Consilierea

Definitie
Un dialog in care o persoana ajuta pe alta care are dificultati semnificiativ importante (Wallis, 1978) O cale de a se relationa si de a raspunde unei alte persoane, astfel incat consiliatul este ajutat sa-si exploreze gandurile, emotiile si comportamentul pentru a castiga o intelegere de sine mai clara si apoi sa invete sa gaseasca si sa utilizeze partile sale mai tari (resursele), incat sa se poata confrunta cu viata cat mai eficient, luand decizii adecvate sau actionand corespunzator (Inskipp si Johns, 1984)

 Consilierea este o relatie cu scop, in care o persoana ajuta pe alta sa se ajute ea insasi

Utilizarea cu abilitate si principialitate a relatiei pentru a favoriza cunoasterea de sine, autoacceptarea emotionala, maturizarea si dezvoltarea optimala a resurselor profesionale. Intotdeauna scopul sau este de a oferi ocazia de a lucra, a trai cat mai satisfacator si cu utilizarea cat mai completa a resurselor (Asociatia Britanica de Consiliere, 1989)

Scopurile consilierii
Dezvoltare maturizare
Luarea deciziilor Rezolvarea unor probleme specifice

Confruntarea cu crizele
Dezvoltarea autointelegerii Prelucrarea conflictelor interioare

Imbunatatirea relatiilor cu ceilalti

Fundamentala apare dezvoltarea capacitatii de a alege, de a judeca lucrurile in mod cumpanit, de a asuma responsabilitatea alegerii cu posibilele consecinte bune sau rele si inlocuirea stilului impulsiv cu unul reflectat (Oancea, 2002)

Trasaturi definitorii
Este o relatie de ajutor (Nelson-Jones, 1990)
Ajutorul acordat prezinta un singur sens, de la consilier catre client

Ajutorul este realizat, de obicei, la cerere, ceea ce creaza diferente intre cele doua parti si o anumita disponibilitate din partea clientului de a-l accepta
Ajutorul este limitat in timp, relatia specifica incheindu-se cand obiectivele au fost atinse

Scoli de consiliere
Scoala psihodinamica
Scoala umanista

Scoala cognitiv-comportamentala

Scoala psihodinamica
Accentueaza importanta influentelor inconstiente asupra modului in care functioneaza oamenii Consilierea isi propune sa sporeasca abilitatile clientilor de a practica un control constient mai mare asupra propriei vieti Sigmund Freud, Carl Jung

Scoala umanista
Se bazeaza pe un sistem de valori si credinte care accentueaza calitatile si abilitatile oamenilor de a-si dezvolta potentialul uman
Consilierea accentueaza sporirea abilitatilor clientilor de a-si experimenta sentimentele si de a gandi si actiona in armonie cu tendintele lor fundamentale de a se actualiza pe ei insisi

Carl Rogers terapia centrata pe persoana

Fritz Perls terapia gestalt

Scoala cognitiv-comportamentala
Se concentreaza asupra schimbarii comportamentelor observabile prin intermediul oferirii unor consecinte diferite sau recompensatorii Consilierea ajuta clientii sa-si schimbe anumite moduri de a gandi si a se comporta (care le mentin problemele) Albert Ellis terapia rational-emotiva

Aaron Beck terapia cognitiva

Calitatile unui profesionist in consiliere

ex. brainstorming

Consilierii nu sunt niste supraoameni, omnipotenti

Nu detin monopoul intelepciunii sau al echilibrului emotional

Nu rezolva problemele clientilor clientii insasi (ghidati si incurajati de relatia cu consilierul) sunt cei care fac acest lucru Learn your theories as well as you can, but put them aside when you touch the miracle of the living soul Carl Jung

Calitatile unui profesionist in consiliere

Un repertoriu de tehnici de consiliere centrale pe care persoanele care acorda asistenta isi pot baza sprijinul Caldura Naturalete - autenticitate Intelegere empatica Privirea neconditionat pozitiva Intelegerea cadrului intern de referinta al clientului Ascultarea activa Reflectarea sentimentelor / oglindirea Adresarea intrebarilor Tinuta etica

Caldura
Abilitatea de a fi deschis si abordabil fata de persoanele care solicita sprijin Implica: interes, absenta criticii, absenta apararii fata de atitudinile clientului, contactul psihologic strans (Schulman, 1982) Caldura este un produs al mintii, o atitudine constienta si o abilitate de a fi onest cu tine insuti, care creeaza premiza de a fi deschis fata de altii (Burnard, 1990)

Naturaletea - autenticitatea
Problema centrala este daca suntem sau nu interesati in situatia respectiva

Trasaturile naturaletei in consiliere (Egan, 1990)

A nu supraevalua, sublinia rolul tau profesional, a evita atitudinile stereotipe A fi spontan, dar nu necontrolat si hazardat A ramane deschis si nedefensiv cand te simti amenintat A fi consistent, a evita diferentele dintre valorile propuse si comportamentul propriu, discrepantele dintre ganduri si fapte A manifesta tact si respect A fi dispus sa impartasesti experientele tale cu clientii, daca ele pot fi folositoare pentru ei

Intelegerea empatica
Einfuhlung (Jaspers,1959)

(video Gloria-Carl Rogers)

Capacitatea de a intra, intr-un sens perceptual, in lumea interioara a altei persoane, de a vedea lumea asa cum o vede persoana respectiva
Capacitatea de a se identifica mental cu lumea interioara a clientului si de a intelege pe de-a-ntregul (Nelson-Jones, 2007) Include si capacitatea de a transmite aceasta perceptie acelei persoane Capacitatea de percepe corect trairile altei persoane si de a-i comunica aceasta intelegere (Kalish, 1971)

Cadrul de referinta
Privirea din perspeciva clientlui
Abiliatea de a te pune in pielea clientului Se bazeaza pe distinctia fundamentala dintre TU si EU
Perspectiva ta asupra ta - I Perspectiva mea asupra ta - E Perspectia ta asupra mea - E Perspectiva mea asupra mea - I

Sa raspundem clientilor intr-un fel care demonstreaza o intelegere corecta a perspectivelor lor

Privirea neconditionat pozitiva

Predispozitia catre a aprecia, catre acceptare (Rogers, 1987) Clientul este considerat o persoana valoroasa, pozitiva, fara conditii si limitari Clientul este considerat esentialmente bun Neconditionalitatea se refera la acceptarea lipsita de judecata a experientei si autodezvaluirii realitatii subiective a clientului Presupune identificarea cu potentialul clientilor mai degraba decat cu comportamentele lor curente

Ascultarea

(accidentul)

A asculta nu inseamna, pur si simplu, a auzi ce spune celalalt

Auzul este pasiv, pe cand ascultarea reprezinta un proces psihologic care permite atribuirea unui sens sunetelor auzite Necesita concentrare si efort
Implica auzirea si memorarea cuvintelor, sensibilitatea la indicii vocale, observarea limbajului corporal si luarea in considerare a contextului personal si social de comunicare (Nelson-Jones, 2007)

Ascultarea activa

(facilitare)

inseamna mai mult decat simpla receptare si interpretare a semnalelor sonore, pentru ca implica participarea activa a celui care asculta de sprijin. Scopul acesteia este de a-l incuraja pe interlocutor sa vorbeasca, pentru a afla ce gandeste sau ce simte. Atunci cand ascultam pe cineva, rolul nostru este sa-i aratam ca-l intelegem, fara a-l intrerupe. de raspuns, la care recurgem cand trebuie sa consolidam relatia. Desi si acest tip de ascultare ne permite sa culegem informatii, principalul rol il are participarea la comunicare. In principal, ii aratam celuilalt ca ne intereseaza relatia cu acesta, ca ceea ce spune ni se pare important. de asimilare, la care recurgem cand dorim sa obtinem informatii asupra unor fapte si evenimente complexe. Acest tip de ascultare activa este recomandata mai ales pentru situatiile de grup, in care nu suntem angajati personal in dialog.

 A asculta continutul mesajului primul lucru care trebuie facut pentru o ascultare efectiva este a auzi ceea ce se spune. Daca nu acordam atentie cuvintelor, celelalte aspecte ale comunicarii ne pot mai degraba deruta decat informa. A recunoaste barierele potentiale in calea unei comunicari efective acestea ni se pot datora noua, dar pot fi ridicate si de cel care transmite mesajul. A asculta sentimentele si starile emotionale care sunt indicate, de regula, prin diferitele semnale non-verbale care insotesc cuvintele, cum ar fi tonul vocii, timbrul, pauza etc.

 A raspunde prin expresia fetei sau prin gesturi o inclinare din cap, un zambet fara a intrerupe fluxul cuvintelor celuilalt, ceea ce poate arata ca ascultam si intelegem cuvintele si starile emotionale ale interlocutorului.

A testa felul in care am inteles mesajul verificand daca semnalele non-verbale corespund continutului verbal al acestuia sau se contrazic unele pe altele. A-l incuraja pe vorbitor sa continue sau sa dezvolte subiectul.
A-i reflecta acestuia ce consideram ca am inteles repetand sau parafrazand cuvintele interlocutorului sau adresandu-i scurte intrebari pentru confirmare/verificare.

Ce poate mpiedica o ascultare activ?

Pseudo-ascultarea atunci cnd ne prefacem c ascultm. Un pseudo-asculttor va zmbi, va da din cap, va privi n ochi vorbitorul, ba chiar va spune da, sau e o idee bun. Dar n spatele mtii el va fi preocupat de propria problem, sau va judeca pe cel care vorbete Gnduri aiurea uneori, n timpul unei discuii gndurile fug aiurea i pierdem pri (chiar importante) din discuie Atenie pe lucruri nerelevante sau care distrag atenia cteodat atenia ne este atras de detalii ale comportamentului interlocutorului (ticuri, fizionomie, dialect, gesturi) i pierdem controlul discuiei

Abilitati de reflectare
Parafrazarea Reflectarea/Mirroring Sumarizarea Raspunsurile minimale/mesaje de continuare Tacerea

Utilizarea anumitor cuvinte (evocative)

Confruntarea

Autodezvaluirea

Parafrazarea

(ex.40)

Parafrazarea nseamn preluarea i retransmiterea ctre interlocutor a celor mai importante elemente ale coninutului cognitiv i emoional din comunicarea acestuia. De obicei, coninutul este redat n propriile dvs cuvinte, fapt care pune materialul ntr-o perspectiv uor diferit. Parafrazarea este cel mai bine s fie folosit n timpul pauzelor naturale sau atunci cnd pare a fi momentul potrivit pentru a reitera mesajul primit. Prin parafrazare artai persoanei intervievate c urmrii ce v spune, c suntei ateni la detalii i c le nelegei sensurile comunicrii i sentimentele.

Parafrazarea
Ofera clientului oportunitatea de a auzi ceea ce a spus intr-un format usor diferit ceea ce poate duce la noi intelesuri
Este o modalitate de reflectare a spuselor si sentimentelor clientului Demonstreaza prezenta/atentia consilierului Ofera oportunitatea clarificarii anumitor aspecte intelese eronat de catre consilier sau verificarii acestor intelesuri Este o modalitate de a pastra contactul cu clientul

Oglindirea / Reflectarea

(exercitiu perechi)

Reflectarea, care seamn cu repetarea ca papagalul, trebuie folosit cu sensibilitate i discernmnt pentru a fi bine primit. De exemplu, putei s reflectai repetnd o propoziie pe care ai auzit-o sau relund o expresie a comunicrii nonverbale. S presupunem c cineva spune mi place noul meu loc de munc. Este o mare provocare dar mie mi plac provocrile de cele mai multe ori., nsoind cele spuse cu o grimas la sfritul afirmaiei. Poate ai remarcat c are sentimente confuze legat de noul loc de munc i c se ntreab dac a luat decizia corect acceptndu-l sau se ndoiete c este capabil s i ndeplineasc sarcinile. Pentru a verifica, putei, de pild, s reflectai grimasa cu subtilitate i s repetai cuvintele sale: de cele mai multe ori

Sumarizarea
Rezumarea este similar parafrazrii ns necesit sinteza unor informaii mai complexe, n situaii cnd interlocutorul a vorbit o perioad de timp mai ndelungat.
n timp ce parafrazarea se folosete pentru o fraz, indiferent de lungimea acesteia, rezumarea altur cteva sau mai multe fraze. Este o modalitate de a menine contactul, de a arta c urmrii ce vi se comunic. Este utila la anumite intervale in timpul sesiunii de consiliere pentru a oferi un sens celor spuse in legatura cu o anumita tema sau arie si pentru a le pune in legatura pe acestea Ofera clientului o privire de ansamblu asupra situatiei sau experientei respective permitand astfel continuarea parcursului Este utilizata in special catre sfarsitul sesiunii pentru a evidentia principalele probleme/preocupari sau aspecte discutate

Tacerea
Gestionarea perioadelor de tcere nseamn abilitatea de a recunoate o tcere constructiv. Este posibil s dureze ceva timp pentru a ne putea acomoda i simi bine n tcere. Punei-v urmtoarele ntrebri: Ct de confortabil m simt n momentele de tcere? Ct timp petrec singur, n tcere?

Ce lucruri asociez cu tcerea?

Uneori, interlocutorul are emoii, n special n prima parte a unei sesiuni, i o tcere prelungit poate fi perceput ca fiind insuportabil de neplcut.

n astfel de cazuri, este recomandat s i artai interlocutorului c nelegei c are o stare din ce n ce mai accentuat de disconfort spunndu-i ceva de genul mi imaginez c v este greu s gsii un exemplu de.

Utilizarea cuvintelor evocative

Oamenii utilizeaza anumite tipuri/categorii de cuvinte atunci cand vine vorba sa-si impartasesca emotiile/sentimentele Deoarece putem operationaliza in mod diferit anumite concepte/cuvinte, este util sa verificam daca semnificatia pe care noi o acordam unui anumit termen se potriveste cu cea pe care a avut-o in minte clientul nostru Ex. ma simt foarte obosit va simtiti epuizat

Ex. cuvinte evocative: singur, anxios, manios, tradat, plictisit, vinovat, dezgustat, ingrijorat acceptat, fericit, entuziast, optimist, vesel, multumit

Mesaje de continuare recompense verbale

exprimari scurte, care surprind interesul consilierului, desemnate sa incurajeze clientii sa continue sa vorbeasca au rolul de a demonstra c suntei ateni i c nelegei ceea ce se spune denot interesul fa de discuie
ahahmmm semn afirmativ cu capul utilizarea unui cuvnt cum ar fi aa, i?, mai departe, inteleg repetarea unuia sau ctorva cuvinte cheie auzite repetarea exact a cuvintelor interlocutorului cu trecerea lor la persoana a doua (ex. Te simti) linite d timp de gndire, percepere i gsire a expresiilor

Autodezvaluirea
Modul in care consilierul se lasa cunoscut de catre client Reprezinta o dezvaluire verbala intentionata Una dintre zonele cele mai accesate se refera la calificarile si experienta consilierului Sunt de preferat raspunsurile scurte, dar sincere Poate fi realizata atat in sens bun cat si in sens rau Consecintele pozitive oferirea de noi perspective, umanizarea relatiei de spijin, normalizarea dificultatilor clientului, insuflarea sperantei Dezvaluirea de informatii personale cu privire la experiente similare pot ajuta clientii sa simta ca inteleg prin ce trec acestia Ii pot face pe clienti sa vorbeasca mai usor despre astfel de experiente Pericole abaterea atentiei catre propria persoana, incarcarea clientilor cu propriile probleme

Autodezvaluirea Nelson-Jones
In cazul in care experientele consilierului sunt similare cu cele ale clientului
Vorbeste despre tine insuti se va evita dezvaluirea experientei unor terte parti Vorbeste despre experiente trecute un risc al dezvaluirii experientelor curente il reprezinta insuficienta distantare emotionala Fii la obiect se va evita incetinirea sau abaterea procesului de sprijin prin lipsa de relevanta sau discurs prea lung

Autodezvaluirea Nelson-Jones
Foloseste mesaje vocale si corporale adecvate care sa concorde cu dezvaluirile verbale Fii sensibil la reactiile clientilor pentru a identifica daca ele sunt folositoare, nepotrivite sau stanjenitoare Inpartaseste-ti experientele proprii cu parcimonie sa nu abatem atentia spre propria persoana

Nu neglija contratransferul sentimente pozitive/negative fata de client bazate pe anumite aspecte nerezolvate in propria viata a consilierului

Rapport
Postura relaxata contribuie la transmiterea catre client a unui mesaj de receptivitate. O postura incordata sau teapana poate crea impresia ca sunteti atat de prins cu ale voastre incat nu mai aveti disponibilitate si pentru el.
Bratele incrucisate, postura teapana, bataia din degete, bataiala din picior

Deschidere (fizica) Egan si Carkhuff recomanda pozitia patratului (umarul nostru drept in dreptul umarului lui stang sau invers); o alta optinue este asezarea intrun unghi in care fiecare poate observa comportamentul nonverbal al celuilalt
Asezarea fata in fata creaza o anumita tensiune neavand posibilitatea de a evada din contactul vizual direct

Rapport
Aplecarea inainte reprezinta un semn al implicarii.
daca o faceti prea mult va parea ciudat iar clientul poate considera ca i-ati invadat spatiul personal daca va lasati pe spate aratati distantare

Contactul vizual presupune ca orientarea privirii sa fie catre cilent astfel incat privirile voastre sa se intersecteze din cand in cand.
privirea directa in ochi intimideaza evitarea contactului vizual poate arata tensiune sau plictiseala un bun contact vizual presupune faptul ca veti putea observa expresiile faciale ale clientului

Rapport
Expresii faciale un zambet, o expresie relaxata, prietenoasa, demonstreaza interesul Daca clientul devine agitat sau plangeun zambet poate fi inadecvat Expresia noastra faciala trebuie sa rezoneze, sa fie acordata limbajului verbal, paraverbal si nonverbal receptat datul din cap poate fi considerat ca o rasplata data clientului si transmite mesajul ca sunteti atent Nu trebuie sa semnifice ca sunteti de acord cu tot ceea ce spune clientul, ci doar ca sunteti interesat

Insusirea responsabilitatii
Pentru a-si asuma responsabilitatea asupra propriului comportament, a trairilor si gandurilor, este important ca in relatarile sale, clientul sa foloseasca cuvantul EU
Renuntarea la formele impersonale ca noi, se spune, se face, ei etc.

A insusi o emotie
Purtarea lui este de nesuportat

A insusi o opinie
Lumea gandeste ca situatia nu este deloc clara

A insusi o actiune
S-a apasat pe accelerator in loc de frana si masina s-a izbit Clientul trebuie incurajat sa treaca la un limbaj personalizat prin raspunsuri care incep cu: Dvs. simtiti ca

Probele de incercare
Solicitare de informatii Destainuirea unui secret Solicitarea unui favor Crearea de neplaceri consilierului Punerea in discutie a motivatiei consilierului

Au scopul de a clarifica anumite probleme care il framanta pe client Poti sa ma accepti? Poti sa ma intelegi? Pot sa ma arat vulnerabil fata de tine? Esti de incredere si onest? Ai limite consistente? Ajutorul din partea ta este real?

Solicitare de informatii
Este o parte integranta a relatiei client-consilier Mai ales in primele sedinte orar, taxe, acreditari etc. Exista intrebari mai putin directe decat par sunteti casatorit?, aveti copii? sau sunteti crestin? De fapt clientul doreste sa stie daca puteti intelege problemele lui maritale, daca este el capabil sa relationeze sau sa inteleaga un copil, daca poate el fi suficient de suportiv nefiind crestin etc.

Destainuirea unui secret

Unii clienti intreaba direct daca pot sa spuna un secret, altii preferand o metoda indirecta destainuie secretul pentru ca mai apoi sa verifice scurgerea de informatii. De obicei secretul este spus pe neasteptate si nu se incadreaza in logica discutiei de pana atunci. Este o informatie care suprinde consilierul deseori intrebanduse ce sa faca cu aceasta informatie si de ce a fost ea dezvaluita atunci. Este ideala o atitudine de neutralitate, fara comentarii. Daca consilierul devine curios, pune intrebari suplimentare sau adopta o atitudine moralizatoare clientul considera ca nu poate deveni vulnerabil in fata sa.

Solicitarea unui favor

Unele solicitari sunt rezonabile (imprumutul unei carti), altele sunt nerealiste sau exagerate (participarea la festivitatea de absolvire) trebuie privite ca teste ale increderii Important nu este raspunsul pozitiv sau negativ ci modalitatea in care acesta este oferit esentiale sunt raspunsurile oneste Daca ne-am luat un angajament este important sa il respectam

Punerea in discutie a motivatiei consilierului

Ce are de castigat aceasta persoana daca imi asculta mie toate problemele? Oamenii nu sunt obisnuiti sa aiba parte de o relatie autentica de sprijin si o pun la indoiala De obicei clientii adreseaza intrebari vagi pentru a testa motivele pentru care consilierul face acest lucru pun pariu ca aveti o multime de clienti = ai dreptate, uneori vad o multime de clienti. Ce ma face sa merg mai departe este sau m-ai intrebat de cateva ori despre cat de multi clienti am. Cred ca te intrebi cat de clar vad eu situatia ta. Ceea ce pot spune este ca. Probabil ca ati vazut cazuri mult mai grave decat al meu = unul dintre lucrurile pe care le-am invatat despre faptul de a fi consilier este ca. cred ca nu va este usor sa ascultati tot felul de probleme ziua intreaga si sa nu le luati acasa cu dvs. = daca as fi in locul tau si eu m-as intreba daca acestui consilier chiar ii pasa. Cred ca este un moment bun sa trecem in revista

Feedback
Un feedback constructiv ofer subiectului opiuni i posibilitatea de a alege, ncurajeaz activitatea de dezvoltare personal.
Un feedback constructiv nu nseamn neaprat un feedback pozitiv; i un feedback negativ, bine realizat poate fi un instrument de nvare util i eficient. Un feedback bun . ncepe cu aspectele pozitive Evidenierea n primul rnd a aspectelor pozitive are rolul de ncurajare, de ridicare a moralului i de sprijin pentru o eventual mbuntire. Este concret Comentariile generale (de genul: ai fost grozav, ai vorbit frumos) nu sunt utile fiind c nu dau suficiente detalii care s constituie surse de nvare.

Un feedback bun .
Este personal Descrie propriile preri, reacii, nu emite judeci de valoare. Un feedback se poate ncepe cu: mi s-a prut.., dup prerea mea.., am observat.., simt c, vd c, mi-a plcut c Ofer alternative Atunci cnd observi ceva ce nu este n ordine, sugestiile despre cum trebuia procedat altfel sunt mai folositoare dect critica simpl. De exemplu: Cred c dac v-ai fi oprit pentru un moment s-l salutai pe noul vostru coleg i dac v-ai fi prezentat, lui i-ar fi fost mai uor s se ncadreze n grup. Este dat la momentul potrivit Realizarea procesului de feedback este mai util cnd are loc curnd dup terminarea evenimentului, astfel nct acesta s poat fi uor rememorat. Ofer receptorului nc o ans Procesul de feedback ofer informaii despre modul n care oamenii se influeneaz unii pe alii, innd cont de drepturile i posibilitatea lor de a alege ntre a aciona sau nu n funcie de feedback-ul primit.

Model de feedback
COMPORTAMENT: descrierea unui comportament specific EFECT: descrierea efectului unui comportament asupra propriei persoane SENTIMENT: descrierea a ceea ce simte cel ce da feedback n legtur cu comportamentul (se poate renuna dac relaia dintre persoane nu este suficient de consolidata) Cnd m-ai tot ntrerupt n timpul edinei de azi diminea (comportament) am devenit frustrat (sentiment) deoarece nu reueam s mi fac neles punctul de vedere (efect).

Depasirea tacerilor clientului

Important este sa incercam sa gasim semnificatia sa
timiditate, ostilitate constienta, manie, plictiseala, stanjeneala, dificultati reale ina formula o cerere sau a povesti

Utilizarea excesiva a tacerii din partea consilierului poate fi perceputa drapt agresiune de catre client lasat prada anxietatii (Oancea, 2002) Se recomanda o voce joasa, gesturi lente, o deschidere discreta urmata de o aparenta retragere si asteptare Comunicarea poate incepe si printr-un desen sau in scris (Manthei & Matthews, 1982) sau prin completarea unor teme semidirective
Povestea mea Supararile mele Dorintele mele Eu despre mine Scrisoare catre propriul meu Eu

Conduite complexe inhibatoare

Suprainterpretarea
boala incepatorului care a invatat acest mecanism de interventie si care simt nevoia sa-l exerseze lasa impresia ca vrem sa ne construim propria versiune asupra problematicii fiind total nemultumit de client

Afisarea unei fatade superior-profesionale

prin informarea clientului despre cat de priceputi suntem, pe ce diplome si studii ne bazam, ce rezultate bune am avut astfel incat cazul sau este un fleac (neincrederea consilierului)

Vorbirea inadecvata despre sine cand incepem sa vorbim despre propriile necazuri sau suferinte (care devin mult mai importante decat cele ale clientului) A fi grabit sub presiunea timpului gesturi precum consultarea ceasului, aranjarea hartiilor sau chiar imbracareacreaza stanjeneala si vinovatie de ambele parti

Modelul de consiliere RIS

R Relationare
Inceputul; stabilirea unei relatii de colaborare

Intelegere
Clarificarea si extinderea intelegerii situatieiproblema atat din partea consilierului cat si a clientului

S Schimbare
Asistarea clientului in schimbare, a.i. situatiaproblema sa fie abordata mai eficient decat in trecut

Managementul problemelor
Egan
1. 2. 3. Definirea problemei Stabilirea obiectivului Actiunea Rapport/structurarea Definirea problemei Definirea unui obiectiv Explorarea alternativelor si confruntarea incongruentelor Generalizarea punerea in practica Participarea Oferirea de raspunsuri Personalizarea experientelor din starea actuala si din starea dorita Initierea actiunii

Ivey
1. 2. 3. 4. 5.

Carkhuff
1. 2. 3. 4.

DOSIE
D O

(Nelson-Jones, 1990)

Descrie si identifica problema

Structurare, ascultare activa, mesaje de continuare, reflectare, adresarea de intrebari, sumarizare

Operationalizeaza problema

+ Insusirea responsabilitatii, confruntare, dezvoltarea de pdv diverse, strangerea de informatii specifice

Stabileste obiective

Translatarea problemei (definite) in obiective (SMART), alegerea si negocierea modalitatilor de interventie, generarea si evaluarea alternativelor

Interventia
+ implementarea interventiilor agreate, concentrarea pe sentimentele, gandurile si actiunile clientului, stabilirea de obiective intermediare (sedinta), negocierea temei pentru acasa, monitorizarea progresului, incurajarea si oferirea de suport, migrarea catre stadii incipiente (daca este cazul)

iEsi si consolideaza rezultatul

Structurarea pentru incheierea procesului de consiliere, trecerea in revista a obiectivelor si a rezultatelor atinse, facilitarea consolidarii abilitatilor dobandite, feedback, managementul aspectelor afective si relationale, la revedere

D - Descrie si identifica problema

Contine faza de introducere Incepe odata cu primul contact cu clientul Principala sarcina consta in asistarea clientului in identificarea (corecta) a problemei si descrierea cat mai cuprinzatoare a acesteia (in cadrul sau de referinta) Descriptiv informatii de baza referitoare la problema Operational identificarea starii, a ceea ce clientul face, esueaza in a face, sau o combinatie a celor doua, care contribuie la mentinerea problemei Informatii descriptive:
Care consideri ca este problema? De cand te confrunti cu aceasta problema? Cat de frecventa este? Ce o declanseaza? Care sunt consecintele pozitive si negative asociate? Ce sentimente asociezi acestei probleme? Ce reactii fiziologice apar? Ce ganduri acompaniaza aceasta stare? Cum te comporti de fapt? Cum ai incercat sa faci fata situatiei in trecut?

O - Operationalizeaza problema
Urmarim sa identificam ce alegeri a facut clientul in materie de sentimente, gaduri si comportmente/actiuni pentru a mentine aceasta problema sau contributia acestora la mentinerea ei Identificarea abilitatilor deficitare/lipsa pentru a putea rezolva problema Include capacitatea de a separa informatiile relevante de cele nerelevante si concentrarea pe client si pe modul in care acesta contribuie la mentinerea problemei Asistarea in constientizarea propirei responsabilitati pentru ceea ce fac/nu fac si perpetueaza problema Cum te ajuta (te-a ajutat in trecut) acest comportament? Cum consideri ca propriul tau comportament contribuie la problema? Se evita intrebarile De ce?

S - Stabileste obiective
Care este cea mai buna modalitate de a gestiona problema?
Stabilirea obiectivelor Negocierea interventiei

Obiectivele pot fi stabilite in termeni generali vreau sa fiu mai eficient ofera o viziune dar nu sunt suficient de specifice (senzorial?) O operationalizare buna a problemei este foarte utila in stabilirea obiectivelor Carkuff obiectivul este de multe ori doar intoarcerea pe dos a problemei Un aspect important se refera la facilitarea generarii si evaluarii de solutii/alternative de catre client sau la interventii specifice din partea consilierului Care sunt optiunile tale? Exista si alte modalitati in care ai putea sa-ti atingi obiectivul? Care sunt consecintele pozitive/negative ale acestui curs de actiune? Este acesta comportamentul care iti va fi de cel mai mare ajutor in atingerea obiectivului? Desi putem sugera anumite alternative de actiune (bagam iepurii nostrii in curtea clientului) este indicat sa asteptam pana cand clientul genereaza propriile sale alternative

I - Interventia
Sarcina principala a acestei etape consta in reducerea deficitului de abilitati si construirea/identificarea de resurse necesare rezolvarii problemei Trebuie gasit un echilibru intre centrarea pe problema si centrarea pe client Cu ce ai dori sa incepem azi? La ce aspect ai dori sa lucram azi? Inainte de a ne concentra asupra problemei, este altceva presant ce ai dori sa discutam mai intai? Orice sesiune are o anumita agenda (introducere si verificare, lucrul la problema, consolidare si finalizare) poate fi verbalizata sau implicita; ofera structura sedintei si ajuta la mentinerea unui parcurs fara (mari) deviatii Un aspect important se refera la tema pentru acasa alegerea temei, prezentarea clara, analiza reactiilor clientului, acordul asupra realizarii temei, ulterior revizuirea temei

E - iEsi si consolideaza rezultatul

Incheierea este o parte a procesului inca de la inceput De obicei este deschisa si se bazeaza pe perceptia (atat a clientului cat si a consilierului) conform careia clientul a dobandit/actualizat anumite abilitati in ceea ce priveste rezolvarea / managementul problemei si si-a consolidat aceste abilitati pentru a le putea utiliza in viitor Uneori subiectul incheierii consilierii este adus in discutie in cadrul penultimei intalniri Ofera posibilitatea (ambilor parteneri) de a lucra la anumite aspecte ce tin de incheierea procesului de consiliere trecerea in revista a progresului, finalizarea unor teme in lucru, consolidarea abilitatilor, oferirea/primirea de feedback, aspecte afective Comunicarea faptului ca sunteti disponibil daca in viitor vor intampina dificultati in managementul problemei
If we do meet again, why, we shall smile! If not, why then, this parting was well made.
Shakespeare (Julius Caesar)