Bacterii si Virusi

Bacterii
Bacteriile sunt microorganisme procariote monocelulare, care formeaz un domeniul Bacteria (Eubacteria). Anterior, ele erau incluse n regnul Monera alctuit din dou ncrengturi: Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) i Cyanophyta (algele albastre-verzi). Bacteriile sunt unele dintre cele mai mici organisme microscopice. Sunt raspandite in mii de specii si in numar colosal de indivizi, pe tot pamantul, in apa, in sol, in aerul atmosferic, pe organisme vii sau moarte (1 gram de sol contine circa 50-100 de milioane de bacterii)

Aceasta raspandire extraordinara se datoreaza capacitatii bacteriilor de a se inmulti in timp foarte scurt, apoi, dimensiunilor mici, usurimii lor si adaptabilitatii lor la multiple feluri de nutritie, precum si a rezistentei mari la conditiile vitrege de trai. In marea majoritate a cazurilor ele sunt lipsite de clorofila. Aceste organisme joaca un rol foarte important in circuitul elementelor in natura, provocand in deosebi descompunerea substantelor organice, pana la mineralizarea acestora.

Structura unei bacterii

Bacteriile au o structur celular relativ simpl, ns destul de bine dezvoltat care se compune din: -perete celular -membran citoplasmatic -citoplasm -nucleoid Peretele celular: -asigur forma celulei bacteriene, prin compoziia sa chimic constituie o barier cu aspect de sit molecular, datorat structurii sale poroase -particip activ la procesul de cretere, dezvoltare i diviziune celular -este sediul unor antigene de suprafa celular, precum i a unor enzime implicate in procesele de interacionare i modificare a mediilor pe care le ocup

Membrana citoplasmatica
Este o formaiune strns legat de peretele celular, o formaiune fin, elastic, subire -rol de membran semipermeabil selectiv care regleaz schimburile care au loc cu mediul exterior celulei bacteriene -este sediul enzimelor implicate n procesul de respiraie i biosintez a componentelor majore ale peretelui celular. -particip direct la creterea i diviziunea celulei, prin formarea septului de diviziune i la formarea sporilor

Citoplasma Reprezint o mas coloidal semifluid format din 80% ap, n care sunt dispersate o cantitate foarte mare de molecule organice, ioni anorganici, enzime i acizi nucleici. n cadrul citoplasmei se gasesc mai multe formaiuni, cum ar fi: ->mezozomii ->ribozomii -Sunt n numr foarte mare i confer citoplasmei aspectul fin, granular. -> incluzii Rolul deosebit de important al citoplasmei este reprezentat de procesele de biosintez proteic, de oxido-reducere i de elaborare a unor toxine bacteriene, iar la unele bacterii fiind sediul formrii sporului. Nucleoidul Nucleoidul este alctuit dintr-o molecul de ADN unic bacterian, materia nuclear fiind concentrat n centrul celulei fr a fi delimitat de o membran distinct fa de citoplasm. n cromozomul bacterian este stocat informaia genetic necesar autoreplicrii, precum i organizarea structural i functional a celulei bacteriene.

Miscarea bacteriilor: Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de diferiti agenti, mai ales aer si apa. O alta categorie de bacterii se misca cu mijloace propii, fiind prevazute cu cili permanenti sau temporari, in functie de mediul in care se afla. Cilii sunt prelungiri protoplasmatice ce ies prin sporii membranei.

Reproducerea bacteriilor
Bacteriile se reproduc asexuat. Pe scurt, asta inseamna ca ele se impart in doua, fiecare bacterie noua fiind o clona a celei dintai, pentru fiecare au cate o copie a aceluiasi ADN. Bacteriile se reproduc foarte repede. Cand conditiile sunt favorabile, o populatie de bacterii se poate dubla in doar 20 de minute. La o asemenea rata de reproducere, o singura bacterie s-ar poate transforma intr-o populatie de 1 miliard de bacterii in doar 10 ore, insa nu exista nici suficiente substante nutritive, nici suficient spatiu care sa permita o astfel de dezvoltare devastatoare.

Forma bacterian
Forma este un criteriu foarte important de clasificare i identificare a bacteriilor, acesta variind n funcie de vrst, factori ereditari specifici i mediul de cultur. Principalele forme de observaie a bacteriilor sunt: form sferic, specific cocilor, n cadrul careia se pot deosebi i mai multe varieti: sferic, ovoidal, lanceolat, reniform form cilindric sau alungit, specific bacililor i bacteriilor nesporulate, ce pot avea capete drepte (ex. Bacillus antracis), rotunjite (ex. Escherichia coli) sau ascuite (ex. Fusiobacterium fusiforme) form spiralat-elicoidal, cu aspect de virgul (vibrio - virgo), forma literei S, sau de resort, cu spire neregulate sau regulate form de filament, care ajunge la zeci de microni lungime, fr prezena unor diviziuni transversale

 Dimensiuni bacteriene Privite n ansamblul lor, putem observa o foarte larg varietate dimensional, dimensiuni care variaz ntre cateva zecimi de micron i pn la 10-15 microni (0.01 - 0.015 mm) Dup dimensiunea lor, bacteriile se mpart n: -mici - sub 1 - streptococcus, stafilococcus -mijlocii - ntre 1 i 3 - salmonele, -coli bacillus -mari - peste 3 - clostrydium

Tipuri de bacterii
Bacterii cromogene: bacterii care formeaza pigmenti.La unele dintre ele pigmentul fiind difuzibil,coloreaza mediul.la altele ramane in celula. Bacterii de putrefactie:bacterii care ataca substantele organice,vegetale si animale,descompunandu-le pana la apa,bioxid de carbon,metan etc Bacterii lactice:bacterii care descompun hidratii de carbon formand acidul lactic.Actiunea acestor bacterii este folosita la conservarea anumitor produse alimenare Bacterii patogene:bacterii care produc diferite boli la oameni,animale sau plante:tuberculoza,putregaiurile umede sau uscate la plante.

Stiati ca:
Bacteriile care traiesc in corpul nostru sunt adesea foarte folositoare? -ele fac ca bacteriile periculoase sa-si gaseasca extrem de greu un loc in care sa traiasca.Ele sunt benefice cu conditia sa ramana in adapostul lor normal.Daca reusesc sa patrunda in alte parti ale corpului,din aliati devin dusmani.De ex bacteria numita STAPHILOCCOCUS AUREUS traieste deseori fara sa faca vreun rau in mucoasa nazala.Daca aceasta bacterie patrunde in corp printr-o rana de exemplu,poate produce infectii ale urechii,intoxicatii alimentare,inflamarea inimii. Exista bacterii care te pot face sa te simti mai bine? -cercetatorii care investigau posibilitatea ca bacteria numita Mycobacterium vaccae sa inlature cancerul la prostata, au observat ca aceasta ii poate face pe pacienti mai veseli si asta deoarece poate stimula o zona din creier care este implicata in producerea serotoninei - o substanta care da o stare de bine.

Bacteriile fermentative transform laptele n brnz.

Exist bacterii care ajut la topirea tulpinilor de in i cnep, din care se obin fibrele textile

Bacteriile fixatoare de azot contribuie la mbogirea solului n azotai !

Virusii
Virusurile constituie un regn aparte, sunt microorganisme lipsite de organizare celular i care se deosebesc fundamental de organismele eucariote sau procariote. Ca structur, virusul este o particul submicroscopic, alctuit dintr-o parte central numit genom viral, format din material genetic, care poate fi ADN sau ARN, i o teac sau nveli protector de natur proteic, numit capsid. Capsida i genomul viral alctuiesc nucleocapsida. La virusurile mai complexe mai apare un nveli exterior de natur proteic numit pericapsid, peplos sau anvelop viral. Din punct de vedere al prezenei nveliului pericapsidal, virusurile se mpart n dou categorii: nude i nvelite n peplos

Forma virusilor
Forma virusilor este variata. In general corpusculii elementari sau vironii se pot prezenta sub urmatoarele forme: -> forma sferica sau sferoidala (virusul gripal) -> forma prismatic patrulatera(virusul vaccinal sau variolic) -> forma filamentoasa sau de bastonas( virusul mozaicului)

Proprietati ale virusului

Reproducerea virusurilor este posibil numai n interiorul celulelor vii, n organisme sau n medii de cultur care conin astfel de celule. Au rezisten mare la glicerin i la solvenii lipoidelor, fa de care sunt sensibili majoritatea microbilor.

Clasificarea dupa aria de raspandire

De asemenea, aria lor de rspndire este extrem de variabil, viruii diseminndu-se n rndul comunitilor umane pe mai multe ci individuale sau concomitente, n funcie de caracterul lor specific: - pe cale aerian adenoviruii, rinoviruii, viruii gripali etc; - pe cale vectorial arboviruii, care produc febrele hemoragice; - pe cale digestiv enteroviruii (virusul polio, hepatitic A etc.); - pe cale sexual virusul herpes 2, HIV; - pe cale sanguin (prin inoculare) virusul rabic, hepatitic B etc.

In Romania exista un program national de vaccinari obligatorii. Pe langa acestea se poate face imunizarea ocazionala in anumite situatii epidemiologice (cum ar fi epidemiile de gripa, de hepatita A) sau vaccinarea antirabica in cazul muscaturilor de caine. In lume, 13 milioane de oameni mor din cauza bolilor infectioase in fiecare an. Mai mult de jumatate din acestia sunt copii sub varsta de 5 ani. Cele mai multe decese pot fi prevenite prin imunizare

Misterioasa lume a virusilor

Pana acum au fost descoperite peste 1000 de boli virale ale plantelor multe dintre acestea afectand recolte intregi.Virusii se comporta diferit de ceea ce este total viu: ei nu mananca,nu pot creste si nu se pot inmulti singuri.Ei pot fi insa uscati si transformati in cristale,asemenea unor substante moarte cum este sarea.Tinuti la loc uscat,virusii cristalizati pot fi pastrati la infinit,precum sarea pe un raft din bucatarie.Daca insa unii virusi ,precum cel de tutun sunt dizolvati in apa,chiar si dupa cateva decenii isi pot relua viata parazitara.

Stiati ca ? Un virus creeaza flori frumoase?

Gradinarii au descoperit un virus de planta a carui crestere o pot stimula pentru ca din el ies flori uluitoare.Virusul cunoscut sub denumirea de virusul care desface lalele ataca lalelele silindu-le sa faca flori cu dungi contrastante,extrem de apreciate de horticultori.

Datorita faptului ca bacteriile si virusii cauzeaza mare parte din bolile cu care noi suntem familiari, oamenii confunda adesea aceste microorganisme. Dar virusii sunt la fel de diferiti de bacterii, precum pestisorii de girafe. In primul rand diferenta e mare in marime. Cei mai mari virusi sunt la fel de mari ca si cea mai mica bacterie Insa, cea mai importanta diferenta dintre virusi si bacterii este modul in care se reproduc. Reproducerea virala si reproducerea bacteriana Bacteriile contin amprenta genetica - ADN-ul - si toate "instrumentele" (ribozomi, proteine, etc.) necesare reproducerii.

Virusii sunt practic niste "hoti". Ei contin doar o amprenta genetica limitata si nu au "instrumente" necesare pentru a se inmulti. Ei trebuie sa invadeze alte celule si sa "pirateze" mecanismele lor de reproducere. Virusii ataca o celula fie prin atasarea la ea si injectarea genelor proprii, fie lasandu-se inghititi de celule.

Bibliografie
CURS CUNOASTEREA MEDIULUI WWW.WIKIPEDIA.RO WWW.SFATULMEDICULUI.RO WWW.DICTIONARMEDICAL.RO