Lucrri tiinifice vol.

51, seria Agronomie

ASPECTE PRIVIND STRATEGIILE DE DEZVOLTARE LOCAL

Constantin IATCO1, Gabriela IGNAT1, Doina COJOC1
1

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Iai, Facultatea de Agricultur igabi@univagro-iasi.ro

In view of Romanias integration into the European Union structures, it is necessary to establish a coherent development strategy so that all the administrative territorial units both the more and the less developed are able to receive substantial funding so that the investment effort in the field should achieve the projected efficiency and match that of other EU local communities. Local development strategies consist of at least seven features that local managers with duties in the field should be familiar with: vision for the future, creativity, flexibility, action, creation for action, focus on change, focus on sustainable returns. The local development strategy is both a planning process and a product that promotes partnership among the various local stakeholders: 1. local government; 2. local community; 3. private sector; 4. representatives of the civil society. The aim of this partnership is to enable a common analysis of issues related to development, future vision/future projections, resource mobilization, the preparation of development strategies and projects, as well as their implementation, monitoring and evaluation. Any local strategy includes an preliminary phase which consists of the assessment and analysis of the key indicators in the community where the development strategy is implemented. Key words: GAL, public private partnership, LEADER

ncepnd din ianuarie 2007, Romnia este stat membru al Uniunii Europene i face primii pai pe structura UE. Restructurarea, modernizarea i dezvoltarea sectoarelor agricol, alimentar i forestier din Romnia, n vederea creterii competitivitii lor, n noul mediu de schimb, constituie o mare provocare, drept pentru care are prioritate maxim n strategia de dezvoltare durabil a Romniei. Totodat, n vederea contribuiei la realizarea prioritatilor Comunitii, n special, a obiectivelor i domeniilor de aciune durabile din Strategiile Gteborg i Lisabona, pentru crearea de locuri de munc, aceasta dezvoltare economic trebuie s fie echilibrat i integrat innd cont de aspectele sociale i de mediu din spaiul rural romnesc.

237

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Iai

MATERIAL I METOD
Implicarea actorilor locali n dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei dezvoltri dinamice sprijinit de o strategie de dezvoltare local elaborat i implementat local i administrat de reprezentani ai comunitii care vor reprezenta interlocutorii populaiei din teritoriile respective n vederea mbuntirii continue a strategiei i a aciunilor ce vor fi implementate. Unitile administrativ teritoriale (orae, comune i sate) au devenit elemente eseniale ale procesului de dezvoltare economico-sociala, iar ariile lor de influent constituie repere in ansamblul dezvoltrii la nivel naional. Acest proces trebuie s rspund necesitilor specifice ale cetenilor care trebuie s aib garania progresului i a prosperitii, pe care o ofer doar participarea la elaborarea proiectelor care i privesc.

REZULTATE I DISCUII
Avnd in vedere integrarea Romniei n structurile Uniunii Europene, este necesar s se stabileasc o strategie coerent de dezvoltare astfel ca toate unitile administrativ teritoriale dezvoltate i mai puin dezvoltate s primeasc finanri consistente pentru ca efortul investiional in domeniu s si ating eficiena scontat i s se alinieze celorlalte comuniti din Uniunea European. Implementarea proiectelor cu impact la nivelul micro-regiunii se desfoar cu dificultate datorit lipsei practicii de lucru in parteneriat, lipsei resurselor umane calificate. Consiliul Judetean i celelalte autoriti responsabile se implic activ in animarea activitilor in microregiune i dezvoltarea capacitii instituionale. Inc de la primele iniiative, Consiliul Judetean a sprijinit toate aciunile menite a promova abordarea bottom-up si a devenit un promotor al parteneriatului public privat din micro-regiune. Abordarea bottom-up are in vedere faptul c implementarea proiectelor cu impact la nivelul micro-regiunii se desfoar cu dificultate datorit lipsei practicii de lucru in parteneriat, lipsei resurselor umane calificate . Fondarea Grupurilor de aciune local a fost inc de la inceput sprijinit de autoritile judeene i locale. Parteneriatul regional pentru procesul de dezvoltare rurala in judetul Iasi va putea fi compus din : comitetul de initiativa (6-9 persoane), unitatea de management a parteneriatului public privat, precum i parteneriatul public privat. In urma consultrii actorilor locali s-au identificat urmtoarele viziuni: - infrastructura turistica adecvata;- zona turistic dezvoltat;- servicii turistice de calitate;- zona turistic important pe harta Romaniei;- creare de locuri de munc; - zootehnie ecologic i convenional;- meteuguri i artizanat;valorificare plante medicinale, fructe de pdure i ciuperci;- dezvoltare durabil a pdurilor;- protecia naturii i peisajului. Ca obiective sectoriale se pot enumera urmatoarele : Dezvoltarea turismului i agro-turismului in micro-regiune; Promovarea motenirii culturale a micro-regiunii; Valorificarea durabil a potenialului natural prin tehnologii agricole prietenoase mediului, Imbuntirea

238

Lucrri tiinifice vol. 51, seria Agronomie

pregtirii profesionale; Incurajarea investiiilor private pentru crearea de locuri de munc cu specific tradiional. Sectorul privat in micro-regiunile judeului Iai , este reprezentat in mare parte de proprietarii de faciliti turistice i agenii economici. Punctul de plecare pentru Strategia de Dezvoltare Locala il constituie punctele forte i slabe al micro-regiunii - baza de lucru. Integrarea social se construiete pe baza experienei acumulate in regiune in utilizarea in comun a resurselor de dezvoltare . Grupul de Aciune local va aciona in postura de catalizator pentru atingerea obiectivului general creterea calitii vieii. Problemele cheie gsite sunt: Pregtire profesional de slaba calitate; Declinul activitilor agricole; Nefolosirea adecvat a potenialului turistic; Pierderea produselor traditionale, motenire culturala; Migraia tinerilor spre zonele urbane; Servicii sociale de proast calitate. Structurile organizatorice au in vedere constituirea unui birou de management regional. Acesta va prelua i managementul GAL-urilor i va fi sprijinit de ctre Consiliul Judeean, administraia local din micro-regiuni i sectorul privat. In cadrul diferitelor programe de pregatire profesional au fost implicai in special ageniile de dezvoltare. Acestea beneficiaz de expertiz in utilizarea diferitelor tipuri de finanare, identificarea de proiecte , etc. Finanarea este cheia succesului in implementarea de proiecte. Se vor considera dou aspecte principale :- finanare din fonduri structurale ale UE , caz in care trebuie avute in vedere condiiile de eligibilitate i co-finantarea i - atragerea surselor de finanare private sector privat- pentru finanarea activitilor generatoare de profit in special a proiectelor pe turism. Monitorizarea cuprinde un sistem de colectare i raportare de informaii in ceea ce privete desfurarea proiectelor cu scopul imbuntatirii eficientei si de a reorienta aciunile in cazul in care acestea nu conduc la rezultatele estimate. Monitorizarea va evalua aspecte aflate in plina desfurare : activiti, rezultate partiale, buget, performana echipei, riscurile identificate iniial. Este necesar un grafic al desfurrii proiectelor. Acesta va fi realizat odata cu cererea de finanare a fiecarui proiect in parte. Comunicarea intentiilor de dezvoltare este o alta condiie pentru implementarea strategiei. O comunicare eficient asigur succesul implementrii proiectelor i asigur sprijinul comunitii. Comunicarea va avea in vedere categoriile de actori implicate:- populaie din micro-regiunile judetului Iasi;- administraie local i judeean;- reprezentani ai sectorului privat din micro-regiune;- investitori poteniali, turisti,;- administratia centrala, parteneri din alte ri, organisme internaionale. Grupul de acune locala va fi format din minim 50 % actori privai i restul administraie local. Datorit implicrii active in activitile economice din microregiune se urmarete i o implicare mai activ a femeilor, tinerilor i copiilor in micro-regiune. Se urmreste atingerea unui procent de 30% femei in GAL uri.

239

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Iai

Pentru asigurarea de durat a dezvoltrii i existenei sociale n regiune cele 3 componente: ecologie, economie i securitate social vor trebui vzute ca o unitate necesar. Dup cum s-a formulat n Agenda 21, modelul dezvoltrii durabile este un concept care leag mbuntirea condiiilor de viat economice i sociale ale oamenilor de garantarea pe termen lung a bazelor vieii. Programele i proiectele implementate in micro-regini vor respecta cadrul creat de planul judeean pentru mediu care este intocmit in conformitate cu strategia naional de mediu. Punerea in valoare a pajitelor de inalt valoare, a solurilor, peisajelor a florei i faunei, colectarea controlat a plantelor medicinale in acest sens microregiunile beneficiaz de avantajul existentei unor studii aprofundate in ceea ce privete flora i fauna pe baza corea se pot construi proiecte ce vizeaz valorificarea florei i faunei.

CONCLUZII
In urma studiului se disting cateva arii de intervenie:Turism i agroturism : Scoala de ghizi, destinaie turistic, trasee turistice intre monumentele naturii, centru de informare turistic, ghid turistic al micro-regiunilor; Revigorarea ocupaiei tradiionale zootehnia: ameliorarea raselor autohtone; centru de sacrificare, dezvoltarea targurilor locale; Promovarea produselor tradiionale: identificarea produselor tradiionale, inregistrare produse tradiionale i promovare prin brouri i pliante, promovarea folosirii produselor tradiionale in pensiunile agro-turistice, coala pentru gospodine; Promovarea motenirii culturale: campanie de informare cultura moldovenilor; muzeul portului popular moldovenesc, promovarea mestesugurilor; Imbuntirea pregtirii profesionale: coala de meserii tradiionale, cursuri pentru servicii in turism, gastronomie in judetul Iasi; Cultura civic: Schimburi de experient intre tinerii din diferite comune, coala pentru dezvoltare Cum arat viitorul nostru in micro-regiune? Tinerii i mediul inconjurator, Ecologie i dezvoltare durabil.
BIBLIOGRAFIE
1.Popescu, A., 2002 - Dezvoltare rural, Editura Universitar, Bucureti. 2. Zahiu, L., 1999 - Management agricol, Editura Economic, Bucureti. 3. Zahiu, L. i colab., 2006 Agricultura Uniunii Europene sub impactul politicii agricole comune, Editura Ceres.

240