Sunteți pe pagina 1din 3

Procesul de invamant - relatia predare-invare-evaluare Invatarea- reprezinta o alternan de activitati de predare-invare i evaluare ce alctuiesc o unitate organic.

In sensul sau profund procesul de invatamant este legat de activitatea de schimbare, transformare, modificare adica de a asigura si de a-i angaja pe elevi in trairea de noi experiente organizate pedagogic a.i. aceste experiente sa realizeze invatarea. Numai predarea nu conduce la efectele scontate. Succesul sau esecul trebuie puse atat pe seama muncii profesorului cat si pe cea a elevului. Procesul de nvamant imbin o transmitere de informatii si tehnici de munc cu eforturile de insuire din partea elevilor- bagaj de structuri cognitive care permit relevarea datelor importante ce i se prezint. Profesorul selecteaza si structureaza materialele, materialul trebuie sa fie fixat in memoria elevului, formand noi mecanisme de achizitie.Evaluarea ajuta in luarea deciziilor, introducerea unor ajustari. Predarea- ansamblul de activitati si operaii sistematice intreprinse de prof in vederea organizarii si desfasurarii optime a inv. A preda- a provoca schimbri in comportamentul elevilor printr-o experien organizat pedagogic.Predarea presupune cunoaterea particularitilor psiho-intelectuale i fizice ale elevilor. nvarea- schimbare in comportamentul subiectului ca urmare a unei experiene proprii, implica o modificare specifica in comportamentul individual cu valoare adaptativa care confera subiectului o mai mare capacitate de actiune asupra mediului de viata. Invarea colara- activitatea supus observrii,structurarii, controlului sistemic al profesorului. Invarea- proces, produs, condiionat de anumii factori: 1. ca proces- succesiune de operaii, stri, actiuni si evenimente interne,contient finalizate in comportamentul elevilor,cun,operatii mintale. invatarea= proces de reflectare a realitii in plan superior,de transformare in vederea raportarii in mod personal la realitate. Invarea impune un activism susinut din partea elevilor(esential pentru invatarea eficienta), sarcina profesorului e de a determina participarea elevilor in proces 2. ca produs- ansamblu de rezultate exprimate in cun,idei, principii,deprinderi,modele de gandire sau atitudini comportamentale. 3.Invarea-privita in fct de factorii care o influenteaza: - particularitiile celui care inva- factori biologici: dezvoltarea fizic, starea analizatorilor - factori psihici: nivelul dezvoltarii intelectuale - condiii externe: mediul colar, familia. Invarea uman imbrac mai multe tipuri: 1. nv psiho-motorie- insuirea de scheme motorii 2. inv cognitiv-dobndirea de cunotiine intelectuale 3. inv afectiv- reacii la situaii afectogene 4. nv practic- deprinderi de autoservire, autogospodrie 5. nv moral- deprinderi de conduit social RELATIA INVATARE-DEZVOLTARE-COMPENSARE la copiii cu dizabilitati La persoanele cu deficiene se pune problema dezvoltrii psihice. Dezvoltarea la om se refera la formarea treptat a individului ca personalitate, fiind un proces complex bazat pe cretere, maturizare, socializare.

Dezvoltarea psihic e o latur fundamental a procesului dezvoltrii generale i se caracterizeaz prin: achiziia, evoluia, modificrea i ajustarea unor atribute i instrumente ale personalitii la cerintele mediului. Dezvoltarea psihica a copilului e dependenta de influenta instructiei si educatiei.Dezvoltarea psihic e i o finalitate a procesului de nvmnt i a nvmntului special. Sub influenta unor factori stresani pot avea loc stagnri sau chiar regresii n dezvoltarea psihic. La persoanele cu deficiene, iar deficiena e generatoare de handicap; handicapul e inerent de aceea sunt necesare programe speciale cu caracter corectiv-formativ ct mai timpuriu posibil. Concepia lui Vgotski - la diferite tulburri de dezvoltare sunt secundare ca consecin a unor factori nocivi primari. - Astfel la deficienii de auz lipsa dezvoltrii limbajului e secundar consecutiv a necompensrii lipsei auzului n perioada sensibil a necomunicrii - ntrzieri n dezvoltarea cogniiei. Gndirea e concret situativ, inert, rigid. Surdul are gndire n imagini, nu e o gndire noional-verbal - La deficienii de vedere afectiunea primar a funciilor de vedere determin capacitatea de orientare, probleme de natura psiho-motorie, probleme n plan cognitiv i psiho-comportamental. La nevztori gndirea e lipsit de coninutul concret. - Deficientul mintal- capacitatea limitat de generalizare-abstractizare care constituie conceptul central oligofrenic reprezint o tulburare de dezvoltare secundar consecutiv unei afeciuni primare a SNC- gndirea e rigid, limitat, concret, capacitatea redus de transfer, de raportare la situaii noi prin afectarea funcionalitii semiotice. Gndirea deficientului mintal are un caracter retrospectiv ZAZZO. Afeciunea primar avnd o origine anatomo-patologic sunt mai rezistente la interaciunea terapeutic. Afeciuni secundare pot fi compensate i corectate prin organizare adecvat, prin nvare compensatorie ct mai timpurie pot minimaliza aceste efecte. Dac sunt neglijate, lipsa de intervenie duce la agravarea deficienei. Toi copii cu deficiene care nu sunt cuprini n activiti de terapie compensatorie vor prezenta ntrzieri n dezvoltare. Afectarea dezvoltrii copiilor cu deficiene prezint o serie de aspecte comune indiferent de handicapul lor:- are loc o limitare a accesului la informaie - copii cu deficiene au dificulti n activiti specifice perioadei lor de vrst - capacitatea redus de mobilitate n activitate - eecurile repetate - atitudini de dezaprobare, respingere influeneaz activitate lor - relaiile interpersonale sunt limitate prin izolare - trirea sentimentului de inferioritate care accentueaz starea de handicap care se rsfrnge asupra manifestrilor comportamentale. Intervenia psiho-terapeutic i medical e necesar s intervin timpuriu pt k organismul afectat are tendina de a compensa handicapul astfel nct s realizeze adaptarea. La vrstele mici e plasticitatea i au loc restructurri mult mai uor. n condiii favorabile de educaie i mediu poate avea loc o estompare a afectivitilor secundare i o ameliorare a afeciunilor primare, o echilibrare compensatorie. n condiii nefavorabile se accentueaz handicapul, decompensare, nedezvoltare, chiar dac iniial au avut loc ameliorri. Au loc reacii de adaptare neadecvate. Au loc i fenomene de pseudoadaptare. Adaptare adecvat - conduite adaptate, adecvate. Fenomenul dezv. compensatorii e prezent la toate categoriile de handicap, are anumite limite astfel nct aspectele concrete ale compensrii sunt diferite n funcie de deficiena dar mecanismele compensatorii vizeaz echilibrarea procesului dezvoltrii, ori de cte ori intervine un factor perturbator. Aceasta prin substituiri ale funciilor afectate. La persoanele cu deficiene relaia nvare-dezvoltare e mai complex. n aceast relaie nvarea e un factor de organizare a procesului dezvoltrii psihice, un factor de corectare a abaterilor de la traseul normal, astfel nct n activitatea de educare a copiilor cu deficiene n afara de obiectivele

prevzute trebuie s avem n vedere i acele obiective cognitive, psiho-motorii corectivcompensatorii.

S-ar putea să vă placă și