Relatii valutar financiare Relatii financiar-valutare

1 of 14

1 Continutul si functiile relatiilor valutar finaciare internationale 11-14 1 Relatiile valutar financiare internationale mijlocesc schimburile de bunuri si servicii dintre tri cu ajutorul valutelor si a altor instrumente de plat internationale, asigur formarea si redistribuirea unor fonduri in valut necesare echilibrrii balantelor de plti, dezvoltri economiei, cooperrii tehnice, stiintifice, culturale si sociale Relatiile valutar financiare internationale reflect raporturile de schimb si de transfer de creant care se exprim si se deruleaz prin intermediul valutelor si altor mijloace de plat internationale in vederea dezvoltrii economice a fiecrei tri, a realizrii schimburilor si a cooperrii internationale. relatiile valutar financiare mijlocesc schimburile economice internayionale, colaborarea economic, stiintific, cultural si social; relatiile valutar financiare exprim raporturile economice de formare, repartizare si utilizare a unor fonduri in valut necesare schimburilor economice internationale, dezvoltrii economice a trilor si cooperrii internationale; relatiile valutar financiare se manifest intre state suverane si independente, intre persoane juridice si fizice din state diferite, precum si in raporturile din state diferite, precum si in raporturile cu organismele internationale. relatiile valutar financiare internationale se exprim prin intermediul unei valute sau a unui instrument de plat international a ) Relatiile valutare asigur comensurarea raporturilor economice de schimb si de transfer de creant la nivel international prin intermediul valutelor sau a altor instrumente de plati internationale. Schimburile economice internationale, prestrile de servicii, formarea si redistribuirea fondurilor pe plan international, contractarea si rambursarea unor imprumuturi pe pietele bancare si financiare internationale ce se exprim in valut formeaz relatiile valutare. b ) Relatiile financiare internationale exprim raporturile economice privind constituirea, repartizarea si utilizarea unor fonduri in valut necesare dezvoltrii economice, a schimburilor si cooperrii internationale. Fondurile in valut se formeaz pe seama unei prti din produsul intern brut, din resursele disponibile in valut ale bncilor, organizatiilor, din cotizatii, ajutoare,donatii. c) Cresitul international cuprinde raporturile care reflect atragerea unor disponibilitti in valut si redistribuirea lor in vederea satisfacerii unor cerinte ale statelor sau ale societtilor comerciale din diferite state. Relatiile de credit international se caracterizeaz prin urmtoarele: resursele de creditare se formeaz pe seama disponibilittilor in valut care provin de la bnci, societti comerciale, organisme financiar-bancare internationale si din alte resurse; resursele in valut se mobilizeaz si repartizeaz pe baza rambursabilittii si cu conditia pltii unei dobanzi. 2 Sistemul monetar de la Bretton Woods si criza sa 16-27 1 Sistemul valutar de la Bretton Woods (SUA) din anul 1944 a functionat pe baza mecanismului cursurilor fixe. Cursurile de schimb ale monedelor trilor membre ale F.M.I. oscilau in jurul parittii in limita de } 1%. rile membre ale F.M.I. se angajau s mentin cursurile monedelor in limitele marjelor de fluctuatie prin interventii pe pietele valutare in msura in care se modifica cursul de schimb peste limitele stabilite se manifesta incertitudine in derularea tranzactiilor comerciale internationale;

1 of 14

Relatii valutar financiare

2 of 14

banca central isi dirija rezervele valutare spre sustinerea cursului de schimb si se diminua influenta lor in stabilirea echilibrului valutar; uneori, politicile economice ale trilor erau orientate spre sustinerea cursului de schimb si nu spre stimularea schimburilor economice internationale S-au creat FMI si BIRD In anul 1976 s-a efectuat o reforma monetara,iar statutul FMi din 1978 a abandonat o serie de principii care nu mai functionau(etalonul aur-devize,demonetarizarea aurului,convertabilitatea metalica) si a inclus noi principii( moneda de cont a FMI,numita drepturile speciale de tragere DST),au fost consecrate ca monede covertibile 5-6 valute care au utilizare si circulatie internationala: USD ,euro.lira sterlina yenul sifrancul elvetian. 3 Piata monetara nationala si financiara 30-42 1 Piata valutar din Romania reprezint o piata pe care se efectueaz operatiuni de schimb valutar la cursuri de schimb determinate liber de ctre intermediarii autorizati de Banca National a Romaniei. Piata valutar din Romania este format din piata valutar interbancar si operatiile de schimb valutar cu numerar si substituite de numerar pentru persoane fizice. Operatiunile valutare cuprind incasrile, pltile, compensrile, transferurile, creditrile, precum si orice alte tranzactii exprimate in valute si care se pot efectua prin transfer bancar, in numerar, cu instrumente de plat sau prin alte modalitti de plat, practicate de institutiile de credit in functie de natura operatiunii respective. In sfera operatiunilor valutare se deosebesc operatiunile valutare curente si operatiunile de capital. OPERATIUNILE DE CAPITAL cuprind raporturile in valut intre rezidenti si nerezidenti care decurg din: A. Investitii directe in Romania ale nerezidentilor si in strintate ale rezidentilor; B. Operatiunile cu instrumente financiare tranzactionate in mod curent pe piata de capital sunt operatiunile cu actiuni sau cu alte titluri de natur participativ, cu obligatiuni, alte titluri de credit si instrumente financiare derivate, cu scadent initial, de regul, mai mare de un an. C. Operatiuni cu instrumente financiare tranzactionate in mod curent pe piata monetar: a) admiterea instrumentelor financiare romanesti pe o piat monetar strin rin: emisiune de ofer public sau vanzare de ctre emitent in mod direct sau printr-un intermediar pe o piat monetar, acces pe o piat monetar pe baza procedurilor specifice; b) admiterea instrumentelor financiare strine pe piata monetar romaneasc, prin: emisiune de ofer public sau vanzare de ctre emitent in mod direct sau printr-un intermediar, acces pe piaya monetar; c) tranzactii privind achizitionarea de ctre nerezidenti a instrumentelor financiare romanesti pe piata monetar; d) tranzactii privind achizitionarea de ctre rezidenti a instrumentelor financiare strine pe piata monetar. D. Operatiunile cu unitti ale organismelor de plasament colectiv - OPC - au ca obiect titlurile de natur participativ la fonduri de investiii, fonduri mutuale sau la alte entitti cu sau fr personalitate juridic constituite in scopul realizrii de investitii colective in valori mobiliare tranzactionate in mod curent pe piata de capital sau valori mobiliare tranzactionate in mod curent pe piata monetar. E. Credite legate direct de comertul international la care particip un rezident si care se acord de nerezidenti ctre rezidenti sau invers de rezidenti ctre nerezidenti; F. Credite si imprumuturi financiare ctre rezidenti si nerezidenti ce pot fi acordate sau primite de fiecare.

2 of 14

Relatii valutar financiare

3 of 14

G. Garantii acordate de nerezidenti ctre rezidenti si invers; H. Transferuri aferente derulrii contractelor de asigurare de viat si de credit incheiate intre rezidenti si societti de asigurare nerezidente sau contracte de asigurare de viat si de credit incheiate intre societtile de asigurare rezidente si nerezidente si alte transferuri care decurg din contracte in derulare. I. Transferuri de capital cu caracter personal sub form de imprumuturi, cadouri si donatii, dote, mosteniri si legate achitarea de ctre imigranti a datoriilor in tara in care au avut stabilit anterior resedinta, transferuri de active ale rezidentilor realizate in cazul emigrrii acestora in perioada premergtoare plecrii, transferuri de sume reprezentand economii ale imigrantilor depuse pe perioada sederii in Romania avand ca destinatie tara in care au avut stabilit anterior resedinta; L. Import si export fizic de active financiare, respectiv valori mobiliare si alte titluri negociabile si instrumente de plat. M. Alte miscri de capital reprezentate de impozite si taxe aferente mostenirilor, despgubiri rezultate din operatiuni de capital, restituiri de sume in cazul anulrii ori rezilierii contractelor sau restituiri de sume necuvenite, decurgand din operatiuni de capital, transferuri de sume rezultand din valorificarea drepturilor de proprietate intelectual - patente, desene, mrci, inventii, transferuri de sume reprezentand prestri de servicii. 4 Activele de rezerva si lichiditatea monetara internationala 45-57 1 Activele de rezerva sunt formate din mijloace de plata internationale dar functia lor de baza nu consta in a furniza mijloce de plata pentru imp[ortul de marfuri siservicii. Lichiditatea international reflect nivelul de dezvoltare al economiei nationale, gradul de participare al trii la schimburile internationale, eficienta si competitivitatea produselor pe pietele externe. Lichiditatea international se exprim prin anumitiindicatori: lichiditatea international (Li) se apreciaz prin intermediul raportului dintre rezervele internationale (Rvi) si masa monetar in circulaie (M n); lichiditatea international se exprim pe baza raportului dintre rezervele internationale si angajamentele la vedere si la termen ale bncii centrale (Ab); lichiditatea international a unei tri se reflect prin raportul dintre rezervele internationale si deficitul balantei de plti externe (De) 5 Mecanismul cursului de schimb valutar 59-71 1 . Cursul valutar reprezint raportul valoric dintre moneda unei tri si moneda altei tri sau pretul unei valute exprimat in alt valut. Intr-o alt formulare cursul valutei exprim pretul la care o moned national se schimb cu alt moned . Raportul de schimb dintre valute are un caracter sintetic, deoarece permite compararea produsului intern brut, a preturilor, a salariilor si a productivittii muncii. Cursul de schimb al valutei isi exprim menirea prin urmtoarele functii : functia de instrument de evaluare a bunurilor si a serviciilor din relatiile economice internationale; functia de instrument de conversie si de comparare a puterii de cumprare a monedelor din diferite tri;

3 of 14

Relatii valutar financiare

4 of 14

functia de mecanism de influent in relatiile economice internationale prin care pot fi stimulate exporturile, restranse importurile si modificat echilibrul valutar. Cursul de schimb al valutei se formeaz in mod diferit in functie de anumiti factori si de perioada de timp: in conditiile in care valorile paritare ale monedelor se exprimau in aur, cursul valutei se calcula in functie de cantittile de aur reflectate de monede. cursul valutar poate fi stabilit in mod conventonal de autoritatea monetar a unei tri; cursul valutar se formeaz prin confruntarea cererii si a ofertei de valut pe piata valutar; cursul valutar se calculeaz in funcie de raporturile a dou monede fat de o alt moned; cursul valutar se poate determina pornind de la puterea de cumprare a unei monede (P c1) care se raporteaz la puterea de cumprare a altei monede (P c2). Din acest raport rezult numrul unittilor monetare nationale (n M n) pentru o unitate monetar strin (M s). 6 Piata valutara : continut ,organizare,operatiuni 73-83 1 Pietele valutare reprezint centrele sau locurile in care se confrunt cererea si oferta de valut si se stabileste cursul de schimb. Piata valutar este format din bncile si casele de schimb care sunt autorizate s vand si s cumpere valut. Pietele valutare au mrimi diferite in functie de operatiile pe care le realizeaz si de localittile in care sunt amplasate. Principalele piete valutare functioneaz la Londra, New York, Tokyo, Frankfurt, Paris, Zurich. Pietele valutare mijlocesc accesul persoanelor juridice si fizice la valuta necesar schimburilor economice internationale, deplasrii in strintate, ofer detintorilor de valut cadrul de piat pentru a fi vandut, iar din confruntarea cererii si a ofertei de valut rezult cursul de schimb. Pe pietele valutare particip bncile comerciale, curtierii, bncile centrale, societtile comerciale care realizeaz operatii de comert exterior. Bncile comerciale intervin pe piata valutar sub forma vanzrilor si cumprrilorde valut pentru contul propriu sau pentru contul clientilor, intermediaz operatiunile de transformare a valutelor, realizeaz operatii de arbitraj si speculative in vederea obtinerii unor castiguri. Bncile comerciale pot indeplini rolul de MARKET MAKER, de formator de piat si de sustinere a lichidittii pietei. Curtierii de schimb sunt intermediari care centralizeaz ordinele de cumprare si vanzare, asigur executarea lor conform cerintelor clientilor si furnizeaz informatii asupra evolutiei cursurilor de schimb. Primirea si transmiterea ordinelor de vanzare si cumprare de valut, precum si practicarea unor operatii speculative reprezint activitatea de Front-office din schimbul valutar. Back office reflect activittile de realizare a contractelor negociate si gestionarea rezultatelor schimbului de valut Pe pietele valutare se efectueaz operati la vedere, operatii la termen, operatiuni de arbitraj, speculative si de acoperire la termen. a) Operatiile la vedere (piata la vedere marche spot") constau in cumprarea sau vanzarea de sume in valut cu cedarea imediat sau la cel mult 48 ore a valutei. Cursul la care se realizeaz operaiile cu valut este expresia raportului dintre ordinele de cumprare si vanzare de valut adresate de participantii pe piat. In cazul in care sporesc ordinele de cumprare se majoreaz cursul valutei, iar dac ordinele de vanzare sunt mai mari scade cursul. Raportul de schimb al valutei la vedere este determinat si de alte operatii ce se

4 of 14

Relatii valutar financiare

5 of 14

efectueaz pe piata valutar. Cursul valutei se formeaz si sub influenta operatiilor de pe alte piete valutare b) Operatiile la termen (piata la termen, forward market) reflect tranzactiile de cumprare sau vanzare de valut ce se realizeaz pe baza predrii sumelor la un termen viitor si la un curs determinat. In general cursul la termen ar trebui s fie mai mare decat cursul la vedere (CT > CV) deoarece la cursul la vedere se adaug dobanda la valut pe un termen. Cursul la termen al unei valute este mai bun decat cursul la vedere plus dobanda in cazul in care se prevede o apreciere. Diferenta dintre cursul la termen si cursul la vedere plus dobanda la o valut este cunoscut sub denumirea de AGIO". In situatia in care se intrevede o depreciere a valutei, cursul la termen poate fi mai slab decat cursul la vedere si dobanda, diferenta este denumit DISAGIO VALUTAR" sau se apreciaz c valuta coteaz disagio la termen. Diferentialul valutar reflect deosebirile intre cursurile la termen si cursurile la vedere c) Operatiile de arbitraj valutar Arbitrajul valutar reprezint o operatie care const in vanzarea si cumprarea de valut, uneori simultan pe pietele valutare in vederea protejrii impotriva fluctuatiei cursurilor valutare precum si pentru obtinerea unor castiguri. Operatiile de arbitraj valutar asigur castiguri din diferentele de curs la aceeasi valut pe o piat la dou momente diferite din diferentele de curs a unei valute pe dou piete diferite si din diferentele de curs intre dou valute si dou piete diferite. Arbitrajul valutar poate fi direct si la termen. Arbitrajul valutar direct const din vanzarea unei sume in valut pe piata pe care coteaz mai bine si cumprarea in acelasi timp a unei sume in aceeasi valut pe piata pe care coteaz mai slab d) Operatiile speculative Speculatia valutar reprezint interventia unui operator pe piata valutar in vederea realizrii unui castig din diferentele de curs ale valutelor. Speculatia activ la vedere se practic in cazul in care valuta X" se afl in depreciere. Operatorul imprumut o sum in valuta X" la o anumit scadent. Suma imprumutat in valuta X" o foloseste pentru cumprarea unei sume echivalente in valuta Y" care este mai stabil. La termenul de rambursare a imprumutului in valuta X" operatorul vinde suma in valuta Y" pentru care obine o sum mai mare in valuta X", ramburseaz imprumutul si rmane cu o diferent. Speculatia activ la termen se realizeaz pentru a beneficia de diferetele dintre cursul la termen si cursul la vedere. Speculatia pasiv la vedere sau la termen se practic pe pietele valutare in vederea prevenirii si gestionrii efectelor negative ale riscului valutar. Dac un importator are de achitat o sum in valuta X" peste 3 luni si se estimeaz o apreciere, acesta cumpr la termen suma in valuta X" pentru care plteste o sum in valuta Y" la un curs mai avantajos. e) Operatiile Swap reprezint imbinarea a dou operatiuni valutare simultane si opuse, una de vanzare si alta de cumprare la dou scadente diferite. f) Operatii speciale de acoperire - hedging valutar Operatiile speciale de acoperire la termen pe piata valutar sunt cunoscute si sub denumirea de hedging valutar. Exportatorul care estimeaz c valuta in care se exprim creantele de export din contractul comercial international isi va modifica puterea de cumprare, incheie o tranzacie cu o banc comercial prin care cumpr la termen o sum intr-o alt valut decat cea in care se exprim contractul comercial, dar egal cu valoarea acestuia. 7 Piata investitiilor internationale 91-104 1

5 of 14

Relatii valutar financiare

6 of 14

Un flux particular din relatiile economice internationale il constituie investitiile internationale directe ce se realizeaz in trile care recunosc dreptul de proprietate al investitorului strin si ofer anumite facilitti. Investitiile internationale directe depend de capitalurile disponibile precum si de mediul de afaceri, garantiile si facilittile oferite de trile primitoare astfel: angajarea trii c nu nationalizeaz participarea strin prin norme legale sau conventii internationale; acordarea de facilitti vamale si fiscale importurilor destinate investitilor strine de pe teritoriul unui stat; suprimarea unor taxe asupra productiei si desfacerii produselor; acordarea unor inlesniri in amortizarea investitiilor; asigurarea dreptului de a decide asupra investitiilor realizate pe teritoriul unui stat; eliminarea unor restrictii in repatrierea profitului si a altor fluxuri valutare generate de investitia strin. 8 Piata internationala de capital 111-126 1 -Pietele financiare internationale asigur confruntarea cererii si a ofertei de capital pe termen lung prin organisme specializate. In sens larg pietele internationale cuprind operatiile de confruntare a cererii de finantare a institutiilor financiare internationale, a guvernelor, administratiilor locale, societtilor comerciale din strintate cu oferta de capital provenit de la bnci, investitori, societti de asigurare, fonduri de pensii si de la altri posesori de capitaluri pe termen lung. Resursele in valut de pe pietele financiare internationale se mobilizeaz si imprumut prin intermediul acyiunilor, obligatiunilor, a imprumuturilor pe titluri, lombard si a imprumuturilor ipotecare. In sens restrans, pietele financiare mijlocesc confruntarea cererii si a ofertei de actiuni si obligatiuni, avand natura de piete ale valorilor mobiliare. Pietele financiare internationale sunt organizate si functioneaz in cadrul burselor de valori sau sub form de piete interdealeri (Over The Counter), in afara burselor. Bursele de valori reprezint organisme care dispun de un spatiu pe care se efectueaz operatiile cu titluri, respectiv vanzarea si cumprarea pe baza unei legislatii si regulamente. Bursele de valori functioneaz pe baza unor reglementri ale statelor in care sunt amplasate si care prevd structur organizatoric, management, valorile mobiliare care se negociaz, criterii de admitere a titlurilor la burs, modul de realizare a operatiilor, sistemul de compensare si alte raporturi privind operatiile bursei. Societtile sau companiile ale cror titluri se admit la bursele de valori Intermediarii de pe pietele financiare internaionale se pot grupa in: -intermediari care cumpr sau vand titluri de valoare in nume propriu si in contul clientilor si ----------intermediari care cumpr si vand titluri in nume propriu pentru contul propriu. Brokerii sunt persoanele sau entittile care actioneaz in calitate de intermediari pe pietele financiare intre vanztori si cumprtorii de titluri pentru care incaseaz comisioane. Dealerii reprezint persoanele sau entittile care particip pe pietele financiare in interesul si pe riscul propriu, precum si la cererea clientilor care dispun de un stoc de valori mobiliare supus riscului de portofoliu. Market maker constituie persoana care dispune de un portofoliu de titluri prin care exercit influent asupra pietei financiare, respectiv impune o cantitate minim de titluri la vanzare si cumprare.

6 of 14

Relatii valutar financiare

7 of 14

Pe pietele financiare internationale mai particip bncile comerciale, bncile de investitii, societtile financiare. Unele societti financiare mijlocesc distribuirea si plasarea noilor emisiuni pe piata primar, iar altele particip pe piata secundar sub orma de broker/dealer. 9 Piata creditului international 129-141 1 Creditul international reprezint un mecanism important de mobilizare a resurselor financiare necesare schimburilor internationale, cooperrii si dezvoltrii economice a trilor. Extinderea schimburilor economice internationale, programele de dezvoltare economic si progresul tehnic au determinat participarea insemnat a creditului in relatiile economice internationale. Dup prtile la contractele de credit din relatiile economice internationale se deosebesc: creditele guvernamentale ce se negociaz intre state, creditele bancare ce se contracteaz cu bncile, creditele comerciale ce se manifest intre exportatori simportatori. Dac tinem seama, de durata pentru care se acord, creditele internationale se grupeaz in credite pe termen scurt (12-18 luni), credite pe termen mediu (5-7 ani) si credite pe termen lung. In functie de modul de acordare, creditele internationale se difereniaz in credite furnizor ce se acord de ctre exportator sub form de livrri de mrfuri cumprtorului strin si credite cumprtor. Pan la incasarea contravalorii mrfurilor exportatorii pot contracta credite bancare sau sconta efecte comerciale la bnci. Creditul cumprtor reprezint un credit bancar ce se acord de o banc local importatorului pentru a achita mrfurile exportatorului. Dup obiectul creditat se deosebesc creditele pentru operaii de export-import, de masini, utilaje, echipamente, materii prime, combustibil, bunuri de consum. Creditele internaionale se acord in funcie de valoarea si natura tranzaciei comerciale, rentabilitate, bonitate, solvabilitate si garanii. Termenul de creditare depinde de obiectul creditat, de raportul dintre cererea si oferta de pe piaa creditului si de ali factori. Durata creditrii ce cuprinde intervalul de timp din momentul acordrii pan la rambursare include o perioad de graie in cadrul creia nu se efectueaz rambursri de sume. Creditele internaionale se pot acorda integral sau in transe, in funcie de obiectul creditat, natura tranzaciei si ali factori. Dobanda la creditele internaionale depinde de taxa scontului si de conjunctura de pe piaa creditului. Dobanda (D) se calculeaz in funcie de mrimea creditului (C), de rata dobanzii (Rd) si de perioada de rambursare Creditele internationale se pot rambursa in rate egale, in rate cresctoare sau descresctoare pe baza acordului prtilor la contractul de credit. 9.2 Formele creditului international a) Creditele comerciale (creditele furnizor) Creditele de export denumite si credite furnizor se caracterizeaz prin faptul c exprim un raport de credit intre furnizor si importator. In baza relatiei de credit comerciale, furnizorul accept ca importatorul s achite contravaloarea mrfurilor dup o anumit perioad de timp de la primirea lor. Durata acestei perioade se negociaz de ctre cele dou prri in functie de valoarea mrfii si poate fi cuprins intre cateva luni si pan la un numr de ani b) Creditele de import- creditele cumprtor Creditele de import sunt cunoscute sub denumirea de credite cumprtor ce se acord de o banc importatorului, in cazul in care acesta nu dispune de resurse de finantare corespunztoare importurilor. Exportatorul incaseaz contravaloarea mrfurilor dup livrarea lor si prezentarea 7 of 14

Relatii valutar financiare

8 of 14

documentelor de expeditie. Mrfurile importate se pltesc dup primirea si receptionarea lor pe seama creditelor de import si nu mai presupun includerea unor elemente suplimentare in pret. Pe seama creditelor de import se acoper pan la 85% din valoarea tranzactiei comerciale internatIonale, iar partea cuprins intre 5-15% se suport de importator sub form de avans acordat exportatorului sau plat dup primirea mrfurilor. Prin acordarea creditului de import, exportatorul nu mai este supus riscului, deoarece incaseaz contravaloarea mrfurilor dup livrare si depunerea documentelor de decontare. Creditele de import sunt cunoscute sub denumirea de credite financiare, datorit faptului c pe seama resurselor imprumutate de la banc se achit contravaloarea produselor importate c) Credite de prefinantare, credite pe termen scurt si credite pe termen mediu si lung Creditele internationale se mai diferentiaz in credite de prefinantare, credite pe termen scurt si credite pe termen mediu si lung. Pe seama creditelor de prefinantare se achizitioneaz bunuri, echipamente si alte servicii necesare realizrii productiei pentru export. Creditele de prefinantare a exporturilor se acord sub forma creditelor bancare directe, a avansurilor destinate firmelor care sunt solvabile, a creditelor in cont sub forma unui plafon si a creditelor necesare fabricrii si pregtirii exporturilor de produse cu ciclu lung de fabricatie. Creditele pe termen scurt imbrac forma avansurilor acordate de bnci exportatorilor pe baza documentelor de export, a creditelor de mobilizare a creantelor comerciale pe termen, a creditelor destinate dezvoltrii exporturilor d) Creditul guvernamental de cooperare economic international Creditul guvernamental de cooperare economic se acord pe baza unei intelegeri intre dou state in vederea realizrii unor actiuni de cooperare economic international pe termen lung. Creditul guvernamental se garanteaz de ctre guvernul trii importatoare si se ramburseaz in produse acceptate de tara creditoare. Prin intermediul creditului guvernamental tara debitoare beneficiaz de sume necesare dezvoltrii economice, de licente, documentatie tehnic si alte facilitti in vederea dezvoltrii produciei interne. Creditul guvernamental ii permite trii creditoare s-si utilizeze capacittile de productie, s sporeasc eficienta si s-si extind desfacerile de produse pe diverse piete. Principalele documente ce reflect relatia de credit guvernamental sunt: acordul guvernamental de cooperare economic, conventia de cooperare economic pe credit si aranjamentul interbancar ce se incheie intre bncile prevzute in conventia de cooperare economic pe credit. 10 Riscurile valutar-financiare si gestionarea lor 144-152 1 Riscul valutar reflect probabilitatea de a inregistra pierderi din contractile comerciale internationale sau din alte raporturi economice datorit modificrii cursului de schimb al valutei in perioada de la incheierea contractului si pan la scadent. Exportatorii sunt supusi riscului valutar, in cazul in care la data incasrii contravalorii mrfurilor valuta de contract se depreciaz fat de momentul incheierii contractului comercial international. La randul lor, importatorii suport efectele riscului valutar, dac valuta de contract se apreciaz in perioada de la incheierea contractului si pan la scaden. Efectele riscului valutar pot fi prevenite sau atenuate prin aplicarea unor msuri contractuale care cuprind: alegerea valutei de contract, inscrierea in contract a unei clauze valutare sau a unei clauze de revizuire a preurilor. Msurile extracontractuale constau in contractarea unor credite paralele, recurgerea la termen, hedging valutar si operatii de acoperire pe pietele derivate A. Msuri contractuale de atenuare a efectelor negative ale riscului valutar a) Clauza valutar const in corelarea valutei de contract cu o valut mai stabil si agreat de prtile la contract. Contractul comercial international mentioneaz cursul dintre cele dou valute de la data incheierii si prevede faptul c in situatia in care raportul de schimb dintre valute se modific

8 of 14

Relatii valutar financiare

9 of 14

peste anumite limite la scadent, plata se realizeaz in functie de noul raport de schimb dintre valute. b) Clauza cosului valutar se deosebeste prin faptul c valuta in care se exprim contractul comercial internartional se raporteaz la mai multe valute (cos valutar). Pe baza clauzei cosului valutar abaterea cursurilor dintr-un cos este moderat datorit faptului c unele efecte negative la unele valute se compenseaz cu efecte pozitive la alte valute. c) Clauza Drepturilor Speciale de Tragere presupune raportarea valutei de plat din contractul comercial international la drepturile speciale de tragere si recalcularea drepturilor si obligatiilor contractuale in functie de evolutia cursului de schimb de la scadenta contractului fat de cursul valutar de la data incheierii contractului. d) Clauza de revizuire a preturilor se inscrie in contractele comerciale internationale in vederea atenurii efectelor rezultate din modificarea preturilor in perioada de la data incheierii contractului si pan la incasarea contravalorii mrfurilor contractate. Clauza de revizuire a preturilor prevede recalcularea preturilor din contract in functie de indicele preturilor din tara importatorului sau de indicele preturilor de pe pietele internationale. B. Msuri extracontractuale de atenuare a efectelor negative ale riscului valutar In cazul in care in contractele comerciale internationale nu se inscriu clauze de protectie, efectele negative ale riscului valutar se pot atenua prin aplicarea altor msuri extracontractuale: metoda creditelor paralele conform creia creditorul a crui creant la termen exprimat intr-o valut cu tendint de depreciere se imprumut cu o sum egal si in aceeasi valut pe care o utilizeaz in momentul respectiv. La scadent incaseaz suma in valut depreciat si ramburseaz imprumutul in aceeasi valut si la acelasicurs; acoperirea la termen presupune c operatorul care este supus riscului pierderii dincauza fluctuatiei cursului de schimb al valutei in care se exprim tranzactia comercial s initieze o operatie de vanzare sau cumprare pe piata valutar la termen; efectele riscului valutar se mai pot atenua prin solicitarea amanrii pltii sumelor datorate sau incasrii sumelor in valut din exporturi si alte operatii cu anticipatie; riscul generat de majorarea preturilor la produsele schimburilor economice internationale se gestioneaz prin preturi care includ rezerve. 11 Echilibrul valutar-financiar .Balanta de plati si incasari externe 156168 1 13.2 Conceptul de balant de plti si structura Schimburile economice internationale genereaz creante de incasat si obligatii de plat in valut. Tabelul economic care reflect creantele de incasat si obligariile de plat in valut din schimburile internationale de mrfuri si servicii si din miscrile de capital dintr-o anumit perioad de timp este cunoscut sub denumirea de "balant de plti". In vederea reflectrii creantrelor si datoriilor din raporturile cu strintatea, trile elaboreaz o situtie centralizatoare sub forma unei balante ce reprezint: Document intocmit de organele competente ale statului, care cuprinde inregistrarea sistematic a ansamblului incasrilor si pltilor determinate de tranzactiile reale si financiare dintr-o perioad dat ale unei tri cu restul lumii - balanta de plti global - sau cu o tar". Dup alte opinii balanta de plti este un document statistic care evidentiaz toate operatiile comerciale, financiare si monetare efectuate intre rezidenti si nerezidenti in cursul unei perioade determinate (un an) .

9 of 14

Relatii valutar financiare

10 of 14

Balanta de plti inregistreaz fluxurile de resurse intre economia unei tri si alte tri, regiuni, miscrile de active si angajamente externe rezultate din tranzactiile economice si transferurile fr contrapartid . In acceptiunea Fondului Monetar International, balanta de plti reflect o situatie statistic in care sunt inregistrate pentru o perioad dat: a) tranzactiile de bunuri, servicii si venituri intre o economie si restul lumii; b) transferul de proprietate si alte variatii intervenite in detinerile de aur monetar, drepturile speciale de tragere si in alte creante financiare cu restul lumii si angajamente financiare; c) transferurile fr contrapartid sau in contrapartid destinate echilibrrii. Din conceptia Fondului Monetar International asupra balantei de plti rezult dou trsturi : balanta de plti exprim fluxurile diverse intre o economie si restul lumii pe o perioad determinat de timp; balanta de plti reflect tranzactiile de bunuri, servicii si venituri care determin fluxuri de resurse in valut. Tranzactiile de bunuri si servicii se inregistreaz la momentul in care ele se desfsoar. Tranzactiile intre filialele firmelor multinationale se inregistreaz drept tranzactii intre tri. Inregistrrile in balanta de plti se bazeaz pe principiul partidei duble, al inscrierii in credit debit. Balanta de plti imbrac forma unui document contabil cu dou coloane principale, credit si debit, iar a treia coloan reprezint soldul. In spiritul acestui principiu operatiile autonome exprim inregistrarea tranzactiei si operatiile deduse reflect operatiile ce genereaz tranzactii in valut. Din punct de vedere al operatiunilor comerciale si financiare care se reflect in balanta de plti a unei tri se deosebesc: balanta de plti bilateral care exprim intrrile si iesirile de valut din tranzactiile comerciale si financiare dintre dou tri; balanta regional care evidentiaz relatiile valutar financiare ale unei tri cu un grup de tri dintr-o anume regiune; balanta de plti global inregistreaz fluxurile de intrri si iesiri de valut din tranzactiile internationale ale unei tri cu toate trile. In functie de scopul in care se elaboreaz, balanta de plti poate s imbrace formele de balant de plti program, balanta de piat, balant de creante si angajamente externe si balant de plti externe. Balanta de plti program reflect previziunile asupra fluxurilor de intrri si iesiri de valut ale unei tri cu celelalte tri din perioada urmtoare. Balanta de pit exprim incasrile si pltile in valut din operatiile de pe piata valutar din cursul unei perioade de timp. 12 Creantele si obligatiile financiare internationale. Problema datoriilor externe 169-173 1 -este componenta de baza a sistemului financiar si mondial-institutii financiare,bancare,burse de valori care au ca misiune atragerea de fonduri fginanciare si dirijarea lor spre obiective si beneficiar din diferite tari. Existenta si organizarea unei pietre de capital, de valori mobiliare, depend de indeplinirea unor conditii obligatorii -o cerere de capital din partea agentilor economici publici sau private, a institutiilor bancare si financiare,societatilor de asigurare carese exp[rima prin emiterea de titluri de 10 of 14

Relatii valutar financiare

11 of 14

valoare ce se vor schimba in lichiditati pentru a satisface nevoilre economice ale debitorilor. 13 Sistemul monetar european 175-188 014 Institutii monetare si financiare internationale 191-209 1 15 Platile internationale :reglementari,tehnici de decontare si servicii bancare 211- Pltile internationale cuprind operatiunile de stingere a obligatiilor din contractele comerciale externe prin virarea sumelor corespunztoare in valut in conturile deschise la bnci.

16 Forme si documente de plata in tranzactiile internationale 222-225 1 17 Instrumente de plata si de credit:cambia, biletul la ordin, cecul, acreditivul documentar, incassoul . Continut si functii 226-276 1 . 3.1. Cambia Cambia international cuprinde ordinul neconditionat prin care trgtorul cere trasului s plteasc o sum bani beneficiarului sau la ordinul acestuia, este pltibil la cerere sau la un moment definit, este datat si semnat de trgtor. Cambiile internationale cuprind urmtoarele clauze: denumirea de cambie, ordinul neconditionat de a plti o sum determinat in valut, numele si adresa persoanei care trebuie s plteasc suma, numele si adresa beneficiarului, scadenta, locul pltii, data si locul emiterii, semntura trgtorului. In cambie se pot inscrie clauze facultative astfel: clauza fr protest, interzicerea de a trage contracambii, excluderea duplicatelor de cambie, clauza documentar, clauza privind dobanzile cuvenite deintorului legal al cambiei, clauza de absolvire a trgtorului de rspundere de plat. 3.2 Biletul la ordin Biletul la ordin reprezint un instrument de plat din relatiile economice internationale prin care emitentul se angajeaz s plteasc beneficiarului sau la ordinal acestuia o sum de bani la data si locul din document. Un bilet la ordin international reprezint un inscris care specific cel putin dou dintre urmtoarele locuri si indic faptul c oricare dou astfel locuri specificate sunt situate in state diferite si anume: locul unde este intocmit biletul, locul indicat lang semntura emitentului, locul indicat lang numele beneficiarului pltii, locul pltii, dac este specificat pe bilet si este situat intr-un stat contractant. Biletul la ordin este un inscris care contine o promisiune neconditionat prin care emitentul se oblig s plteasc o sum de bani beneficiarului sau la ordinal acestuia, este pltibil la cerere sau la un moment definit, este datat si semnat de emitent Functia de instrument de plat a biletului la ordin se manifest datorit faptului c emitentul se angajeaz s plteasc suma la scadent. Emitentul se oblig c va plti biletul la ordin conform termenilor si detintorului, sau oricrei alte prti care preia biletul la ordin. Emitentul nu poate exclude sau limita propria rspundere printr-o

11 of 14

Relatii valutar financiare

12 of 14

mentiune pe biletul la ordin. Biletul la ordin semnat de ctre doi sau mai multi emitenti poate fi prezentat oricruia dintre ei, cu exceptia cazului in care biletul la ordin indic in mod clar persoana care trebuie s plteasc. Dac un bilet la ordin este dezonorat prin neplat, detintorul poate s-si exercite dreptul de recurs impotriva girantilor si garantilor. 3.3 Cecul Constituie un instrument de plat din relattiile economice internationale prin intermediul cruia titularul unui cont creditor sau beneficiarul unui credit d ordin unei bnci s achite suma inscris in document. Trgtorul sau emitentul titlului dispune trasului s plteasc o sum de bani beneficiarului Cecul se trage asupra unei bnci in limita fondurilor emitentului si cuprinde: -denumirea de cec, ordinul de efectuare a plii, numele beneficiarului, suma care trebuie pltit, numele si adresa trasului, locul de plat, data si locul emiterii, semntura trgtorului Acreditivul documentar Acreditivul documentar reflect un angajament scris prin care o banc se oblig s efectueze plata in favoarea unui tert, sau la ordinul acestuia, s plteasc, s accepte sau negocieze efecte de comert pe baza documentelor care dovedesc expedierea mrfurilor conform contractului comercial international. Mecanismul de derulare a pltilor prin acreditivul documentar este reglementat prin brosura Reguli si uzante uniforme cu privire la acreditivele documentare" elaborat de Camera de Comert International din Paris si difuzat sub numele de Publicaia nr. 500 Acreditivul documentar reprezint un mecanism de sigurant deoarece ii garanteaz exportatorului incasarea contravalorii mrfurilor livrate, iar importatorului ii ofer certitudinea efecturii pltii pe msura indeplinirii prevederilor din contractul commercial international. A doua functie a acreditivului documentar const in facilitatea oferit exportatorului de a primi un credit de la banca local pe baza unui acreditiv irevocabil deschis pe numele su, care ii permite cumprarea sau pregtirea mrfurilor destinate exportului. Plata efectiv in favoarea beneficiarului se efectueaz pe msur ce documentele prevzute in acreditiv se depun la ghiseele bncii pltitoare. In principiu, acreditivul documentar se acoper in momentul deschiderii prin rezervarea sumei intr-un cont bancar la banca emitent. Incasso documentar
Incassoul documentar reprezint un mecanism de plat international prin care exportatorul transmite bncii sale documentele care dovedesc expedierea mrfurilor conform contractului comercial international, banca

respectiv remite spre incasare documentele unei bnci din strintate, care se angajeaz s le prezinte importatorului si s solicite achitarea contravalorii mrfurilor sau serviciilor prestate. Mecanismul de plat prin incasso se poate utiliza in cazul in care exportatorul are incredere in bonitatea si corectitudinea importatorului, sau dac exist anumite interdictii in legislatia trii importatorului sau sunt unele uzante pe anumite piete Functia incassoului documentar const in mijlocirea incasrii contravalorii mrfurilor livrate si a serviciilor prestate de ctre exportator de la partenerul extern. Exportatorul are incredere in importatorul su, respectiv in faptul c acesta va achita pretul mrfii pe msur ce va fi avizat de o banc local.

12 of 14

Relatii valutar financiare

13 of 14

Incassoul documentar nu ii garanteaz exportatorului incasarea contravalorii mrfurilor livrate, deoarece se bazeaz pe increderea in solvabilitatea, seriozitatea si bonitatea debitorului, respectiv importatorului. Desi in unele cazuri exportatorul poate s cear importatorului s-i prezinte in prealabil o scrisoare de garantie prin care s-i garanteze achitarea incassoului, nu se poate asigura lichidarea financiar rapid a tranzactiei dac cumprtorul nu plteste la termenul stability. 18 Garantii, plati si garanti: scrisori de garantie bancara ,garantii reale 279-302 1
Scrisoarea de garantie bancar constituie un inscris prin care o banc garant se angajeaz in mod

irevocabil, ca in cazul in care o anumit persoan fizic sau juridic denumit debitor principal nu va plti la un termen suma stabilit in scrisoare, s achite o sum corespunztoare beneficiarului. Garantia se acord de o banc sub forma unei scrisori ce cuprinde urmtoarele mentiuni: denumirea si adresa bncii garante, numele si adresa persoanei garantate, numele si adresa beneficiarului garantiei, obiectul garantiei, valoarea garantiei exprimat intr-o sum determinat, termenul de plat al sumei, durata de valabilitate si clauzele speciale. Scrisoarea de garantie bancar reprezint un instrument elaborat pe baza contractului comercial international si din aceast cauz conditia de emitere si clauzele trebuie s fie in concordant cu prevederile din contractul international. Garantia bancar simpl se manifest atunci cand beneficiarul poate s urmreasc debitorul principal in cazul in care acesta nu achit suma datorat sau nu respect alt obligatie conform contractului, banca se angajeaz s plteasc suma din scrisoare beneficiarului. Garantia bancar solidar reprezint o form a garantiei prin care beneficiarul poate solicita executarea bncii fr ca in prealabil s urmreasc debitorul principal si fr ca banca garantat s poat obiecta. Scrisorile de garantie bancar se pot grupa din punct de vedere al obiectului astfel: scrisoare de garantie prin care o banc se angajeaz s plteasc contravaloarea documentelor primite s achite rate la exporturi pe credit sau s accepte, avalizeze si s plteasc cambii; scrisoarea de garantie prin care o banc garanteaz executarea contractului international de ctre exportator; scrisoarea de garantie prin care o banc garanteaz importatorului restituirea avansului acordat exportatorului in cazul in care acesta nu a livrat mrfurile conform contractului comercial international; scrisoarea de garantie pentru participarea la licitatii in care se garanteaz incheierea contractului conform caietului de sarcini in cazul adjudecrii ofertei; scrisoarea de garantie prin care banca garanteaz restituirea mrfurilor primite in consignatie sau achitarea contravalorii lor. Scrisorile de garantie bancar se mai clasific in scrisori de garantie bancar emise la operatiunile de export si import si scrisori de garantie bancar primite la operatiunile de import si export. Garantiile reale sunt modalitati tehnico-juridice prin care un anumit imobil sdau mai multe bunuri immobile sunt afectate pentru a asigura pe creditorul obligatieie indeplinite ca debitorul isiva executa obligatia corelativa asumata.aceste garantii ,prezinta ,in principiu, ca bunurile efectate sunt sustrase de la urmarirea lor catre creditori, asigurand astfel,plata creantei garantate Garantiile reale se clasifica in ;

13 of 14

Relatii valutar financiare

14 of 14

-garantii reale cu deposedarea debitorului de bunul afectat -garantii reale fara deposedarea debitorului,dintre care ipoteca este cel mai frecvent folosita 19 Piata valutara si relatiile valutar-financiare ale Romaniei 303-327 1 Piata valutar din Romania reprezint o piat pe care se efectueaz operatiuni de schimb valutar la cursuri de schimb determinate liber de ctre intermediarii autorizati de Banca National a Romaniei. Piata valutar din Romania este format din piata valutar interbancar si operatunile de schimb valutar cu numerar si substituite de numerar pentru persoane fizice. Operatiunile valutare cuprind incasrile, pltile, compensrile, transferurile, creditrile, precum si orice alte tranzactii exprimate in valute si care se pot efectua prin transfer bancar, in numerar, cu instrumente de plat sau prin alte modalitti de plat, practicate de institutiile de credit in functie de natura operatiunii respective. In sfera operatiunilor valutare se deosebesc operatiunile valutare curente si operatiunile de capital.

14 of 14