1. INTRODUCERE 1.1.

Generalitati
Mecanica este o stiinta fundamentala a naturii, un capitol al fizicii care studiaza forma cea mai simpla de miscare a materiei, care consta din deplasarea relativa a corpurilor, sau a unor parti din acestea, unele in raport cu altele . Miscarea este forma de existenta a materiei . Nu poate exista materie fara miscare si nici miscarea fara materie . Mecanica clasica are anumite delimitari si anume viteza corpurilor macroscopice v << viteza luminii = 3 108 m /s . Mecanica clasica se imparte in : - mecanica solidului rigid ( Mecanica teoretica ); - mecanica solidului deformabil ( Rezistenta materialelor + Teoria elastica si plastica ); - mecanica lichidelor ( Hidraulica ); Mecanica clasica opereaza cu doua categorii de marimi si anume : marimi fundamentale si marimi derivate .

1.2. Marimi fundamentale ale mecanicii clasice

Dintre marimile fundamentale utilizate frecvent in mecanica se citeaza spatiul, timpul si masa ca forme concrete de manifestare a materiei. a. Masa m Masa reprezinta marimea fizica scalara de stare, care masoara proprietatea materiei de a fi inerta si de a produce un camp gravitational . Altfel spus masa reflecta doua din cele mai importante insusiri ale materiei : - gravitatia (atractia reciproca a corpurilor); - inertia (opozitia fata de orice schimbare a starii de miscare sau de repaus) . mm Fenomenelor gravitationale le corespunde masa gravifica (legea atractiei universale F = f 1 2 2 , r iar fenomenelor inertiale masa inerta ( legea fundamentala a mecanicii F = m.a ) . Experientele lui Eotvos (1848 1919) au demonstrat ca masa gravifica si masa inerta sunt riguros egale, ele reprezentand doar doua aspecte diferite ale aceleiasi realitati . In mecanica clasica masa este considerata constanta , in timp ce in mecanica relativista este variabila, dependenta de viteza . b. Spatiul s Spatiul generalizeaza notiunea de distanta, marime, forma, intinderea obiectelor materiale. Are urmatoarele proprietati : - tridimensional (3 dimensiuni); - respecta postulatul lui Euclid (geometria clasica); - continuu, omogen, izotrop, absolut. c. Timpul t Timpul generalizeaza notiunea de durata, de succesiune a fenomenelor naturii . Are proprietatile : - o singura dimensiune; - infinit, continuu;

- monoton crescator (numai valori pozitive); - absolut. Dintre marimile derivate se citeaza forta, viteza, acceleratia, impulsul, lucrul mecanic, energia etc. Forta este o masura a interactiunii mecanice dintre corpuri materiale. Corpurile materiale au o multitudine de proprietati, fapt pentru care in mecanica, pentru simplificarea studiului se introduc o serie de modele teoretice ale acestora si anume : - punctul material un punct geometric caruia i se atribuie o anumita masa . Punctul material nu exista in realitate, el este un concept care usureaza calculele matematice . - sistemul de puncte materiale este un model definit ca o multime finita de n puncte materiale in interactiune mecanica . - continuu material (corp) este un model care are la baza ipoteza simplificatoare ca intreg spatiul ocupat de corp este plin cu substanta, desi se cunoaste structura atomica discontinua a materiei . Avand in vedere modul sau de deformare continuu, materialul poate fi : elastic, plastic, vascos, fluid . - corpul solid rigid (rigidul) este modelul care reprezinta un continuu material nedeformabil Ca solide rigide amintim : bara, placa, blocul, firul flexibil, inextensibil si torsionabil . - sistemul de solide rigide este un ansamblu de corpuri rigide care interactioneaza . Orice masina sau mecanism este un sistem de solide rigide .

1.3. Principiile mecanicii clasice (Newton 1686)

Principiul inertiei Un corp isi pastreaza starea de repaus sau miscare rectilinie si uniforma atat timp cat nu intervine vreo actiune mecanica, care sa-i modifice aceasta stare . Principiul actiunii fortei Daca asupra unui punct material de masa m actioneaza o forta F (fig. 1.1), atunci acesta capata o miscare cu acceleratia a dirijata dupa suportul fortei, data de relatia: F = ma

(1)

A(m) a F

Fig. 1.1 F =0, ma =0, a =0, v =const., punctul material are o miscare rectilinie uniforma sau este in repaus. Principiul actiunii si reactiunii Actiunile reciproce a doua puncte materiale sunt egale si de sens contrar (fig. 1.2) .
A1(m1 ) F1, 2 F2 ,1 A2(m2)

F1 , 2 = F2 ,1

(2)

Fig. 1.2 Relatia (2) nu este o relatie de echilibru. Acest principiu se aplica in mecanica clasica atat in cazul contactului direct dintre corpuri , cat si in cazul interactiunii lor de la distanta. Principiul paralelogramului Doua forte care actioneaza simultan asupra unui punct material au acelasi efect mecanic asupra punctului ca si o forta unica avand marimea si directia diagonalei paralelogramului construit cu cele doua forte ca laturi (fig. 1.3) . R = F1 + F2

(3)
7

Regula paralelogramului operatia de compunere a doua forte concurente R - rezultanta F1 - componente F2

F1

A(m)

F2 Fig. 1.3

A(m)

1.4. Diviziunile mecanicii clasice

Statica partea din mecanica care se ocupa cu studiul fortelor si echilibrul sistemului de forte . Cinematica partea din mecanica care se ocupa cu studiul miscarii corpurilor independent de actiunea fortelor care actioneaza asupra lor . Dinamica partea care se ocupa cu studiul miscarii corpurilor, tinand seama de fortele care actioneaza asupra acestora .

1.5.

Sisteme de vectori

Marimile scalare si vectoriale fac parte dintre marimile fizice utilizate in mecanica cu o deosebita importanta teoretica si practica . Marimile scalare sunt acele marimi pentru care este suficient sa se indice un numar . Exemplu de marimi scalare : aria unei suprafete, temperatura, turatia arborelui unui motor. Marimile vectoriale sunt caracterizate de urmatoarele trei elemente : marime (modul), directie si sens . Simbolul matematic atasat unei marimi vectoriale se numeste vector, conventional el fiind reprezentat printr-un segment de dreapta orientat (fig . 1.4) . v vector o origine modul v A extremitate () v sens A - suport O Fig. 1.4 Se defineste versor sau vector unitate vectorul al carui modul este egal cu 1 . Notand cu u versorul directiei v si prin v modulul acestuia (fig. 1.5) putem scrie : v = vu

(4)
O

u=

v v

(5)

Fig. 1.5 8

Orice alt vector a avand aceeasi directie se exprima prin a = a u , unde a este marimea (modulul) acestuia . Clasificarea vectorilor : - liberi - legati - alunecatori - Vector liber punctul sau de aplicatie poate fi luat in mod arbitrar . Rezulta ca vectorii liberi se pot deplasa paralel cu ei insisi, ramanand egali . - Vector legat un vector al carui punct de aplicatie este fix . Exemplu forta aplicata unui punct material (fig. 1.6)

F A(m)
Fig. 1.6 - Vector alunecator vectorul caruia i se poate muta punctul de aplicatie de-a lungul suportului sau. Ex . forta aplicata unui corp rigid, efectul ei fiind acelasi la deplasarea sa pe dreapta suport (fig.1.7) .

F A B

F C

()

Fig. 1.7 O multime de vectori constituie un sistem de vectori . Deci putem vorbi de sistem de vectori alunecatori, sistem de vectori legati, sistem de vectori liberi .

1.6 Operatii elementare cu vectori liberi

a) Adunarea vectorilor se face aplicand regula paralelogramului sau regula triunghiului (fig. 1.8). b a b a

c b

a c= a +b regula paralelogramului Fig. 1.8

a c= a +b regula triunghiului

c 2 = a 2 + b 2 + 2ab cos a , b

( )
c

(6)

Pentru adunarea mai multor vectori se aplica metoda poligonala (fig. 1.9) . c d a a Fig.1.9 d= a +b+c Proprietati ale adunarii vectorilor : a + b = b + a - comutativi tate (7) (8) (9) b

(a + b ) + c = a + (b + c) - asociativi tate
d= ab=a+ b

b) Diferenta a doi vectori (fig. 1.10)

( )

(10 )

a a

b a

regula paralelogramului Fig. 1.10 c) Proiectia unui vector pe o dreapta ( scalar ) (fig. 1.11) pr v = v cos

regula triunghiului

(11)
A v () Fig. 1.11

10

d) Descompunerea unui vector - dupa doua directii in plan (fig. 1.12) v = vxi + vy j v= vx + v y
2 2

(12 ) (13)
vy j
i

vx Fig. 1.12

- dupa 3 directii in spatiu (fig. 1.13) v = v x i + v y j + vz k v = v x 2 + vy 2 + vz 2

(14) (15 )
i x

v k j y

Fig. 1.13 e) Produsul scalar a doi vectori este o marime scalara ! (fig. 1.14) a b = ab cos a , b

b a b a
Fig. 1.14

( )

(16)

Proprietati : - produsul scalar este comutativ a b = b a (17 ) - produsul scalar este nul daca a b - daca = 0 a b = ab - produsul scalar este distributiv fata de adunarea vectoriala a b+c = ab+ac (18) - expresia analitica a produsului scalar este: a b = a x bx + a y by + a zbz cu : a = a x i + a y j + a z k b = b x i + b y j + bz k tinand cont ca : ii =1 j i = 0 k i = 0 ij=0 j j = 1 k j=0 i k = 0 jk = 0 k k =1

(19 )

11

f) Produsul vectorial a doi vectori prin definitie este un vector pe planul acestora si dat de relatia : b d = a b = ab sin a, b (20) a Elementele de definitie (fig. 1.15): - sens : dat de regula burghiului drept d b - modul : d = a b sin , =<(a,b) - suport : pe planul determinat de cei doi vectori

( )

Fig. 1.15 Proprietati : - = adica a b a b = 0 - produsul vectorial este anticomutativ a b = b a sin = sin ( ) - produsul vectorial este asociativ fata de amplificarea cu un scalar: a b = a b = a b = a b -

) ( ) )

( ) (

(21)

produsul vectorial este distributiv fata de adunarea vectoriala: a b + c = a b + a c

(22)

expresia analitica a produsului vectorial al vectorilor: i ax b = a x bx j ay by k az bz

(23)

unde: a = a x i + a y j + az k b = bx i + by j + bz k

Observatie. Produsul vectorial a doi vectori este tot o marime vectoriala! g) Produsul mixt produsul mixt a trei vectori a , b , c este produsul scalar dintre unul din vectori si produsul vectorial al celorlalti doi ;

(a , b, c ) = a (b c ) = b (c a ) = c (a b )
- expresia analitica a produsului mixt al vectorilor a , b , c : a = a x i + a y j + az k b = bx i + by j + bz k c = cx i + cy j + cz k este ax a b c = bx cx

(24) ay by cy az bz cz

(25)

12

Sistem de referinta se intelege un reper nedeformabil fata de care se raporteaza pozitiile punctelor unui sistem material (fig. 1.16) . Pentru probleme de tehnica obisnuita consideram ca sistem de referinta fix sistemul fata de pamant.

y x

triedru de referinta triortogonal drept xOyz Fig. 1.16

13