Ecuatii exponentiale si inecuatii exponentiale

Ecuatii exponentiale

1) Ecuatii exponentiale de forma a f ( x ) = a g ( x ) ; a > 0 ; a ≠ 1

Ecuatia este echivalenta cu f(x) = g(x).Solutiile acestei ecuatii sunt si solutii ale ecuatiei date.

2) Ecuatii exponentiale de forma a f ( x ) = b ; a > 0 ; a ≠ 1

Daca b > 0 atunci se logaritmeaza ambii membrii intr-o baza convenabila.Daca se logaritmeaza in
baza a atunci ecuatia se scrie echivalent f ( x) = log a b si se rezolva aceasta ecuatie.Daca b ≤ 0
ecuatia nu are solutii (intotdeauna exponentiala ia valori pozitive).

f ( x) f ( x) g ( x) g ( x)
3) Ecuatii exponentiale de forma a1 1 ⋅ a 2 2 = b1 1 ⋅ b2 2 ; ai , bi > 0; ai ≠ 1; bi ≠ 1
Se logaritmeaza ambii membrii ai ecuatiei intr-o baza convenabila si apoi se rezolva ecuatia astfel
obtinuta. Solutiile acestei ecuatii sunt si solutii ale ecuatiei date.

4) Ecuatii exponentiale de forma c1 a

2 f ( x)
+ c 2 a f ( x ) + c3 = 0; a > 0; a ≠ 1
Ecuatiile de acest tip se rezolva prin substitutie.Se noteaza a f ( x ) = y > 0 si se obtine o ecuatie de
gradul doi in y , c1 y + c 2 y + c3 = 0 cu solutiile y1 , y 2 .Ecuatiile a = y i , i = 1,2 au solutii daca
2 f ( x)

y i > 0 .In general ecuatia de forma f ( a x ) = 0 se rezolva substituind a x = y > 0 si apoi rezolvand
ecuatiile exponentiale a = y i unde y i sunt solutiile ecuatiei f(y) = 0.In final , reuniunea acestor
x

solutii reprezinta multimea de solutii pentru ecuatia data.

5) Ecuatii exponentiale de forma c1 a

f ( x)
+ c 2 b f ( x ) + c3 = 0; a, b > 0; a, b ≠ 1; a ⋅ b = 1
Este o ecuatie exponentiala in care figureaza bazele a,b cu proprietatea ca produsul lor este unu
1 1
(ab = 1).De aici b = + c 2 f ( x ) + c3 = 0 .Se noteaza
f ( x)
, iar ecuatia se scrie echivalent : c1 a
a a
a f ( x) = y > 0 si se obtine ecuatia de gradul doi in y : 1c y 2
+ c 2 y + c 3 = 0 cu solutiile y1 , y 2 .Se
revine la substitutie si se rezolva ecuatiile a
f ( x)
= y i , i = 1,2 . Reuniunea acestor solutii reprezinta
multimea de solutii pentru ecuatia data.

6) Ecuatii exponentiale de forma :

c1 a f1 ( x ) + c 2 a f 2 ( x ) + .... + c k a f k ( x ) = d1b g1 ( x ) + d 2 b g 2 ( x ) + ... + d l b gl ( x )
In ecuatiile exponentiale care contin exponentiale cu baze diferite a ≠ b este indicat sa grupam intr-un
membru termenii care contin exponentiale de aceeasi baza a , iar in celalalt membru termenii care au
in componenta lor exponentiale cu aceeasi baza b . In fiecare membru se da factor comun exponentiala
de exponent cel mai mic , ajungandu-se la o ecuatie exponentiala de forma a f ( x ) = α ⋅ b b ( x ) ; α ∈ R .
Solutiile acestei ecuatii sunt si solutii ale ecuatiei date.

2 f ( x) 2 f ( x)
7) Ecuatii exponentiale de forma : c1 a1 + c2 a2 + c3 (a1 a 2 ) f ( x ) = 0; ai > 0; ai ≠ 1
O ecuatie de acest tip o numim omogena , deoarece fiecare termen al ecuatiei in a1 , a2 , are exponent
acelasi 2f(x).Pentru a rezolva astfel de ecuatii se recomanda impartirea ambilor membrii ai ecuatiei
2 f ( x) f ( x)
a  a 
cand se obtine ecuatia echivalenta c1  1  + c3  1  + c 2 = 0 care este de tipul
2 f ( x)
prin a 2
 a2   a2 
4.
 f ( x) f ( x)
a  a 
Se poate imparti ecuatia prin (a1 a 2 ) f ( x)
cand obtinem c1  1  + c 2  2  + c3 = 0 care este
 a2   a1 
de tipul 5.

8) Ecuatii care se rezolva prin descompuneri in factori sau substitutii

In general pentru rezolvarea ecuatiilor exponentiale cu baze diferite , se recomanda , descompunerea
bazelor in factori primi , observand astfel o anume posibilitate de a grupa termenii ecuatiei in idee de a
scrie ecuatia ca un produs de factori egal cu zero.Alteori este profitabil de a lucra cu cat mai putine
baze.In fine , in unele cazuri , se remarca o anume expresie depinzand de necunoscuta care poate fi
substituita si se recrie ecuatia data in functie de noua necunoscuta.Asa sunt ecuatiile care au forma
generala :
i) A(a 2 x + a −2 x ) + B (a x + a − x ) + C = 0, a > 0, a ≠ 1, A, B, C ∈ R .
In acest caz se noteaza a x + a − x = y .Prin ridicare la patrat rezulta a 2 x + a −2 x = y 2 − 2 .
ii) A(a 3 x + a −3 x ) + B (a x + a − x ) + C = 0, a > 0, a ≠ 1, A, B, C ∈ R
In acest caz se noteaza a x + a − x = y ≥ 2 .De aici prin ridicare la cub rezulta a 3 x + a −3 x = y 3 − 3 y .

9) Ecuatii exponentiale cu solutie unica

Rezolvarea acestor ecuatii consta in a le aduce la forma f(x) = c , unde f este strict monotona , iar c
este o constanta si observand ca ecuatia are o solutie x0.Cum f este strict monotona se deduce ca f este
injectiva si deci ecuatia are solutia unica x0.

10) Ecuatii exponentiale de forma f(x)g(x) = f(x)h(x)

Se stie ca daca f(x) > 0 , f(x) ≠ 1 , atunci ecuatia considerata este una exponentiala si se reduce la
rezolvarea ecuatiei g(x) = h(x).Vor fi solutii acele valori x pentru care f(x) > 0 si f(x) ≠ 1.Daca
posibilitatea f(x) ≤ 0 sau f(x) = 1 nu este eliminata de la inceput , atunci se analizeaza mai multe
cazuri
i)Daca f(x) = 1 , atunci egalitatea se verifica oricare ar fi g(x) , h(x)
ii)Daca f(x) = - 1 , atunci egalitatea devine (−1) g ( x ) = ( −1) h ( x )
iii)Daca f(x) = 0 , atunci egalitatea are loc pentru g(x) > 0 , h(x) > 0

Inecuatii exponentiale

- se rezolva ecuatia f(x) = 0

- se realizeaza tabelul de semn al functiei f tinand seama de faptul ca aceasta functie daca nu se
anuleaza pe un interval , atunci are pe acest interval semn constant.Pentru a vedea semnul lui f pe un
astfel de interval se alege de aici o valoare x0 pentru care calculul f(x0) sa fie cat mai simplu.Semnul
lui f(x0) va fi pe tot intervalul analizat