Principiile logice

La baza gndirii stau anumite condiii formale numite principii logice sau legi de raionare, fr de care aceasta nu ar fi posibil. Ele nu exprima raionamente, ci condiii generale ale raionamentelor indiferent de tipul de propoziii cu care formulam inferena. Dei aceste principii nu sunt suficiente pentru o gndire perfect logic de altfel, aa cum am vzut anterior, aceast calitate este un ideal pentru individul uman ele ofer un ndreptar, iar respectarea lor, oarecum instinctiv i intuitiv, permite urmarea unui fir logic n gndire. Negarea sau nesocotirea lor antreneaz consecine absurde. Aceste principii care sunt n numr de patru, au fost identificate i formulate de Aristotel i Leibniz. Ele sunt: 1. Principiul identitii fiecare lucru este ceea ce este. i n attea exemple cte vrei. A este A, B este B. (Leibniz); 2. Principiul noncontradiciei este peste putin ca unuia i aceluiai obiect s i se potriveasc i totodat s nu i se potriveasc sub acelai raport unui i acelai predicat (Aristotel); 3. Principiul terului exclus dac nu e cu putin nici s existe un termen mijlociu ntre cele dou membre extreme ale unei contradicii, ci despre orice obiect trebuie neaprat sau s fie afirmat sau s fie negat fiecare predicat, orice afirmaie i orice negaie este sau adevrat sau fals. (Aristotel); 4. Principiul raiunii suficiente nici un fapt nu poate fi adevrat sau real, nici o propoziie veridic fr s existe un temei, o raiune suficient pentru care lucrurile sunt aa i nu astfel, dei temeiurile acestea de cele mai multe ori nu pot fi cunoscute. (Leibniz).