Mihai Eminescu

Scriitorul teologul si filozoful Vasile Chira nu este niciodata in criz de inspiraie, haidei s regndim lumea mpreuna la TV Sibiu. C.V.Bun seara stimai telespectatori i bine v-am regsit la o noua ediie a emisiunii regndim Romania.Tema emisiunii din aceasta seara este Mihai Eminescu 120 de ani de la moartea poetului.Ieri n 15 iunie poporul romn a comemorat 120 de ani de la moartea, sa i spun de la trecerea n eternitate a omului absolut aa cum i spunea poetul Petre uea, a poetului naional cum l numea George Calinescu a unui pilon al culturii romanesti cum i spunea Constantin Noica sau al sfntului preacurat al versului cum i spunea Tudor Arghezi.mi vine acum in minte un articol de-a lui Geo Bogza care scria la un moment dat despre Eminescu, urmatorul lucru: i incepea acest eseu cu un citat de basm,,Pe cand Dumnezeu umbla pe pamnt cu Sf. Petru a poposit ntr-o seara in casa lui Gheorghe Eminovici din Ipoteti acolo Sf Petru si cu Dumnezeu netiind aceasta familie despre cine este vorba i-a osptat si dupa aceea Sf Petru facndu-ise mila oarecum de aceti oameni lui Dumnezeu i-a spus, Fa ceva Doamne pentru aceti oameni, i atunci Dumnezeu a dat acestui neam pe Eminescu.

Daca ar fii s concepem un calendar cultural, filozofic un calendar al psihicului in paralel cu cel cretin ar trebui sa punem astazi am sarbatorit 120 de ani de la moartea lui Eminescu, astazi ar trebui sa comemoram 120 de ani, in 16 iunie de la s i spunem de la tierea lui Eminescu pentru ca astzi Eminescu a fost fcut autopsia, i n 17 a fost ngropat la umbra unui tei din cimitirulul Belu din Bucureti. Vom vorbi astzi despre creatorul limbii romne moderne, despre cel ce a introdus in literatura romn filozofia, despre cel ce a fcut un salt cuantic de la pastelurile lui Alecsandri la metafizica, despre omul si poetul care a scris Luceafarul, poemul spat in granit, poemul altinic, poemul sixtinic culmea dealtfel a literaturii romne, despre omul care a ars ca o lumnare de seu, ca o lumnare fragil, care s-a dezmembrat pana la urma ca o harfa lovita de vnt de copitele vantului ca o harfa eoliana, vorbind despre omul despre poetul,despre filozoful care veghea atunci cand se odihnea Dumnezeu, spuneam cu alta ocazie c avem in Sibiu trei poeti de exceptie, vorbeam atunci de domnul Mircea Ivanescu, de domnul Dumitru Chioaru si de domnul Radu Vacarescu, ei bine in aceasta seara l avem invitat pe domnia sa, cu cine puteam dialoga, cu cine puteam avea o astfel de dezbatere despre poetul national dect tot cu un poet cu Dumitru Chioaru aadar l avem invitat n aceasta seara pe Dumitru Chioaru. V.C.Bun seara si bine ai venit.Domnul Dumitru Chioaru s-a nscut n localitatea Sngtini n judeul Sibiu, este liceniat n

litere la Facultatea de litere la Cluj Babe Boya unde susine dealtfel mai trziu si un doctorat n litere, este deasemenea in studenie redactor la celebra revista literara Echinox,in prezent este profesor universitar,pred literatura comparata la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu,respectiv facultatea de litere i este in acelai timp redactor-ef la revista de literatura si cultur Euforion, este autor deasemenea a peste zece volume de poezie, antologie seucritic i teorie literar este deasemenea membru al Uniunii Scriitorilor din Romania aadar domnul profesor Dumitru Chioaru:dei mi-ati marturisit nainte de a intra in emisiune c nu va considerai un eminoscolov, totui dumneavoastra ai fcut o teza de licenta cu Ioana Empetrescu la Cluj, considerat dealtfel unul dintre cei mai mari eminescologi dac nu cel mai mare eminescolog romn, ati fcut o tez de licena despre Eminescu poet orfic, deasemenea in teza dumneavoastr de doctorat avei un capitol despre temporaritatea lui de atunci si pana acum sistematic ai scris despre Eminescu, cum explicai aceast afinitate cu Mihai Eminescu? D.C.Rspund intrebrii dumneavoastr, n primul rnd Eminescu este pentru mine nu poetul naional, nu poetul nepereche i multe alte asemenea vorbe, care sigur c au acoperire nimic de spus dar pe care le merit fara ndoiala care au devenit cliee i riscant sa spunem nite judeci de valoare ntru totul bine de transmis si celorlali care nu l cunosc, noile generaii sau strinii de aceea pentru mine Eminescu este poetul.

Am avut cu el o relaie foarte devreme din copilrie i care a ramas statornic, eu intr-un fel nu l mai citesc pe Eminescu de mult vreme pentru c l tiu pe de rost, cel putin poeziile antume dar i multe versuri din postume mi sunt ntotdeauna proaspete n minte,asta e un nsoitor pentru mine pretutindeni i m regasesc in multe din versurile sale n situaii de viaa i situaii culturale n care un vers al su, o replic a sa se potrivete de minune.Eminescu este viu pentru mine, am cu el deci o relaie ca s vorbesc in termeni postmoderni, amical n dialog cu el cu opera sa i cred c asta e lucrul cel mai bun pe care l pot spune aici legat de relaia mea cu Eminescu, pe lng faptul c i cunosc poezia am meditat mult timp asupra ei i am scris nca de student un comentariu asupra uneia din capodoperele sale od metrul antic care a fost printre primele articole publicate de mine sub ndrumarea profesoarei mele Ioana Empretrescu, am ncheiat facultatea cu o lucrare despre Eminescu, Eminescu poet orfic, nelegnd prin poet orfic un model de poet romantic n care, n structura cruia reactiveaza nu numai modelul acela al lui Orfeu ci i modelul poetului creator cum l ntelegeau ntr-un fel romanticii, care creeaz n compensaie, iat spunea Ioana Empetrescu, noi universuri,o noua lume n care s ne situm mai bine. E o poezie si aici cred c e mare Eminescu i va rmne nentrecut n care cuvantul ca Logos se logodete ntr-un mod extraordinar, greu de neegalat melosul cu muzicalitatea, asta fiind esenta ofismului ca i poezie, e o poezie care probabil c

dac exista si ali poei ca Arghezi care este un geniu lingvistic ca Blaga un filozof att de profund, Nichita Stnescu, un magician al cuvantului, Bacovia care are o muzicalitate speciala, Eminescu le armonizeaz ntr-un mod unic, a dat acestora muzicalitate irepetabil. Ce l difereniaza de toti ceilali,nu este numai universul este un poet att de complex ci i aceasta muzicalitate unic, unele versuri din Eminescu au ceva foarte personal, i dac stm bine s analizm o muzicalitate a cuvintelor care e inimitabil, e unic toi care au ncercat s l imite au sfrit prin ai fi doar epigoni, doar desprinzandu-se de aceast muzicalitate fascinanta, care te vrajete s-a putut merge mai departe, i deja am invocat i ali poei care au continuat drumul deschis de Eminescu n poezia romneasc, tot din meditaie asupra poeziei sale s-a nascut i capitolul care ncepe poetica temporalitaii care a devenit cartea in care a publicat singurele, gandite intr-un fel nou teza de doctorat respectiv si poezii.Am nceput cu el pentru c Eminescu este dupa cum spune chiar Maiorescu un om al timpului modern, cred c are o alt relaie cu timpul, dect sa zicem Alecsandri din pasteluri. Eminescu este un alt tip de poet pentru c triete un moment i are perfect contiina ei, un tip de criza in care spune el nu este amurg de zeitate si a sfinirii de idei spune intr-un vers de atunci trim continuu aceasta criz dar pe care el a ncercat sa resemneze prin puterea aceasta a verbului, verbul acela original din Logosul de la greci o solutie orfic de transcendere a timpului.Timpul este vazut la

Eminescu ca o cdere unde stm sa analizam cu atenie dar care poate trece printr-o soteriologie prin cuvntul care fixeaza in efemerul i in eternitate, pentru aceasta iat se duce transcenderea timpului i anularea ntr-un fel i mntuirea de consecinele cderii. C.V.Spre deosebire de Cioran care si el a preluat acest mit gnostic, chiar are o carte, Caderea in timp, spre deosebire de Cioran care preia aceste motive gnostice si care nu ofer totui o ieire, o soluie Eminescu totui contrapune acestui model ontologic gnostic acest act soteriologic prin logos. D.C. De aceea poezia,el credea c toi romanticii vor salva lumea, este o credina care sigur astzi nu se mai pstreaz de o credina orfic, far ndoial si pe care o mai ntlnim i la Blaga chiar dac este un poet orfic,chiar dac se ntreab,,Cuvantul unde ca un imn sa te ridice peste timp spune Blaga ntr-o poezie. ndoiala blagian este doar retoric pentru c i el crede la fel. O ntalnim interesant i la Nichita Stanescu, defapt dac vei citi aceasta carte, eu analizez poezia romneasc n sapte momente importante ale ei i fiecare reprezint un alt avatar al lui Orfeu.Eminescu este din pcate un poetscos din manuale, contemporanul lui Eminescu i promotorul modernismului romnesc cu opera inegal e adevrat poate nu de valoarea operei eminesciene, dar nu se poate trece peste i am continuat cu Bacovia cu Arghezi, Blaga,Ion Barbu i Nichita Stanescu.Acest orfeu romnesc care fiecare

reprezint un episod sau o semnificaie a mitului ntr-un mod foarte interesant, nu sunt toi orficii in sensul originar al termenului dar reprezint pe orfeu. C.V.Domnule profesor vreau s v intreb un lucru care mi-a venit in minte chiar acum n timp ce vorbeai dumneavoastra despre Eminescu.Cu siguranta unul dintre motivele care au dus la mitizarea lui Eminescu, a fost i viaa lui zbuciumat a fost i traseul lui existenial foarte sinuos i tragic de altfel, m gndesc si v ntreb asta si ca poet acum i ca profesor de literatur, Eminescu asemeni altor mari creatori de literatur,ma gandesc la Kafka i aa mai departe cu toi au avut astfel de traiecte sinuoase.Din punct de vedere poetic dac vorbim totui de o judecata a poeziei,vorbim totusi de un daimon al poeziei, de o providenta a poeziei cum spunea Blaga,, la curile dorului,, de o instana transcendent care vegheaza ntr-un chip providenial creaturii de poezie, cum este posibil ca totui marile capodopere sa se nasc din mocirl. Cum este posibil ca aproape tot ce este mare n literatur, de ce are nevoie spiritul de treang, de sifilis de mocirl ca s se ntoarc la sine, de ce aceste ncercri, cum se reflect bunul Dumnezeu n traiectele ale acestor oameni in primul rnd si creatori ? D.C.Biografia poeilor este ieita din comun, rar s-a ntamplat ca marii poei s fie aa ca oamenii obinuii, si asuma o libertate pe care ceilali oameni nu au poate nevoie care nu

acest lucru s-a ntamplat prima data la noi ntr-un mod chiar ocant pentru publicul romnesc i cu nite poei aproape uitai, dac ne gandim la Grigore Alexandrescu care a trait vreo 25 de ani in bezna,bezna mintii, romantic dar i clasic. A fost nevoie probabil de destinul acesta a lui Eminescu care a murit tnr, muli dintre romanticii, daca ne gndim la Sheili, la Keyts la Novalys care au stat vreo 40 de ani cu minile ntunecate, aceste modele de poei romantici au adus prin Eminescu asemenea impact nct publicul contemporan, cei care i-au dat seama de genul su, sa l susina s l recunoasc, s l combat ca un element nociv pentru cultura si societatea romaneasc dac ma gndesc la primii lui detractori de la revista romna a lui Petre Grniteanu sau la Aaron Densueanul c opera lui Eminescu este bolnav i c la fel ca Nicu Grama de la Blaj a spus ca opera aceasta ar trebui ars i uitat definitiv pentru c daca o oferim tinerilor ar duce la coruperea lor. El vorbete de o oper total nesntoas,exista la fel i Macedonski, i Hadeu care nu l-a neles dect pe patul de moarte, adevarul c i Eminescu rspundea la atacuri, dar n ciuda attor detractori, dreptate a avut Titu Maiorescu, a fost o conjuncie de astre la junimea dac ne gndim n primul rnd la Maiorescu dar i la Creang, la Caragiale i la Slavici, sa ntmplat s avem dintr-o data o pleiad de mari scriitori care au pus bazele adevratei literaturi romne atuncea se scria n limba romn diverse modele franuzeti, germane dar odat cu Eminescu i cu ceilali amintii nu putem spune

c literatura romna i-a gsit identitatea i era pregtit pentru o evoluie de sine stttoare i cum s-a ntmplat cel puin n prima parte a sec XX care a stat spune i Maiorescu sub auspicile geniului eminescian. C.V. S revin la ntrebare.Credei ca exist o alchimie sufleteasc a poetului nu este neaprat un act mimetric cel puin la Eminescu, nici vorb de aa ceva.Exista totui un astfel de comportament, o astfel de alchimie care duce pna la urma la aceste disfuncionaliti, m gndeam la faptul c Eminescu era total neglijent faa de persoana lui public, de multe ori nu l interesau funciile, coala, nu i-a nici mcar diploma de bacalaureat, toate astea se inscriu ntr-un oarecare mimetism s-au efectiv aceasta este alchimia oricrui om,poet dintotdeauna i de pretutindeni , m gndesc de pilda la acel episod cu Paskali la un moment dat eful acelei trupe de teatru i-a spus vzndu-l pe Eminescu rupt fr haine i fr ghete i-a spus la un moment dat:,,Eminescu dute i ia-i haine i ghete, el a spus dar nu am parale nu am bani, atunci maestrul Paskali a scos bani din buzunar i i-a spus desear pentru ca aveau repetiii i Eminescu era sufleor, deseara s te vd cu haine i ghete i la un moment dat a intrat ntr-un anticariat, ntr-o librrie i-a cumprat operele lui Goethe i-a cumprat operele lui Haine i a venit disear la care l-a ntrebat Paskali ,,i-ai luat haine i ghete, da Haine adic poetul Haine german i Goethe, operele lui Haine i a lui Goethe.Deci, am spus acest lucru este inteligent i uor amuzant, ns era total indiferent faa de propria lui via,

dup aceea iarai episodul cu Veronica, i aici probabil,chiar a vrea s v ntreb pentru c foarte muli mai ales dup ce a aprut acel volum de coresponden dintre Eminescu i Veronica, dulcea mea doamn, imnul meu iubit publicul cititor vznd focul acestor scrisori, aceast idil extraordinar fa de Veronica i invers, de ce totui Maiorescu i-a spus sau a mpiedicat finalizarea acestei relaii pentru ca ar fi spus mai ales la un moment dat, domnule dac se va cstori Eminescu cu Veronica nu va plnge att de frumos n versuri nu va fi att de profund, va deveni un casnic, un gospodar.Asta vreau s v ntreb, a procedat bine sau n-a procedat bine?

D.c.Sunt dou ntrebri la care ar trebui s rspund, haidei s le luam n ordine.Eu am citit multe din crile care s-au scris despre Eminescu, bine prima sigur c este i rmne important este cea a lui Clinescu, cnd am ajuns i la studii de felul acesta psiho-somatice care medici celebri ncearc s dovedeasc c nu a avut sifilis, au existat alte cauze, o ncrctur genetic dar i la o via dezordonat, este foarte adevrat , doctorul Nica dovedete si el aceste lucruri, Eminescu cred c a avut ca unul dintre romantici presimirea faptului c va tri puin, se grbea i atunci a ars ca o tor ntradevr, consuma foarte mult cafea, fuma, nu dormea nopi intregi n care scria, fornd lucrurile in aa fel nct paharul acela de cristal cum zice Calinescu a crpat al minii sale dar spun asta pentru c sunt convins c el presimea, tia

lucrurile acestea, neglijena faa de propriul aspect exterior i daca nu cumva ine de un mit al boemului, se tie c uneori se mbrca foarte elegant, era un foarte bun dansator, frecventa i nalta societate, cci colegi de ai si de la Timpul ctigau la fel ca el sume importante de bani, Eminescu cheltuia enorm pe cri, pe anumite vicii, cum spuneam, era un risipitor, i-a risipit viaa, a fost o druire, ntr-o ardere care nu putea s aib pn la urm alt rezultate, am vzut opera sa din pcate si consecine tragice, pe de alt parte s v rspund i la celelalte ntrebri,Veronica Micle pe care a iubit-o probabil cel mai mult dar exist i alte femei n viaa lui Eminescu i bineneles nume de femei mai puin cunoscute i fa de care a manifestat sentimente foarte puternice, de viril, de brbat care se gndea la o eventual cstorie, nu tiu dac n-ar fi fost bine s se cstoreasc, asta probabil ar fi echilibrat puin viaa i ar fi facut ca s i poat continua proiectele multe din operele sale defapt au rmas nefinalizate, ceea ce a publicat Titu Maiorescu n prima ediie din 1884 de poezii dup ce poetul s-a mbolnvit, i o selecie a sa o lucrare care nu tiu dac a fost scris pe placul poetului din multe puncte de vedere, ntre cei doi a existat un dialog extraordinar i eu cred c i Maiorescu a avut un noroc de a l descoperi pe Eminescu dar i Eminescu a avut un noroc la fel de mare de a da de un critic ca el dar au existat din pcate i nenelegeri legate de opere cum era Luceafrul unde criticul inteniona s taie i chiar a tiat n ediia aceasta pentru c tot ceea ce a aprut n poezii nu este identic cu

textul care a aprut n almanahul studenilor,diferen de patru strofe,nu a publicat Eminescu Luceafaru,cte va intervenit i n oper,fr s o strice,fr ndoial la simit extraordinar pe Eminescu i-a pstrat doar ceea ce s-a cristalizat ,prin care s-a clasicizat i-a lsat postumele altor generaii a vrut s transmit imaginea unui poet desvrit dar a intervenit i n viaa lui personal, se tie foarte bine, probabil i din aceste raiuni n-ar fi mai plns aa de frumos iubirea ca atunci cnd ar fi fost ncheiat relaia lor de cstorie, eu pot s l cred dar exist i un motiv foarte personal,se tie c Veronica a fost ntr-un proces ca martor ntr-un proces n care Maiorescu ar fi fost dat n judecat pentru o relaie imoral cu o profesoar a Veronici Micle. Peste episodul acesta peste care marele critic nu putea trece, o considera o femeie frivol, nu cred c a fost att de frivol, dovada faptului c i ea pstra un cult al lui Eminescu, Veronica a fost cea care a intuit geniul lui Eminescu dar mai e ceva, eu cred c l-a iubit cu adevrat pentru c sfritul ei se ntmpl n acelai an cu Eminescu, a fost o legatur att de profund ntre cei doi nct nu a mai rezistat i l-a urmat in lumea cealalt, e un amnunt care nu trebuie uitat pentru c Veronica continu s fie considerat femeie frivol, superficial, tipul vampei care nu a adus dect suferin i nenorocire i ar fi avut un efect negativ i asupra operei sale. C.V.