Sunteți pe pagina 1din 35

TOPOGRAFIE Curs 8

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric se bazeaz pe faptul c, tiind altitudinea punctului de staie i panta terenului, putem determina H i apoi altitudinea punctului n care se afl mira. ntre punctele A i B se formeaz ipotenuza unui triunghi dreptunghic n care cunoatem lungimea AB i unghiul de pant . Diferena de nivel dintre A i B este dat de formula Z = AB sin . Altitudinea punctului B este egal cu altitudinea punctului A plus Z.

H AB = Z AB = Z B Z A = AB sin Z B = Z A + Z = H A + H AB
Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric cu vize ascendente Pentru determinarea diferentei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaza un teodolit in punctul A. i Instrumentul are inaltimea i si vizeaza un semnal HA instalat in punctul B cu inaltimea s. Considerand cunoscuta distanta DAB, se poate calcula cota punctului B in functie de (marimi cunoscute):
i , s, DAB.
Dtg s

B hAB HB

sensul masuratorilor Suprafata de nivel "0"

H A + i + Dtg = s + H B H B = H A + i + Dtg s hAB + s = i + Dtg hAB = i + Dtg s


3

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric cu vize descendente Dtg Pentru determinarea diferentei de nivel si a cotei unui punct, se instaleaza un s teodolit in punctul A. Instrumentul are inaltimea i si vizeaza un semnal HB instalat in punctul B cu inaltimea s. Considerand cunoscuta distanta DAB, se poate calcula cota punctului B in functie de (marimi cunoscute):
i , s, DAB.
i A hAB HA B
sensul masuratorilor Suprafata de nivel "0"

H A + i = H B + s + Dtg H B = H A + i Dtg s hAB + i = s + Dtg hAB = Dtg + s i


4

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric Conditii de masurare


Relatiile de calcul pentru diferenta de nivel si a cotei punctului, asa cum au fost prezentate anterior, sunt valabile numai in cazul in care distanta orizontala D este mai mica de 500 m. Daca aceasta valoare este mai mare, atunci intervine o corectie datorata sfericitatii si refractiei atmosferice, ce are expresia :
D2 C = (1 k ) 2R
in care: k este coeficientul de refractie atmosferica (k=0,13 pentru teritoriul Romaniei), R este raza medie a pamantului (R = 6379 km) Aceasta corectie este totdeauna pozitiva si se adauga la diferenaa de nivel.

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Nivelment trigonometric
Cu luneta inclinata Marimi cunoscute:
Cota punctului A

Marimi de determinat
Cota punctului B Distanta dintre punctele AB

= 100 Z d 0 = K ( L 2 L1 ) cos 2 Z AB = d 0tg = tg K ( L 2 L1 ) cos 2 = K ( L 2 L1 ) sin cos Z B = Z A + Z AB


Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Nivelment trigonometric
Cu luneta la inaltimea unui semnal cunoscut Marimi cunoscute:
Cota punctului A Inaltimea semnalului S

h = d 0tg d 0 = K ( L2 L1 ) = 100 Z h + I = S + Z AB Z AB = d 0 tg Z B = Z A + Z AB

Marimi de determinat
Cota punctului B Distanta dintre punctele AB

h = d 0tg d 0 = K ( L2 L1 ) = 100 Z

h + I = S + Z AB Z AB = K ( L2 L1 )tg + I S Z B = Z A + Z AB
Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea de nivelment geometric


Prin aceasta metoda se urmareste determinarea cotelor unor puncte intermediare situate intre doua puncte de cota cunoscuta.
Daca masuratorile se efectueaza cu determinarea numai o singura data a diferentelor de nivel, drumuirea va fi una simpla de nivelment; daca diferentele de nivel se determina de doua ori (fie prin schimbarea altitudinii planului de vizare fie prin efectuarea masuratorilor "dus-intors".

a4 a2 b2 2 a3 b3 3

b4 B

a1

b1 1

h4 h3 hAB

h1

h2

Figura 2.6 - Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete.


Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea de nivelment geometric


a4 a2 b2 2 a3 b3 3 b4 B

a1

b1 1

h4 h3 hAB

h1

h2

Figura 2.6 - Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete.

Marimi cunoscute:
Cota punctului A Cota punctului B

Verificare Z B = Z 3 + h4

hi = ai bi h2 = a2 b2 Z i = Z i 1 + hi Z1 = Z A + h1

Marimi necunoscute Cotele punctelor intermediare

Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea de nivelment geometric Drumuirea de nivelment inchisa pe punctul de plecare.


Daca vom considera ca intr-o drumuire de nivelment geometric punctul initial coincide cu punctul final, intre ele determinandu-se cotele unor puncte intermediare, atunci drumuirea este inchisa pe punctul de plecare. In acest caz, conditia matematica este ca suma diferentelor de nivel sa fie nula. Acest fapt conduce la determinarea valorii reale a diferentei de nivel care trebuie sa fie nula, in timp ce suma diferentelor de nivel calculata reprezinta valoarea eronata.
Anul univ. 2007 - 2008

10

Drumuirea de nivelment geometric


Drumuirea de nivelment inchisa pe punctul de plecare.

hi = ai bi h2 = a2 b2 Z i = Z i 1 hi Z1 = Z RN h1
Verificare Z RN = Z RN hi
Anul univ. 2007 - 2008

11

Drumuirea de nivelment geometric Drumuirea cu punct nodal.


Considerand situatia in care se dau trei puncte de cota cunoscuta, intre care se efectueaza drumuiri, iar acestea se intalnesc intr-un punct, acest punct este considerat un nod al celor trei drumuiri efectuate. Cota sa va putea fi determinata cu o precizie mai mare datorita faptului ca pentru el este posibil sa se determine cota din fiecare drumuire. Considerand ca cele trei valori sunt apropiate intre ele, incadrandu-se in toleranta, atunci valoarea cea mai probabila a cotei punctului nodal va fi de forma :
2 3 H 1 p1 + H N p 2 + H N p 3 = N p1 + p 2 + p 3
Anul univ. 2007 - 2008

HN

12

Drumuirea de nivelment geometric


Drumuirea cu punct nodal.
in care pi reprezinta ponderile sau gradul de incredere ce se acorda masuratorilor din fiecare drumuire. Aceste ponderi sunt invers proportionale cu lungimile drumuirilor, astfel :

1 1 1 ; p2 = ; p3 = ; p1 = D1 D2 D3
Dupa ce a fost calculata cota punctului nodal, drumuirile intre punctele de cota cunoscuta si punctul nodal se calculeaza si se compenseaza ca drumuiri sprijinite la capete.

Anul univ. 2007 - 2008

13

Radieri de nivelment
1002

101 Prin aplicarea acestei metode este posibila determinarea cotelor mai multor puncte din aceeasi statie de nivelment. (Dmax = 300 m) Se considera date cunoscute cota a punctelor 101 si 102 Acestea provin fie dintr-o drumuire de nivelment ce se executa simultan cu radierile dar se 101 prelucreaza fiecare separat, fie sunt H puncte de nivelment de cota cunoscuta. Dupa asezarea pe punctele cunoscute a mirelor si efectuarea citirilor ai si bi din statia de nivelment, se executa si citirile ci catre punctele 1001, 1002, 1003, etc. Deoarece cota punctului 101, H101 este cunoscuta, se poate calcula altitudinea planului de vizare Hv cu relatia:
i

1003

102

1001

Hv

c1

c2

c3

bi 102

1003
1001

1002

H1001
101

H1002

Radieri de nivelment.

Hv = H101 + ai
14

Anul univ. 2007 - 2008

Radieri de nivelment
1002 101 1003 102

Fata de aceasta valoare se vor putea calcula cotele punctelor radiate nivelitic cu relatiile: Daca instrumentul de nivelment are si cerc orizontal, prin efectuarea lecturii la cerc si calculand distanta de la aparat la punct pe cale stadimetrica, se poate proceda la raportarea in coordonate rectangulare sau polare a punctelor radiate nivelitic.
101

1001

ai

Hv

c1

c2

c3

bi 102

1003
1001

1002

H1001 H101

H1002

Radieri de nivelment.

H1001 = Hv - c1 H1002 = Hv - c2

Anul univ. 2007 - 2008

15

Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.
Acest procedeu se foloseste la suprafete relativ mici ( sub 3 ha), cand terenul nu are o panta mai mare de 5 si fara o acoperire mare. Metoda presupune realizarea unei retele de patrate cu latura pana la 30 m, colturile patratelor urmand a se folosi drept puncte carora li se va determina cota. In zona de lucru se presupune ca exista un punct RN, de cota cunoscuta HRN, sau in lipsa lui se va efectua o drumuire de nivelment de la un reper la unul din punctele reeelei de patrate (de exemplu la punctul 1). Daca lungimea vizelor (maxim 200m) permite, se va instala aparatul in statia S1 din care se vor efectua citirile pe mirele amplasate pe punctele 1, 2, ... etc. Se vor obtine citirile c1, c2, ..., cn.
Anul univ. 2007 - 2008

RN (HRN)
c1 1c1'

2c2'

c2

S1

S2

10-30m

Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.

16

Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.
Se muta aparatul pe un nou amplasament, S2, din care se fac citirile c1, c2, ..., cn. Daca diferentele ci - ci sunt constante in limita a maximum 5 mm, atunci se poate trece la calculul cotelor punctelor. Pentru aceasta se va calcula pentru fiecare punct media celor doua citiri ci si ci, valoarea cu care se vor calcula cotele punctelor din reteaua de patrate. unde cm1 reprezinta media citirilor pe punctul 1. Cotele punctelor se calculeaza, functie de altitudinea planului de vizare, cu formula: Hi = Hv - cmi Daca suprafata este la limita superioara sau acoperirea terenului este mare, cotele punctelor se vor determina printr-o drumuire de nivelment cu puncte radiate.
Se folosesc mai multe statii la suprafete mai mari de pana la 100 ha si se poate folosi o singura statie la suprafete de pana la 3ha.
17

RN (HRN) 1c1'
c1

2c2'

c2

S1

S2

10-30m

Nivelmentul suprafetelor prin patrate mici.

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari.
Calculul cotelor punctelor este functie de metoda aleasa pentru efectuarea lucrarilor de teren: fie se determina citirile pe mirele amplasate in colturile fiecarui patrat, fie se executa o drumuire de nivelment inchisa pe punctul de plecare. Patratele vor avea laturile de pana la 50-100 de metri, iar constructia se va realiza cu ajutorul uni teodolit sau a unui tahimetru. Ridicarea altimetrica in patrate izolate se efectueaza instaland instrumentul de nivelment la intersectia diagonalelor patratului (cu abatere de 2-3m). Din aceasta statie se radiaza toate cele patru colturi ale patratului. Din figura alaturata se observa ca nu este necesara stationarea in toate patratele ci numai in cele care asigura determinarea cotei colturilor. Punctul 8 este determinat din statiile S2 si S3, astfel ca nu mai este necesara stationarea in patratul delimitat de punctele 8, 9, 12 si 13.

RN (HRN) 1 2 c2' S2 S1 10 S10 11 S9 20


50-200m

c2

S3 9 8 7

S4 6 S5

12 S8 19

13 S7 18

14

15 S6 17 16

Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari.

Anul univ. 2007 - 2008

18

Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari.
Controlul citirilor se face pe diagonala fata de o latura si anume :
RN (HRN) 1 2 c2' S2 S1 10 S10 12 S9 19
50-200m

c2

S3 9 8 7

S4 6 S5

c2 + c9' = c2' + c9

Aceasta egalitate daca este satisfacuta cu o toleranta de 3mm, masuratorile se considera 11 bune si se pot folosi la calculul cotelor. Cotele se determina prin drumuire inchisa pe punctul de plecare pentru punctele situate pe 20 conturul suprafetei si prin drumuire sprijinita la capete pentru punctele situate in interiorul suprafetei. Un alt mod de efectuarea masuratorilor este si cel in care pe colturile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15, 16,17, 18, 19, 20, 11 si 10 se executa o drumuire inchisa, iar cotele punctelor 7,8,9,12,13,14 se determina ca puncte radiate.
Anul univ. 2007 - 2008

13 S8 18 S7

14

15 S6 17 16

Nivelmentul suprafetelor prin patrate mari.

19

Metoda profilelor
Se foloseste la lucrarile in vederea proiectarii de drumuri sau cai ferate. Dupa felul lor, profilele pot fi longitudinale sau transversale. In proiectare, primele se folosesc la stabilirea profilului in lung al caii de comunicatie, in timp ce profilele transversale permit stabilirea amprizei (latimea totala) caii. Din punct de vedere al executarii lucrarilor topografice, aceasta metoda este o combinatie de drumuire de nivelment, care urmareste sa determine cotele punctelor situate in axul caii, simultan cu radierile de nivelment executate asupra unor puncte ce se situeaza pe un aliniament perpendicular pe axul caii. Atat punctele de drumuire cat si cele situate pe profilele transversale se aleg la schimburile de panta ale terenului. Cotele punctelor de pe profilele transversale se calculeaza cu ajutorul altitudinii planului de vizare din statia corespunzatoare.
1000

1001

S3
axul drumului

101

1002 1003

103

104

102

1004 1005
Anul univ. 2007 - 2008

S1

S2

20

Nivelmentul in conditii speciale.


Nivelmentul peste cursuri de apa.
Acesta problema se poate rezolva prin alegerea pe fiecare mal a cate unei statii, S1 si S2, iar la distanta de sub 30 m de fiecare statie se aleg puncte care se materializeaza prin tarusi. Din fiecare statie se efectueaza citiri pe mirele instalate pe punctele bornate, A si B, citiri care se folosesc la determinarea diferentei de nivel. Daca valorile obtinute difera cu mai putin de 10mm intre ele, atunci diferenta de nivel intre cei doi tarusi se considera media aritmetica a determinarilor.
Astfel : hAB' = a1 - b1 pentru statia S1, respectiv din statia S2 diferenta de nivel va fi : hAB" = a2 - b2 iar diferenta de nivel definitiva este :
Anul univ. 2007 - 2008

S1 b1 a1 A b2

S2 a2 B

Transmiterea cotelor peste apa

h AB =

h AB '+ h AB " 2
21

Determinarea cotei proectate


Determinarea cotei proectate prin nivelment geometric de mijloc
Sa se traseze pe teren COTA DE PROIECTARE HB = 514.576 m a unei constructii marcata pe teren printr-un tarus. Trasarea se face placand din punctul A de cota cunoscuta (HA= 513.789 m) prin nivelment geometric de mijloc
ETAPE: 1. Se instaleaza instrumentul la aproximativ jumatatea distantei dintre cele doua puncte 2. Se centreaza se caleaza 3. Se face citirile pe mira in punctul A si se retine L0=a=1745 mm.

Anul univ. 2007 - 2008

22

Determinarea cotei proectate


4.

5.

Anul univ. 2007 - 2008

23

Centrarea si calarea
Centrarea aparatelor
Operaia de centrare implic punerea n staie a instrumentului perfect deasupra punctului topografic, materializat n teren prin intermediul unui ru sau a unei borne topografice.
Firul cu plumb

Nivela sferic
Anul univ. 2007 - 2008

Nivela toric
24

Nivelmentrul Ni 030
Precizia de masurare 10c

1. trepied; 2. uruburi de calare; 3. ambaza; 4. dispozitiv de blocare a micrii lunetei n plan orizontal; 5. obiectivul lunetei; 6. dispozitiv de centrare pe mir; 7. luneta topografic; 8. dispozitiv de centrare pe mir; 9. urub de reglare a claritii imaginii lunetei; 10. ocularul lunetei; 11. microscopul cu scri; 12. urub de calare a lunetei; 13. cercul orizontal (alidad); 14. urub de reglaj fin a micrii lunetei n plan orizontal; 15. uruburi de rectificare a nivelei sferice; 16. nivela sferic de calare a cercului orizontal; 17. ocularul dispozitivului de calare a lunetei cu coinciden optic; 18. uruburile de rectificare a nivelei torice; 19. nivela toric de calare a lunetei.
Anul univ. 2007 - 2008

25

Teodolitul-tahimetru Theo 030


Precizia de masurare 1c

1. trepied; 2. uruburi de calare; 3. ambaza; 4. clapet de blocare a cerului orizontal; 5. nivela toric de calare a cercului orizontal; 6. ocularul lunetei; 7. microscopul cu scri; 8. dispozitiv de centrare pe mir; 9. inel de reglare a claritii imaginii n lunet; 10. luneta topografic; 11. ocularul busolei; 12. busola; 13. oglinda de reflexie a imaginii nivelei torice pentru calarea cercului vertical; 14. obiectivul lunetei topografice;

15. nivela toric pentru calarea cercului vertical; 16. oglinda pentru reflexia luminii n microscop; 17. urubul de calare a cercului vertical; 18. dispozitivul de centrare optic; 19. urubul de blocare a micrii aparatului n plan orizontal; 20. nivela sferic pentru calarea cercului orizontal; 21. urubul de reglaj fin a micrii lunetei n plan vertical; 22. cercul vertical; 23. suport pentru fixarea busolei pe aparat; 24. urub de blocare a micrii lunetei n plan vertical; 25. urub de reglaj fin a micrii aparatului n plan orizontal; 26. cercul orizontal (alidad).
Anul univ. 2007 - 2008

26

Determinarea suprafetelor pe harti si planuri


Metode numerice analitice
Se aplic atunci cnd se cunosc coordonatele rectangulare ale vrfurilor poligonului. Asigur precizia cea mai mare i nu necesit existena planului topografic.

2 S = xi ( yi +1 yi 1 )
i =1
Pct. Real 43 201 202 203 204 Coord. Rectangulare X Y 5803,62 5654,43 5654,64 5778,45 5887,74 7406,29 7496,35 7686,97 7744,72 7571,96
43 203

Schia i valorile obinute

202

+2S=104450,741; +S=52225,37m2 -2S=-104450,741; -S=52225,37m2


27

Anul univ. 2007 - 2008

Determinarea suprafetelor pe harti si planuri


Metode numerice analitice
2 S = xi ( yi+1 yi1 ) = x43 ( y204 y201 ) + x201 ( y43 y202 ) + x202 ( y201 y203 ) + +x203 ( y202 y204 ) + x204 ( y203 y43 ) =104450,7417m2
Pentru verificare se folosete relaia suprafeei negative
i=1 5

2S =yi ( xi+1 xi1) = y43 ( x204 x201) + y201 ( x43 x202) +y202 ( x201 x203) + +y203 ( x202 x204) + y204 ( x203 x43) =
i=1

Anul univ. 2007 - 2008

28

Determinarea suprafetelor pe harti si planuri Metode grafice


Pentru obinerea suprafeei n metri ptrai, se nmulete suprafaa 4 3 calculat pe plan cu numitorul scrii la ptrat, rezultnd:
S 1 h 1 b 1 h 2 S 2 b 2 S h 3 3 2 02

S I ( m2 ) = S I ( mm2 ) N 2

S II ( m2 ) = S II ( mm2 ) N 2 =
Se verific dac valoarea absolut a diferenei dintre mrimile celor dou determinri se ncadreaz n tolerana prescris de instruciunile tehnice.

S2 S1

S I S II (1 400 ) S I

43

203 S3

Se calculeaz media aritmetic a celor dou determinri:

S = ( S I + S II ) 2

S4 202

Anul univ. 2007 - 2008

29

Planimetrul polar electronic


METODA MECANICA Planimetrul este un instrument construit pentru determinarea ariilor pe planuri topografice la scar foarte mare. Totui, planimetrele pot fi folosite i pentru determinarea ariilor pe hri la scar mare, nmulindu-se rezultatul obinut cu ptratul raportului dintre scri.
Anul univ. 2007 - 2008

30

Planimetrul polar electronic


Este compus din: un bra polar, cu un capt fixat de greutatea polar i cellalt de dispozitivul de nregistrare; un bra urmritor, fixat de dispozitivul de nregistrare; la captul opus
acest bra prezint o lup cu indice pentru urmrirea conturului suprafeelor;

un dispozitiv electronic de setare a aparatului i nregistrare a msurtorilor; o greutate polar, care trebuie s rmn nemicat pe toat durata unei msurtori.
Anul univ. 2007 - 2008

31

Aplicatii
Metode de ridicare n planimetrie
Pe baza reelei punctelor de triangulaie geodezic sau topografic, se trece la ridicarea punctelor detaliilor planimetrice de pe suprafaa topografic, folosindu-se metoda drumuirilor combinate cu metode ajuttoare (metoda radierelor, metoda coordonatelor polare). Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate n plan prin coordonate rectangulare sau prin coordonate polare, pe baza elementelor liniare i unghiulare msurate pe teren.

Anul univ. 2007 - 2008

32

Aplicatii
45 204 B l 204

B0 l 43 B43 l B203 l 203

B201 l 201

B l 202

Anul univ. 2007 - 2008

33

Aplicatii
Punctele de sprijin Puncte de triangulatie Punctele drumuirii

Punctele radiate

Anul univ. 2007 - 2008

34

VA MULTUMESC!

Anul univ. 2007 - 2008

35