte de semnarea contractului care vor fi acceptai necondiionat de ctre Executant. Pentru o uniformizare a echipamentelor folosite la IDG 3 si 6 cu cele
140(142)
Bloc 4
care se intenioneaz a se folosi la IDG 4, Beneficiarul in condiiile in care pe lista furnizorilor propui nu exista acei furnizori, i rezerva dreptul sa solicite acei furnizori sau echipament cu caracteristici tehnice similare. Acolo unde sunt aprobai mai muli subContractanti de ctre Beneficiar, Executantul va fi liber s aleag ntre acetia, ns acesta trebuie s informeze Beneficiarul cu privire la alegerea sa n timp util. Executantul este liber s fac propuneri de sub-Contractanti pentru lucrri suplimentare, periodic. Nici un sub-contract nu va fi atribuit nici unui sub-antreprenor pentru lucrri suplimentare pn cnd Beneficiarul nu i aprob n scris i numele lor sunt adugate pe lista sub-Contractanti acceptai.
CAPITOLUL XVI 16. OBLIGAIILE BENEFICIARULUI In cadrul contractului Beneficiarul se obliga sa asigure: a. Locul de amplasare al instalaiei de desulfurare in dimensiunile date prin desenul din anexa 1. b. ci de acces spre antier si spaiu pentru organizarea de antier a Executantului in dimensiunile date in Anexa 1. c. Electricitate, conexiunile C&I, ap potabil, canalizare pentru organizarea de antier si pentru lucrrile de execuie, din instalaia actuala a Termocentralei d. Calitatea calcarului aa cum a fost definita e. Logistica pentru transportul calcarului f. Apa de proces va fi asigurat la cantitatea pe care Executantul o va preciza prin oferta dar nu mai mult de 500 m3/h pentru doua instalaii de desulfurare la presiune atmosferica si calitatea specificata pentru apa bruta. g. n apte (7) zile de la primirea notificrii din partea Executantului, Beneficiarul va furniza personalul de exploatare i ntreinere pentru instruire si tot in acelai termen pentru operare si exploatare dup efectuarea testelor de punere in funciune si operare de ctre Executant. h. Energia electrica pentru funcionarea IDG. i. Documentaia si echipamentul care este necesar pentru realizarea interfeei dintre instalaia de desulfurare a blocurilor 3 si 6 si cea a blocului 4, precum si sistemul de lam dens aa cum a fost specificata in prezentul caiet de sarcini. Pe perioada de pregtire, montare i instalare a echipamentului pe antier i a efecturii altor lucrri necesare implementrii IDG, Executantul va achita Beneficiarului contravaloarea energiei electrice, aburului si a apei consumate fiind obligat sa ncheie cu acesta contracte de furnizare in 21 de zile de la data semnrii contractului. Executantul este obligat sa i monteze contoare pentru msurarea energiei, aburului si a apei consumate. Director Dezvoltare Investiii,
141(142)
Bloc 4
Ing. Tudorescu Vasile Biroul Implementare Proiect Desulfurare Ing. Pecingina Constantin Vizat Birou AQ, Desulfurare, Ing. Delia Chirca Chirc Birou Tehnic Proiect Ing. Petroniu Ion
142(142)

Ee

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ee

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APROBAT DIRECTOR GENERAL Dr. Ing. TROTEA TIBERU Nr.972/23.09.2010DDI 357/21.04.

Complexul Energetic Rovinari

Asigurri Furnizori i sub-contractani Obligaiile Beneficiarului

CAPITOLUL IV 4. DESCIEREA LUCRRILOR. 4.1 Date generale.

PLINTE in jurul podelei

Camera de ventilaie Camere proces IDG

secundar Urmeaz a Executant

Separatoarele de punere la pmnt

A fi optimizat de Executant 24/6,3 kV 70 kV rms / 240 kV LI 12 kV rms / 40 kV LI Dd6 OFAF +/-9x1.78%

Sistem mpmntare Clas protecie

Instalaii de automatizare. Echipamentul de msura si comanda. Domeniul echipamentului

Controlul instalaiilor i Echipamentului

Echipament de comanda pentru zona de manipulare a materialelor

Uniti Kcal/kg % greutate % greutate % greutate % greutate % greutate % greutate % greutate

Valoare medie ~1850 23,1 2, 05 1, 00 10,83 0, 59 20, 21 42, 22

Amestec de combustibil: Lignit i pcur Lignit i gaze naturale

Uniti mg/Nm3 mg/Nm3

Comentariu 1 or de la pornire Aprindere cu suport de gaze naturale ~3 %

10,8 4,8 20,2

11,3 4,5 19,7

11,6 4,0 20,3

C MgO V2O5 NiO Fe2O3 Al2O3 TiO2 Na2O

21-24% C 1-4 7-23 11-25 0,35-1,8

Parametru Calciu Magneziu Cloruri Sulfai PH Materii in suspensie Fier Aspect

Grup energetic mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

Interval 91- 97 25 51-54,4 0,3-1 0,19-0,55 1,2-3,3 0,1-0,8 40,5-42,7 0,8-1,5

Unitate t/h m3/h kWh/h db kWh/h% t/h

- Standarde CEN - Standarde ISO Standarde romanesti SR

10 MANAGEMENTUL CALITII , OCUPAIONALE 10.1 Scop

Testele sistemului Verificrile documentaiei

Program pentru livrarea la antier

Procent maxim din valoarea contractului 10% 2% 10% 10% 3% 35%

Prile asigurate De la Ctre (b)

Executantul i Beneficiarul Livrare n afara fabricii antier

Executantul i sub-contractanii Data semnrii contractului 24 de luni dup terminarea Lucrrilor

S-ar putea să vă placă și